Descriere: 

Adenovirusurile sunt viruşi ADN care se împart în 6 subgrupe (de la A la F), pe baza omologiei genomului de ADN şi a altor proprietăţi. Numele de adenovirus provine de la medicii care au depistat viruși în adenoizii şi amigdalele copiilor operaţi.  Agenţii patogeni provin din genul Mammaliade, familia Adenoviridae, fiind cunoscuţi peste 90 de serotipuri de adenovirusuri dintre care mai mult de 30 sunt depistaţi de la oameni, iar ceilalţi la animale.

  Produc infecţii ale tractului respirator superior, conjunctivită, gastroenterită, limfadenită mezenterică acută,encefalită şi infecții ale sistemului nervos central, fibroză interstiţială cronică, pneumonie ce nu răspunde la tratamentul cu antibiotice, tuse convulsivă.

Adenoviroza face parte din grupul infecţiilor respiratorii determinată de adenovirusuri, care pătrund în organismul uman pe diverse căi şi se caracterizează clinic prin simptome de intoxicaţie, afectarea căilor respiratorii, a tracului digestiv, ţesutului limfatic şi altor organe.

  Adenovirusurile sunt responsabile pentru 3-5% dintre infecţiile respiratorii acute la copii şi pentru 2% din bolile respiratorii la adulţi boala (boală respiratorie acută).

   Sursa de infecţie este omul bolnav, care răspândeşte virusul pe cale aerogenă în perioada acută, iar în perioada mai tardivă şi prin materiile fecale sau prin contact direct (mâini murdare) cu sursa sau  indirect (veselă, lengerie, batistă, jucării), pe cale alimentară şi hidrică.

Adenovirusurile pot persista în amigdale şi în vegetaţiile adenoide luni şi chiar ani de zile.

 Frecvența cea mai mare de infecţie o au copiii între 6 luni şi 5 ani. Majoritatea infecțiilor trec fără simptomatologie astfel că la circa 95% adulţi au fost depistaţi anticorpi în serul sangvin.

  Perioada contagioasă durează aprox 10 zile, însă unii copii pot rămâne purtători cronici, răspândind infecţia timp îndelungat.

 Ajungând în organismul uman, adenovirusurile afectează mucoasa căilor respiratorii superioare, oculară şi intestinală, unde se multiplică, lezând de asemenea şi ganglionii limfatici regionali. Ulterior, agentul patogen pătrunde în sânge, ducând la virusemie, apariţia simptomelor de intoxicaţie, ducând la dezvolatarea adenovirozei.

  Simptomele adenovirozei includ înfundare nazală cu eliminări seroase, ulterior sero-purulente, respiraţie acută (rinofaringită, rinofaringotonzilită, rinofaringobronşită), dureri în gât şi la deglutiţie, febră faringoconjunctivală, conjunctivită sau keratoconjunctivă, pneumonie atipică adenovirală şi debut acut cu frisoane, cefalee, artralgii, mialgii moderate, insomnii, vertijuri, greţuri.

Simptomele se menţin, de regulă, 3-5 zile. Adenoviroza se poate complica cu otita, sinuzita, angina, pneumonia.

Prezența infecțiilor respiratorii virale se poate identifica prin : 

Cultură celulară: efect citopatogenic (CPE), PCR, 

Serologie: fixarea complementului (C), neutralizare (N) și hemaglutino-inhibare (HAI); Detecția anticorpilor și a hexozelor antigenice prin metoda ELISA.

Interferente analitice: 

Cauze de respingere a probei – ser hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian.

bibliografie: 
  1. Laborator Medlife. Referintele metodei de lucru
  2.  Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog