Publicat la: 
31/03/2011

Substanta letala / Foto: Photoxpress.com

Un cap viu asezat pe un corp mort, astfel se caracteriza Ramon Sampedro, celebrul tetraplegic care, timp de 29 de ani, a pledat pentru dreptul de a fi ajutat sa moara. Statul insista sa imi pedepseasca ajutoarele. As sugera sa le fie taiate mainile, fiindca numai cu ele au contribuit. Constiinta a fost numai a mea, scrie Ramon Sampedro in scrisoarea sa de adio. Poate fi vreodata corect sa ucizi chiar daca intentia este cea de a alina suferinta cuiva?

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.

Sinuciderea asistata de medici (SAM) a starnit numeroase controverse, pozitiile pe care oamenii le adopta privind acest subiect fiind foarte variate. Pe de o parte exista ideea ca omul are dreptul fundamental de a lua decizii esentiale pentru autonomia si demnitatea sa, dreptul la sinucidere fiind justificat. Pe de alta parte legalizarea sinuciderii asistate de medici ar putea deschide calea abuzurilor, fiind ucisi inclusiv acei pacienti care nu isi doreau sa moara. Problema este complicata in mod suplimentar de o serie de distinctii, precum cea dintre "a induce moartea" si "a lasa sa moara".

Cele mai multe state ale lumii se impotrivesc sinuciderii asistate de medici. Totusi aceasta practica a fost deja legalizata in Elvetia, Belgia, Olanda si in Oregon(S.U.A.). Spre deosebire de legea din celelalte tari, cea elvetiana este mult mai permisiva, de exemplu nu tine cont de nationalitatea solicitantului si nu considera obligatorie implicarea unui medic.

Ce inseamna sinuciderea asistata medical?

Sinuciderea asistata de medical (SAM) este una dintre formele de eutanasie si presupune moartea unui pacient ca urmare directa a asistentei acordate de un medic.

Sinuciderea asistata este permisa persoanelor care se afla in stadiul terminal al unor boli incurabile. Serviciile de eutanasiere pot fi aplicate si asupra pacientilor diagnosticati cu boli mentale incurabile dar care au discernamantul integru astfel incat sa poata lua o hotarare referitoare la propria viata. In cazul Elvetiei, decizia de a curma viata unor persoane cu astfel de boli este stabilita in urma unor analize psihiatrice amanuntite, in conformitate cu rigorile impuse de Curtea Federala Suprema.

Cate tipuri de eutanasie exista?

Exista mai multe tipuri de eutanasie, potrivit unui raport intocmit de Asociatia ProVita.

  • Eutanasia voluntara - eutanasia la cererea sau cel putin cu consimtamantul pacientului.
  • Eutanasia involuntara - eutanasia impotriva dorintei unei persoane competente (care isi poate exprima vointa).
  • Eutanasia non-voluntara - eutanasia unui pacient non-competent, precum persoane suferind de dementa senila sau copii mici.
  • Eutanasia activa terminarea intentionata a vietii unui pacient de catre un medic care crede ca moartea este in beneficiul pacientului.
  • Eutanasia pasiva terminarea vietii unui pacient prin omisiune, spre exemplu prin retragerea tratamentului.
  • Sinuciderea asistata medical terminarea de catre un pacient a propriei vieti cu ajutorul medicului (in practica diferenta fata de eutanasia voluntara este minima).

Motivatiile care ii imping pe pacienti sa recurga la sinuciderea asistata medical:

  • fizica: durerea insuportabila, simptome neurologice, dispnea (teama de sufocare), astenia extrema (adinamia), limitari senzoriale (vaz, auz), incontinenta, tulburarile de somn;
  • sociala: nevoia ridicata si dependenta de ingrijiri de lunga durata, imobilitatea, izolarea sociala;
  • psiho-existentiale: teama de urmarile unui tratament radical (deformari faciale sau corporale), pastrarea controlului asupra circumstantelor mortii, pierderea capacitatilor de angajare in activitati care fac viata placuta/de suportat (gatit, scris, citit, plimbat), pierderea demnitatii, pierderea sensului vietii, a autonomiei.

Sinuciderea asistata medical in Romania

SAM nu este o practica legalizata in Romania si nici nu a fost pusa problema de a concepe un proiect de lege in acest sens. Pana in momentul de fata un singur roman (Andrei Haber) a apelat la sinuciderea asistata medical, optand pentru clinica "Dignitas" din Elvetia. Este momentul pentru o astfel de discutie? "Tinand cont de pregatirea medicilor de la noi din tara, cred ca nici nu este cazul sa ne punem o astfel de problema. Cred ca aceasta metoda ar da nastere unor abuzuri, atat din partea medicilor, cat si din partea familiilor, care ar putea transforma medicul in tinta unor urmariri", a declarat dr. Persida Boscan, medic specialist ATI in cadrul Life Memorial Hospital.

Potrivit unui raport intocmit de TNS CSOP privind consumul de analgezice, unul din trei romani utilizeaza medicamente impotriva durerilor cel putin o data pe luna. Desi acest raport lasa de inteles ca romanii ar fi sensibili la durere, putine au fost situatiile in care pacientii le-au solicitat medicilor asistenta in a se sinucide, pentru ca nu mai suportau suferinta. "Nu mi-a cerut niciun pacient pana acum sa ii dau medicamente care sa ii grabeasca moartea. La noi in tara nu exista astfel de solicitari, deoarece se stie ca sinuciderea asistata medical nu este legala. Probabil ca daca lucrurile ar functiona precum in Elvetia, ar incepe si romanii sa se gandeasca la aceasta solutie. Eu cred ca oamenii trebuie sa stie ca au si aceasta posibilitate de a actiona in situatiile in care suporta foarte greu durerile, insa nu as accepta sa aplic o astfel de metoda. Ar fi foarte dificil de suportat ideea ca as lua viata unui om. Cred ca e de datoria noastra sa ne asteptam linistiti sfarsitul", a precizat dr. Emilian Dumitru, medic cardiolog in cadrul Institutului de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu".

In acelasi registru se incadreaza si opinia dr. Dan Marinescu, medic specialist in medicina de urgenta, din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca. Acesta considera ca datoria medicului este de a stabiliza starea de sanatate a pacientului si ca legalizarea sinuciderii asistate medical i-ar conferi doctorului o putere pe care nu ar fi indreptatit sa o detina. "Presupun ca medicii care activeaza in clinicile din Elvetia sunt cei care si-au dorit sa lucreze intr-un asemenea loc. Eu nu m-as angaja niciodata intr-o astfel de clinica. Cred ca meseria pe care o am ma recomanda pentru a face alte lucruri. Nu as accepta sa pun in practica aceasta metoda, pentru ca nu pot anticipa ceea ce un pacient ar putea gandi chiar si in ultimele clipe de viata. Poate ca are chiar o revelatie, suferinta duce la multe decizii noi, neasteptate. In plus exista si acele vindecari miraculoase", a completat dr. Dan Marinescu.

Implicatiile morale ale sinuciderii asistate de medici

Intrebarea de ordin moral care apare atunci cand discutam despre sinuciderea asistata de medici este daca actiunea de a ucide, chiar si cu intentia de a alina suferinta unui om drag, poate fi vreodata justificata. Ce se intampla atunci cand mana care ucide este aceeasi cu cea care, prin juramantul lui Hippocrate, si-a asumat datoria de a vindeca? Stiloul cu ajutorul caruia substantele letale sunt mentionate pe reteta sinucigasului pare a fi condus de doua maini: a medicului si a pacientului.

Procesele care conduc catre moartea mea au fost divizate atent in actiuni mici care nu constituie o crima in sine si au fost executate de cateva maini prietenoase. Chiar si in aceste conditii statul insista sa imi pedepseasca ajutoarele. As sugera sa le fie taiate mainile, fiindca numai cu ele au contribuit. Constiinta a fost numai a mea, acesteau au fost ultimele cuvinte ale lui Ramon Sampedro, spaniolul tetraplegic, care a fost imobilizat la pat timp de 29 de ani, in tot acest timp pledand pentru dreptul de a muri cu demnitate. Lupta spaniolului de a face legala sinuciderea asistata de medici a facut inconjurul lumii si a deschis oficial aceasta dezbatere, povestea sa fiind ulterior ecranizata de regizorul Alejandro Amenabar (Mar Adentro,2004).

Riscul de abuz

Unul dintre argumentele menite sa combata legalizarea sinuciderii asistate de medici este acela ca SAM ar putea deveni o practica de rutina, folosita la scara larga. In tarile unde sinuciderea asistata de medici este permisa au fost depistate numeroase cazuri in care au fost ucisi inclusiv pacienti ce nu isi doreau sa moara.

In urma unei evaluari efectuate pe o durata de 10 ani, cercetatorii danezi arata ca in Olanda, tara in care eutanasia a fost legalizata, cel putin 1000 de pacienti sunt ucisi in fiecare an prin eutanasiere fara consimtamantul sau dorinta lor. Potrivit primului raport, publicat in 1991, in 1000 de cazuri (echivalentul a 0.8% din totalul deceselor) medicii au prescris un medicament cu intentia clara de a grabi sfarsitul fara cererea explicita a pacientului. Urmatoarele doua raporturi, din 1996 si 2001, confirma aceste dezvaluiri. In anul 2011, tot 1000 de decese (0.7% din total) erau inregistrate impotriva dorintei persoanelor sau fara consimtamantul liber al acestora, potrivit unui studiu de sanatate publica realizat in Olanda.

Mai grav este faptul ca doctorii olandezi raporteaza autoritatilor, in prezent, numai jumatate din cazurile de eutanasie.

Turismul macabru

Persoanele care dispun de importante resurse financiare au posibilitatea de a-si pune capat vietii cat mai repede si in mod legal. Paradisul acestor oameni este Elvetia, unde numeroase organizatii pun la dispozitia pacientilor sinuciderea asistata de medici. Doua dintre acestea poarta numele de Exit si Dignitas. Numarul mare de persoane care calatoresc in Elvetia pentru aceste servicii a dat nastere unui nou tip de turism: turismul macabru sau suicidal.

Etapele de pregatire a sinuciderii asistate medical

Un mit legat de modul de functionare al Dignitas prevede ca o persoana care doreste sa moara poate contacta personalul acestei organizatii, poate calatori pana in Elvetia si discuta cu un medic care ii va prescrie substanta letala, urmand sa moara in aceeasi zi. Dignitas incearca sa combata aceasta idee falsa explicand faptul ca este necesara indeplinirea mai multor etape pana ce un pacient sa se poata sinucide cu asistenta unui medic.

Sinuciderea cu asistenta din partea medicilor este efectuata in urma unei evaluari, care are scopul de a verifica daca: cererea este deliberata si stabila, este vorba de o boala cu prognostic nefavorabil, suferinta este insuportabila sau exista dizabilitati extreme.

Exista si o serie de criterii pe care, Dignitas spre exemplu, le ia in considerare atunci cand evalueaza cererea unui pacient pentru o sinucidere asistata de medici:

  • o declaratie a dorintei de a muri in asistenta medicilor,
  • exprimarea repetata intr-o perioada de timp relevanta a dorintei de a muri,
  • confirmarea faptului ca nu exista nicio presiune exercitata de o alta persoana asupra pacientului, ceea ce ar inseamna ca dorinta de a muri ii apartine exclusiv pacientului,
  • confirmarea faptului ca pacientul se afla in deplinatatea capacitatilor mintale atunci cand hotaraste ca doreste sa moara.

Principii filosofice si politice dupa care functioneaza Dignitas

Pozitia pe care filosofia adoptata de Dignitas se bazeaza este una liberala. Intr-o tara libera, orice intiativa libera este permisa individului, in conditiile in care prin aceasta actiune nu sunt prejudiciate interesele unei alte persoane, este precizat in regulamentul Dignitas.

Valorile pe care aceasta organizatie le respecta sunt:

  • respectul pentru libertatea si autonomia individului,
  • apararea libertatii si a autonomiei individului impotriva unui tert care incearca sa restrictioneze aceste drepturi fie ele ideologie, religioase sau politice,
  • solidaritatea manifestata fata de persoanele sensibile, in special fata de cele care lupta cu interesele materiale ale unei persoane terte,
  • apararea pluralismului ca o garantie a dezvoltarii continue a societatii, bazata pe libera competitie a ideilor,
  • protejarea persoanelor care militeaza pentru prevenirea si alinarea suferintei umane atunci cand aceasta este posibila.

Autor: Cristina Bobe


Comentarii

Nu tu alegi daca vrei sau nu sa te nasti. De ce nu ai avea si optiunea de a-ti inceta viata?

ai raspuns singur la intrebare.
pentru ca nu tu alegi sa te nasti, si mai ales pentru ca nu tu alegi anumite evenimente din viata.
cum zice si in tilu: viata este un drept, nu o obligatie.

nu e bine sa crezi ca adevarul tau este mai adevarat ca a celui de langa tine deaceea sa miscam putin neuronii si acceptati provocarea: oare chiar nu alegem noi cand si unde ne nastem? Biblia ne lasa, intr-o oarecare masura sa credem ca da. subiectul acesta e altul insa decat cel discutat aici deaceea va mai intreb ceva: Iisus ar fi trebuit sa ceara si el o moarte "asistata" in care sa i se curme mai repede suferinta dar a acceptat sa moara in chinuri pana la capat (va rog sa cautati sa vedeti ce implica moartea prin crucificare). eu zic ca trebuie sa traiesti cu demnitate pana la capat. o sa aflam in rai si parerea lui Dumnezeu. pana atunci e bine sa cantarim lucrurile inainte a trage o concluzie.

Pana la rai, mai bine ne faci prezentarea unor documente care atesta DIRECT dovada existentei lui Iisus. Ceea ce explicam mai sus este foarte simplu: noi NU alegem daca vrem sa ne nastem sau nu si suntem OBLIGATI sa traim pe aceasta planeta. Obligati de cine? Pai de frica domnule!

Faptul ca Isus si-a acceptat moartea, cu toate ca putea oricand sa se salveze nu poate fi considerata tot un tip de sinucidere?

daca a trai e un drept, de ce n-ar fi si a muri tot un drept?
fiecare fiinta e libera si suverana si poate sa plece din lumea asta cand vrea, nu?

de ce vor unii sa-i chinuie pe ceilalti, tinand-ui in viata?

pai, ai libertatea sa faci ce vrei (asta desigur, daca poti), si vei suporta consecintele a ceea ce ai facut (consecinte dupa Norme si Dogme -> vezi Petre Tutea ce zicea ce cele doua seturi de legi)
asta include sa comiti o crima asupra ta..
vei fi judecat pentru actiuni, dar ai libertatea sa le faci.. nimeni nu leaga sinucigasii de maini si de picioare, ci se incearca convingerea lor..

DAR ajutorul la crima se pedepseste. Acel om care ajuta, are constiinta lui, nu poate sa o trimita la culcare si sa foloseasca doar mainile.. avand constiinta, are si decizie.. avand decizie, are si responsabilitate.. avand responsabilitate, suporta si consecintele actiunii lui.
punct.

Brrr, oribil !! Ma trece cu fiori numai cand citesc articolul.
Si care este deosebirea intre crima si "eutanasia non-voluntara"?

Viata este nici mai mult nici mai putin decat un dar de la Dumnezeu. Care doar El decide cand se termina, a noastra sau a altora.

gandestete ca ai avea PVS sau locked-in syndrome... sau ai fi quadriplegic.
sau metastaza...
ai mai gandi asa?!
este dreptul omului de a muri demn!
pe langa asta , daca ar exista dumnezeu, el oricum ne-a oferit liberul arbitru: deci in esenta si el este de acord sa facem ce vrem cu viata noastra!

dumneata afirmi libertatea si liberul arbitru, dar le conditionezi de suferinta ( 'PVS sau locked-in syndrome… sau ai fi quadriplegic')
dupa care afirmi ca dumnezeu este de acord sa facem ce vrem cu viata noastra
aici ai perfecta dreptate doar ca ala cu d mic, cel cu D adica Dumnezeu ne-a dat libertatea sa facem ce vrem, dar ne-a si zis ce e bine sa facem, adica avem posibilitatea sa-L alegem liberi si nu conditionati
fuga de suferinta nu este libertate ci e chiar opusul , e conditionare directa, libertatea trece dincolo de suferinta si diferite perceptii istorice ale acesteia, cand fugi de suferinta cazi in capcana de a percepe libertatea, posibila doar intr-un cadru lipsit de suferinta, un cadru ideal
da in conditii ideale oricine ar fi bun, drept, iubitor, respectos.......
mai greu e in conditii reale, cand iti gaseti usor justificari ptr lasitate, rautate, ura dupa care, ca sa nu avem o parere proasta despre noi ridicam lasitatea si fuga de suferinta la statut de demnitate si libertate in exercitiu,
mai mult, libertatea nu e ceva in sine ci e un mijloc, care-ti permite sa traiesti propriilor credinte (aici apar martirii)
daca libertatea este folosita ptr a trai o viata fara sufeinta, saracie, .... atunci ajungem sa discutam despre demnitatea sinuciderii.
Si daca viata e mai mult de atat?

"dar ne-a si zis ce e bine sa facem, adica avem posibilitatea sa-L alegem liberi si nu conditionati fuga de suferinta nu este libertate ci e chiar opusul" - nu am zis ca fuga de suferinta este libertate. Alegerea de a fugi de suferinta sau nu este libertatea.
nu o sa contesc sau nu alegerea de a trai in suferinta sau a alege sinuciderea pentru ca este pana la urma alegerea fiecaruia. Ideea e ca mi se pare normal ca oamenii sa poata avea acesta alegere.
De asemenea majoritatea sunt importiva sinuciderii asistate, pentru ca o considera importiva religiei. Dar ateii de exemplu nu o considera asa, sau alte religii.
De asemenea majoritatea oamenilor ar fi de acord ca un om poate face orice atata timp cat nu face rau altor oameni. Sinuciderea facuta calumea nu face rau altor oameni.
Libertatea este alegerea fiecarui om de a face ce vrea(si poate) (evident atata timp cat nu face rau altcuiva). Saracia este cu totul alta discutie.
Parerea mea este ca viata este aproape in totalitate inutila(ori mori in incetezi sa existi, ori te duci in alta lume), daca chiar vrei sa o aflii :P. Dar fiecare cu parerile lui.

da omu invizibil din nou adus in discutie!!!! si care influenteaza decizii publice!

Si care e problema?
Doar si cetatenii cu o credinta religioasa au dreptul sa participe la o discutie publica.

bre, dar de unde stii ca este un dar? ai cumva un video cand un inger spune asta? daca nu ai dovada, atunci nu mai trancani afirmatii fara acoperire, vezi tu,ca te sacai eu cu prometeu si cu atena? Hai sa nu vorbim de cai verzi pe pereti !

Dar tu ce dovada ai sa afirmi ca NU e un dar? Ai cumva un video cu vreo entitate care spune asta? Daca nu ai dovada, atunci nu mai trancani afirmatii fara acoperire, vezi tu, ca te sacai eu cu zeus si cu olimp? Hai sa vorbim de cai verzi pe pereti ! ///
[Comentariu editat de MedLive.ro]

@Dorin
Dorin, eu fac parte de exemplu din categoria celor care cred ca viata e dar primit ca sa evoluam. Darul consta in a invata, a evolua si a fi capabil sa repari greselile facute.
Daca ar fi sa trec in tabara celor care sustin ca avem mai multe vieti si ca ne nastem in fiecare viata ca sa reparam ce am facut gresit in cea anterioara: si din punctul asta de vedere privesc viata pe care o am acum ca pe un dar.

Daca ar fi sa trec in cealalta tabara - nu exista vieti anterioare - tot ca pe un dar as privi si daca acum as fi in situatia lui Sampedro. Daca nu poti sa te misti, nu inseamna ca nu poti sa si gandesti. Si nu iti vorbesc din carti. Am un prieten care ESTE tetraplegic, dar a avut si are ambitia de a trai. E in scaun cu rotile, dar nu si-a lasat mintea coplesita de dureri si de probleme. S-a apucat sa invete tot ce se poate despre calculatoare, internet, site-uri, softuri. In prezent are o firma in acest domeniu, ii merge bine, s-a casatorit si are si un copil. El a vazut ca si viata asta pe care o are este un mare dar.

Totul depinde de cat de mult iti plangi de mila (si implicit ceri mila celor din jur..) sau de cat de mult vrei sa lupti.

INCREDIBIL articolul despre Dignitas http://www.guardian.co.uk/society/2009/nov/18/assisted-suicide-dignitas-... - absolut incredibil cite probleme ridica. Daca il cititi, uitati-va si la fotografii si cititi si comentariile, unele sunt f pertinente si dau de gindit. Stiu ca in Romania suntem departe de asa ceva, dar faptul ca suntem contemporani cu DIgnitas si ca exista atit de multi oameni care apeleaza la ei...e un articol care categoric merita citit.

eu sunt de acord cu legalizarea eutanasierii.
evident trebuie facuta o legislatie calumea pentru a impiedica abuzurile,
dar ideea este foarte buna: si economic (nu mai dai bani pentru a tine in viata o epava), si moral (nu se sinucide practic el) si mai ales uman! Poate muri in liniste decat sa duca o viata oribila, in care nu poate face nimic neasistat!
Gandestete ca oamenii care pot recurge la aceste lucruri nu mai pot face nimic in viata, fizic. Nu isi pot trai viata, nu pot atinge persoanele iubite s.a.m.d. Chiar vrei sa duci o asemenea viata?!

cata vreme nu sunteti constienti ca ati venit pe pamant cu un scop, pentru a invata ceva, pentru a evolua, veti considera ca eutanasia este o treaba buna.

de unde pot stiu eu asta? tu crezi ca avem un scop pentru ca asa scrie intr-o carte (atentie care e copie) veche de cateva mii de ani? care e dovada?
daca te bazezi pe credinta, pot crede si ca eu am nascut-o pe mama si nu invers, sau orice tampenie iti mai trece prin cap!

legile nu ar trebui date in functie de credintele religioase.
eu daca sunt ateu, nu am dreptul sa anumite legi pentru ca traiesc intr-o tara predominant crestina?

Aici se fac doar comentarii. Nimeni nu-ti impune cum sa-ti dirijezi ultimele ore sau zile din viata.Daca tu crezi altfel, e problema ta, mergi sanatos(la timpul potrivit) si cere eutanasierea. Pe pamant suntem straini si calatori.De unde venim si unde ne ducem e o intrebare f.f.f.f.grea.
Oameni(multi oameni) de stiinta recunosc acest lucru si leaga anumite teze stiintifice de RELIGIE,problema ta cum il vezi pe NUMNEZEU, caci de-l vezi ca pe un mos cu barba alba, chiar te inteleg de ce ai devenit ATEU.Filozofeaza mai mult caci nu ai ce pierde, promit eu acest lucru ..

S-o lăsăm mai moale cu vrăjelile astea despre dumnezei, vindecări "miraculoase", homeopatie, cristale, horoscoape, remisie spontană şi alte mituri din astea. Aici e un site medical (sau ar trebui să fie), nu stupid woman [dot] ro. În majoritatea absolută a cazurilor, când ai o boală incurabilă gravă (a se citi cancer), mori încet, în suferinţă şi durere extremă. Mai bine mă lipsesc şi prefer să pun deoparte nişte bani să fac o tură în Elveţia. Nu e ca şi cum îmi trebuie bagaj sau bilet de întoarcere...

subscriu! cadrele medicale pline de compasiune care doresc cu ardoare sa ma apere de mine si sa ma tina in viata nu se sfiesc sa trimita familiei o factura care ii face sclavi pana la capatul vietii lor...

pai da, tu crezi ca te tin in viata pentru ochii tari mari si albastrii? :P

pe viitor tine minte ca se scrie "albastri" (se pare ca mai ai de mers pe la scoala) ///
[Comentariu editat de MedLive.ro]

Şi eu sunt de acord cu această practică! Nu aş suporta să fiu o legumă care chinuie pe toţi în jur şi care le-ar face viaţa tuturor un iad...

Dreptul asupra vietii il are exclusiv Dumnezeu asa cum autorul are dreptul asupra operei sale. Daca luam ca exemplu o persoana care se sinucide: cat de responsabila este de ceea ce lasa in urma? Ce fel de exemplu ofera? Este responsabila si de repercursiunile asupra altor persoane? Nu va trasni Dumnezeu pe cineva care se sinucide asistat sau nu, dar nu inseamna ca avea dreptul sa faca asta. Viata merita pretuita asa cum e ea. Poate ca nu e necesara o schimbare de situatie, ci schimbarea paradigmei.

daca exista dumnezeu, el ne-a dat viata ca sa o traim cum vrem noi nu cum vrea el.

in general o persoana care se sinucide si are bolile pentru care se accepta sinuciderea asistata, face familia sa sufere acum (lucru care oricum il faceau peste 6-12 luni cand murea), in schim ii scuteste sa-l vada suferind, sa ii faca sa sufere si sa plateasca facturile medicale pana la adanci batraneti. El de asemena e scutit de suferinta si de a fi umilit in fata persoanelor iubite. Schimbatul scutecelot, stersul la fund, spalatul de rahat ar trebui sa ramana exclusiv pentru copii, NU pentru adulti!

...si uite asa unii care gandesc ca tine se sinucid cu zile si nu-i mai lasa pe altii sa ”sufere” din cauza lor. Nu am un raspuns absolut la aceasta problema. Poate ca eu daca as fi intr-o situatie limita, nu as dori sa fiu intretinut de aparate. Acestea sunt cazuri exceptionale. Dilema mea e de ce trebuie o lege pentru exceptii, familia hotaraste. Nu uita ca asta nu e eutanasiere asistata. Aici in articol se creeaza o mare confuzie prin asocierea ”eutanasierii pasive” cu ”sinuciderea asistata”. De unde stiu eu cand e bine sa mor? Si daca m-as razgandi?
Scopul vietii este lipsa suferintei? (A nu se intelege nici reversul.) De unde pana unde le stim noi pe toate asa de bine? Nu cumva ne dam seama ca nici macar nu ne cunoastem? Daca L-am inclus in ecuatie pe Dumnezeu este pentru ca eu inca mai cred ca are un rol activ in viata noastra. De ce sa il sfidam? In loc sa fim asa siguri pe noi poate ca îl putem intreba pe
El cum ar trebui sa facem si ne-ar raspunde.

Nu stiu daca in totalitate ai dreptate.
De curand mi-a murit un nepot f.tanar.Cand s-a imbolnavit acum aprox.2 ani, avea o fetita de 5 luni, care nu spunea nici mama si nici tata. Am plans mult si(ca un bun crestin) m-am rugat la acea putere DIVINA sa-i prelungeasca viata macar un pic ca, fetita lui sa-i poata spune tata,(si mama desigur mamei)Numai el stie in acesti doi ani luna de luna prin ce suferinte a trecut dar, D-zeu(acea putere in care multi astazi nu mai cred) l-a facut sa indure tot tratamentul, toate caderile si urcusurile.A murit aproape zambind(stiti de ce???)Fetita lui deja ii spunea poezii.Daca ar fi cerut eutanasierea indata ce a aflat diagnosticul era mai bine ????Eu cred ca nu .E parerea mea si nu va suparati pe cei ce se incred si in puteri divine.Lui Ezechiel i-a lungit FIRUL VIETII cu 15 ani, probabil ca a meritat asta.Eu ii multumesc lui D-zeu si pentru cele 20 luni. A mai rasarit soarele peste el de multe ori si s-a bucurat de fiecare floare inflorita...O ora de viata ,traita cu intensitate face cat 5 ani(poate )ai altuia care a facut umbra degeaba pamantului.Mama mea a avut un regim asemanator, ma gandesc cu multa dragoste la cele 21 de zile(de suferinta) cand i-am stat la capatai. Nici intr-un caz n-a fost o povara. Sunt lasi cei ce vor eutanasierea.E parea mea.Demonstrati cu fapte reversul!

Pai cu un singur lucru nu sunt de acord, cu asistarea...

Daca tot ii dati ca suntem liberi si ca putem sa murim cum vrem si cand vrem pai sa murim... Da de ce ii rugam pe altii "sa ne sinucida" - ca nu putem - naspa, ca suntem lasi si ne e frica /// pentru nenea ala care avea doar capul viu - care-i problema - vedea, azuea, gandea putea iubi /uri etc - era nefericit ca prostu pentru ca avea un termen de comparatie, avea in jurul lui oameni care putea face si alte lucruri - de ce nu s-a sinucis? putea sa nu mai mance sau sa se dea cu capu de ceva - DE UNDE DORINTA ASTA DE A FI AJUTATI SA MOARA?

[Comentariu editat de redactia MedLive.ro]

Citesc comentarii si ma cutremur...Exista o lipsa de umanitate si egoism...ascunsa in spatele religiei...odioasa de-a dreptul. Banuiesc ca nici Nika nici adi nici restul nu cred ca au vazut un bolnav in stadiu terminal. Inainte sa vorbiti...va invit sa dati o tura printr-un centru unde-s bolnavii de cancer...
P.S. Nerecomandat celor slabi de inger. Acolo, cel mai frumos si mai placut lucru ii moartea...Eutanasierea unui bolnav de cancer...ii cea mai umana actiune ce se poate lua. Si daca chiar vreti ceva horror...va invit sa cautati un bolnav de cancer osos (de regula, doparea cu morfina nu reduce durerea...doar ii impiedica sa mai urle de durere...) sau un blonav de cancer cerebral (la asta anestezicele nu au efect).
Prin urmare...mergeti, vedeti...dupa care vorbiti de d-zeu, scop pe pamant si dreptul de a muri...

Toate isi au rostul lor, nimic nu e in plus... poate parea in plus daca nu intelegem noi, dar cine suntem noi sa judecam care o fi rostul unei rame de sub pamant, din moment ce nu noi am creat acea rama?
Cand zic toate, ma gandesc si la bucurii, dar si suferinte...

pt. radu. Amice cine esti tu sa spui ca "Toate isi au rostul lor"? poate ca nu au nici un rost, de ce ar trebui sa aibe toate un rost? Percepi lumea cu un creier uman, iar acesta printr-un defect de constructie, are mania sa dea la tot o semnificatie. Ex. o pata pe un perete, oamenii tind automat sa vada ceva in ea.

Sunt perfect de acord. Am avut "norocul" de a avea grija de o persoana foarte draga timp de 6 luni, pana cand a decedat. Chinurile unui om care moare de cancer sunt de nedescris. Nu dispun de venituri prea mari inca, dar in momentul in care voi avea cei cate sute de euro pe care-i solicita Dignitas am sa ma inscriu, negresit. Nu vrea sa ma chinuiesc inutil si mai ales nu vreau sa-i chinuies pe cei din jurul meu. Orice om ajunge la maturitate atunci cand intelege ca viata este valoroasa tocmai pentru ca se sfarseste. A o prelungi inutil, numai pentru ca exista "Dumnezeu" (inca astept demonstratia) constituie cea mai buna dovada de egoism. Daca nu murim se umple destul de repede planeta, unde vor avea loc cei care vin dupa noi altfel?
In fine, fiecare crede in ce doreste, dar moartea este cea mai sigura chestie posibila, asa ca trebuie sa iti faci planul din timp. Di Dignitas chiar asta este, o solutie demna, ca sa nu fii silit sa te spanzuri in baie sau ca tipul ala de la Iasi care si-a zburat creierii cu pusca de vanatoare atunci cand a aflat ca are cancer in stadiul al 4-lea (indiciu: nu exista stadiul al 5-lea).

Gagiul din iasi era un bolnav inchipuit cica...
Si eu am avut "norocul" asta...chiar cu doua persoane...am vazut doua forme de cancer diferite: cancer osos (una dintre cele mai odioase forme de cancer...ii facea portia de morfina...si plangea de durere...in asteptarea celei de a doua portii de morfina...lua 120 mg/zi...peste doza asta...ii considerata doza fatala...delira de durere...si gagiul era un tip ce a mers sa-si lucreze gradina cu umarul dizlocat...practic, cel mai bun lucru pentru el ce s-a intamplat a fost momentul in care a murit).
Radu...incearca un mic exercitiu de imaginatie: incearca sa-ti imaginezi propria-ti mama implorand de durere...se ruga sa moara...delirand de durere...ii cea mai cumplita experienta traita de mine...si probabil si cea mai cumplita experienta ce o poate trai un om. ASa ca...te rog, fa exercitiul asta de imaginatie...dupa ce mergi intr-un centru oncologic...dupa care vorbim.

Amandoi parintii mei au murit de cancer ...

Raspund domnului bolovan:

Faptul ca cineva are alta parere decat a dumneavoastra nu inseamna logico-ingust ca el nu a participat la ce ati participat dumneavoastra ci doar ca el a filtrat altfel experienta. Oricine stie ca pot participa la un acelasi eveniment mai multi oameni si fiecare sa il perceapa diferit.
Intr-o discutie daca pornim de la idea ca interlocutorul este inafara subiectului,
nici n-am pornit bine ca am si terminat. Destul de simplist am stabilit ca noi avem dreptate iar ceilalti viseaza. Deci e o premiza rauintentionata, o joaca sofistica, care nu sade bine cuiva ce face caz de egoismul celorlalti, dar nu sade bine nici discursului si nici valorilor ridicate in discutie prin acesta.

Pe langa faptul ca suntem picati din luna si nu stim despre ce-i vorba (suntem trimisi in practica prin spitale cu bolnavi in faza terminala), a doua acuzatie -Lipsa de umanitate , a treia- egoismul dosit bine dupa odioasa religiune, si toate astea in timp ce acuzatorul se cutremura.
Prin contrast rezulta ca discursul acuzatorului este unul izvorat din umanitate si altruism, dragoste ptr ceilalti, respect ptr conditia umana, fuga de degradare a a cestei conditii in fata suferintei.
Doar ca acest discurs e o contradictie in termeni (aduc argumente de ordin logic, ca si in comentariul anterior si nu argumente teologice) si anume, unde este, umanitatea, altruismul, iubirea in fond, cand se aduc in discutie perceptii de genul:
cei bolnavi fac viata un iad apropiatilor,
bolnavul se injoseste in ochii persoanelor iubite.
Pai ori ne sacrificam ptr cel aflat in suferinta si uitam de noi, ca sa-l alinam sa-l ingrijim? ori ne cam incomodeaza respectivul, ne face viata un iad si ar cam trebui sa-l sinucidem?
Sau suferindul percepe ca face viata un iad celorlalti?
Atunci asta nu e o suferinta, un simptom depresiv? rezultat in urma bolii?, nu e de datoria noastra sa-i mangaiem? sa-i ingrijim pana la final? ptr a le alunga depresia?. Deci unde e egoismul? S-a ajuns pana la discutii despre paguba financiara pe care o provoaca un suferind si asta din umanitate si iubire bineinteles.
Este numita umanitate si iubire descotorosirea de cel aflat in suferinta, uciderea lui din dragoste si respect pentru nesuferinta.
Cat despe libertate suntem liberi sa facem ce vrem intradevar dar am explicat mai sus de ce fuga de suferinta nu este o alegere libera ci una conditionata.
Daca viata este doar o functie organica, atunci aveti dreptate, dar daca are si alte dimensiuni, atunci e posibil ca in mijlocul bolii sa traiesti macar ptr cinci minute mai intens decat ai trait zeci de ani pana atunci sanatos tun si indestulat.
E posibil deci sa te ratezi printr-un gest definitiv.
Daca viata e mai mult decat o functie organica in interiorul unei integritati organice? Adica daca e mai mult decat ai doua maini doua picioare manaci respiri……?
http://www.youtube.com/watch?v=Gc4HGQHgeFE&feature=related

Cred ca pacientii care ar beneficia de SAM ar trebui impartiti in doua categorii:
1. Cei cu boli evolutive (ex. cancer cel mai frecvent, dar si anumite boli neurodegenerative), care nu se vindeca si al caror sfarsit este o chestiune de luni-ani (mult prea mult pentru unii, din pacate), dar este sigur.
2. Cei cu boli stationare (cum ar fi cei imobilizati dupa un accident vascular cerebral sau dupa un accident, cum este si cazul celui din filmul lui Amenabar) care pot supravietui timp de zeci de ani, desi chiar si la ei apar complicatii legate de imobilizare care le pot grabi sfarsitul.
Cei din prima categorie ar putea fi ajutati in doua moduri: intreruperea tratamentului adresat bolii de baza (ex. chimioterapie, radioterapie) sau a celui suportiv (ex. tratament cardiologic); aceasta este practic eutanasia pasiva, care este definita in articol si care este legala si la noi (un pacient are tot dreptul de a refuza un anume tratament). Acesti pacienti pot beneficia in continuare de tratament simptomatic (ex. adresat durerii, anxietatii, dispneei), care creste calitatea vietii, dar nu o prelungeste. Posibilitatile actuale sunt destul de mari pentru a fi tratate aceste simptome, doar ca la noi nu stiu sa existe medici specializati in asa ceva (in engleza se numeste care for the dying patient si fiecare tratat de medicina interna sau chirurgie are un capitol pentru asa ceva) si nici centre dedicate pentru acesti pacienti (care sunt un fel de sanatorii, unde pot fi insotiti de familie, beneficiaza de suport psihologic si ei si cei din jurul lor etc).
Cei din cea de-a doua categorie pun mai multe probleme, medicina la ora actuala are posibilitati limitate, desi lucrurile evolueaza (vezi celulele stem). acesti pacienti pot beneficia de suport psihologic, in tari mai civilizate exista centre dedicate pentru ei (si degreveaza astfel familia de o povara). Acesti pacienti sunt singurii pentru care eu as fi ,eventual, de acord cu SAM, in conditiile in care ei nu mai au capacitatea de a duce la indeplinire actul sinuciderii de unii singuri.
Si as vrea sa mai adaug ceva: asa cum am si spus si mai sus, medicina are multe posbilitati de a alina suferinta tuturor pacientilor, important este sa avem medici si centre care sa le puna in aplicare. Apropo de ce zicea cineva mai sus ca nici morfina nu mai este eficienta in anumite cazuri, asa este, dar sunt dureri care au cu totul alt mecanism si care pot fi tratate cu antiinflmatoare (steroidieni sau nesteroidiene), diferite operatii minim invazive sau chiar chirurgicale (ex. neurectomii, splanhnicectomii, cordectomii), care se fac chiar si la noi. Important este sa existe medici care sa puna astfel de indicatii. Si durerea nu este singurul simptom, iar uneori nici cel mai grav (ex. un simptom ce genereaza anxietate extrema este dispneea, care apare in cancere pulmonare terminale, cum a aflat si tatal meu acum vreo cinci ani).

mi se pare cumva amuzant (daca n-ar fi atat de trist) cum tocmai bunii crestini, cei cu iubirea aproapelui, militeaza pentru prelungirea chinurilor atroce ale bolnavilor in stadiu terminal si asta pt ca o carte de legende si mituri ale unor triburi antice zice ca barbosul care te urmareste de dupa nori nu vrea sa-ti iei singur viata.

religia nu are ce cauta in discutia asta, nu face decat sa polueze o dezbatere ce merita toata atentia in analiza rationala a ceea ce implica.
si da, sunt de parere (ferma) ca sinuciderea asistata trebuie sa fie legala si chiar un drept al omului.
orice animal cand il vezi ca sufera in agonie hotarasti ca e mai bine sa ii curmi suferinta, sa nu se mai chinuie ore sau zile pana la sfarsitul inevitabil. de ce omul este singurul mamifer care nu are acest drept?

in general, orice comunitate religioasa are nevoie de teluri pt. care sa lupte. abolirea executiilor, avorturilor, eutanasiei, fabricarea de copii desi planeta nu le mai poate oferi un trai decent.

Mie mi se pare amuzant conceptul asta de "iubire" care omoara.

Probabil aceeasi oameni il acuza pe Dumnezeul biblic ca e violent.

Poate ti s-ar parea mai normal sa /// asa, din iubire, ca sa nu te mai chinui pe pamantul asta, oricum fara nici un scop si sens, sa nu mai mergi la serviciu etc. Ca oricum pana la urma o sa mori.
[Comentariu editat de MedLive.ro]

Daca ai intra unu intr-un spital cu bolnavi de cancer in stadiu terminal si s-ar apuca sa-i impuste in cap, ar face bine sau ar fi considerat criminal?

Daca toti cei din spitalul ala au pus mana de la mana si l-au angajat sa-i scape de chinuri, nu vad de ce ar fi acuzat. Insa daca impusca si numai un singur om care inca mai avea speranta sau pur si simplu nu vroia sa moara/nu asa/nu atunci, in cazul asta trebuie cosiderat criminal si aruncat in inchisoare.

Sa presupunem ca ii omoara doar pe cei care vroiau sa moara dar nu are legatura cu spitalul.

Well, atunci nu vad de ce ar fi blamat. Care este diferenta dintre un glonte si o siringa in clipa in care fac aceeasi treaba?
Sincer, mi se pare mult mai cumplit sa te faci soldat si sa omori oameni in teatrul de razboi (sau sa-i schilodesti si sa se chinuie tot restul vietii) decat sa ii curmi cuiva suferinta, cuiva care chiar isi doreste ca tu sa faci asta.

"Intr-o tara libera, orice intiativa libera este permisa individului, in conditiile in care prin aceasta actiune nu sunt prejudiciate interesele unei alte persoane"

Aceasta este in mare si parerea mea, desi formularea "prejudicierea intereselor" este destul de ambigua din punct de vedere logic, filosofic, si mai ales juridic. Una mult mai consistenta ar fi: "atata timp cat nicio alta persoana nu este agresata sau constransa in mod direct" (principiul nonagresiunii). Sinuciderea asistata trebuie sa fie o optiune pentru toti indivizii care doresc sa isi incheie existenta, pentru ca trupul este cea dintai proprietate a individului, pe care o poate utiliza dupa cum crede de cuviinta, atata timp cat nu agreseaza pe nimeni prin actiunile sale. A interzice o asemenea optiune unui individ este o incalcare flagranta a dreptului sau de proprietate asupra propriului corp. Deasemenea, orice contract voluntar intre parti este unul valid, atata timp cat nu contine clauze ascunse, si nu aduce atingere directa unui tert. Discutia este insa ceva mai complexa in cazul in care contractul consimteste o actiune violenta asupra unei parti asupra celeilalte, cum este in cazul sinuciderii asistate. Tocmai de aceea, trebuie luate toate precautiile etice si juridice pentru ca cel ce duce la indeplinire contractul sa nu ajute defapt la punerea in aplicare a unei fapte necugetate, ori a unui omor instigat de un tert. In aceasta privinta, cred ca procedura de decizie a Dignitas este una excelenta.

Majoritatea vorbiti aiurea despre ce va trece prin cap.

Subiectul nu e daca ei dreptul sau nu sa te sinucizi, ci daca cei care te "ajuta" sunt incriminati sau nu.

Daca cel care cere sa fie omorat (ca pana la urma asta e) nu e in toate mintile sau are depresie? Poate temporar? Cati nu zic in anumite momente de depresie "mai bine as muri"? Il ajutam sa moara?

Apoi in lumea asta corupta o sa inceapa sa apara cazurile de crima camuflata in "sinucidere asistata".

Eu am o boala degenerativa (spondilita anchilozanta st.2/3 si disfunctie respiratorie mixta) si ma gandesc cu groaza la anii de chin care ma asteapta in stadiul avansat al bolii.Voi fi practic anchilozata depinzand de ajutorul celor din jur,asta in situatia fericita daca voi avea pe cineva prin preajma care sa-mi poarte de grija!...Ma gandesc si la principiul crestin conform caruia "daca ai o cruce de dus,trebuie sa ti-o porti!" ..."Suicidul este un pacat capital!"
Intrebarea oarecum retorica pe care mi-o adresez adesea este urm.:Daca nu voi fi suficient de puernica pt. a infrunta si a-mi duce suferinta pana la capat?!...Si in fond,la ce bun o viata chinuita de boala?!

Dreptul de a trai decent pana la sfarsit

In "Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale"
(http://www.echr.coe.int/ECHR/EN/Header/Basic+Texts/The+Convention+and+ad...)
articolul 2 se numeste "Dreptul la viata" si nu "Obligatia de a trai". In acest articol ("Dreptul la viata") se spune: "Moartea nu este considerata ca fiind cauzata prin incalcarea acestui articol in cazurile in care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesara la forta ... pentru a efectua o arestare legala sau a impiedica evadarea unei persoane legal detinute". Adica este legal sa omoram un om care incearca sa evadeze dar nu este legal sa ajutam sa moara un om care sufera cumplit si isi doreste acest lucru. Acest vid de logica nu poate sa apara decat pub presiunea unor prejudecati, care isi au originea in dogmele religioase. Totusi, nu toti oamenii sunt credinciosi. Acestia nu ar trebui sa fie victimele acestui vid de logica (si de bun simt).
In "Constitutia Romaniei", la articolul 47 - "Nivelul de trai" se spune: "Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent." Asta inseamna ca "un nivel de trai decent" este garantat de Constitutie. "Nivelul de trai decent" este necesar pentru a se asigura un anumit nivel al "calitatii vietii", sub care viata nu mai merita traita. Calitatea vietii in faza terminala a unei boli incurabile nu mai este "decenta" si nici nu mai sunt sanse sa redevina "decenta". Nimeni nu are dreptul sa interzica unui cetatean refuzul de a trai sub "nivelul de trai" garantat de Constitutie.
In aceste conditii, sinuciderea asistata medical (cu consimtamantul pacientului) ar trebui sa fie un drept al "cetateanului" si ar fi trebuit sa fie legiferata de mult timp. Acest lucru nu s-a intamplat din cauza religiei. Toate celelalte explicatii incearca sa ascunda acest adevar. In tarile care au legalizat sinuciderea asistata medical, procentul celor care cred in Dumnezeu este mai mic de 50% (Elvetia - 48%, Belgia - 43%, Olanda - 34%).
(http://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_atheism#cite_ref-Eurostat_12-0)
Cetatenilor care se gasesc in faza terminala a unei boli incurabile li se incalca un drept constitutional: dreptul de a trai decent pana in ultima clipa a vietii. Credinciosii care nu vor sa profite de acest drept nu sunt obligati sa recurga la sinuciderea asistata medical, dar nici nu au dreptul sa interzica altora acest drept. Parlamentarii religiosi care se opun votarii unei astfel de legi incalca Constitutia Romaniei.

Pagini

Alte articoleVezi toate articolele

Substanta letala / Foto: Photoxpress.com Un cap viu asezat pe un corp mort, astfel se caracteriza Ramon Sampedro, celebrul tetraplegic care, timp de 29 de ani, a pledat pentru dreptul de a fi...
Substanta letala / Foto: Photoxpress.com Un cap viu asezat pe un corp mort, astfel se caracteriza Ramon Sampedro, celebrul tetraplegic care, timp de 29 de ani, a pledat pentru dreptul de a fi...