Descriere: 

Androstendionul este un hormon steroid alcatuit din 19 atomi de carbon, care, impreuna cu dehidroepiandrosteronul (DHEA) si forma sulfatata a acestuia (DHEAS), formeaza androgenii produsi de glandele suprarenale si de gonade pornind de la colesterol. Este principalul precursor al androgenilor activi (testosteron si dihidrotestosteron) si al estrogenilor (estrona si estradiol).

Androstendionul detine aproximativ o zecime din puterea androgenica a testosteronului (1).

Androstendionul este produs in principal de gonade, aportul corticosuprarenalei fiind minor.

Sub reglarea ACTH, androgenii sunt secretati sincron cu cortizolul.

Existe 3 mecanisme de control neuroendocrin: 1) secretie episodica si circadiana sincronizata de ACTH si CRH, 2) ca raspuns al axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal la stres, 3) feed-back negativ, in special al cortizolului asupra secretiei de ACTH.

Numeroase alte semnale endocrine sunt co-reglatoare ale secretiei de steroizi androgeni: prolactina, estrogenii, factorul de crestere epidermal (EGF), prostaglandinele, angiotensina, hormonul de crestere (GH), hormoni gonadotropi, β-lipotropina, β-endorfinele. La nivelul gonadelor, reglarea secretiei de steroizi androgeni este asigurata de FSH si LH.

Studii recente au pus in evidenta cresteri ale steroizilor androgeni la adulti cu hiperprolactinemie, corectate dupa tratament cu bromcriptina si normalizarea concentratiilor plasmatice de prolactina. Citokinele interfera de asemenea cu steroidogeneza atat la nivelul corticosuprarenalei cat si al testiculelor si ovarelor.

Interleukina-1 (IL-1, α si β) si factorul de necroza tumorala-α (TNF-α) regleaza axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenala la diferite nivele cu cresterea producerii de cortizol, androstendion, DHEA si DHEAS si acumularea la nivelul celulei a mARN pentru STAR (steroidogenic acute regulatory proteine), 17α-hidroxilaza/17,20 liazei si 3β-hidroxisteroid-dehidrogenazei-2.

Steroizii androgeni sunt secretati in cantitati mai mici in copilarie, producerea lor crescand cu varsta, paralel cu cresterea cortexului suprarenal. Cresterea secretiei incepe in jurul varstei de 6 – 7 ani la fetite, respectiv 7 – 8 ani la baieti si continua sa creasca pana spre finalul pubertatii.

Adrenarha (secretia steroizilor sexuali) precede gonarha (secretia hormonilor sexuali la nivelul gonadelor).

Perturbarile cailor enzimatice atat in zona reticulara cat si in zona fasciculata au drept consecinta aparitia hirsutismului si virilizarii la femei, respectiv feminizare la barbati (2). Fiind in majoritate produs la nivelul ovarelor, androstendionul este singurul steroid androgen a carui concentratie plasmatica este mai mare la femei tinere in premenopauza decat la barbati.

Dupa menopauza, productia la nivelul ovarelor diminueaza semnificativ, injumatatindu-se.

Dar chiar si postmenopauza, androstendionul este principalul steroid sexual produs de ovar (3).

Hiperplazia corticosuprarenala congenitala (HCC) sau sindromul adrenogenital, reprezinta un grup de afectiuni autozomal recesive ce afecteaza sinteza enzimelor necesare producerii cortizolului la nivelul corticosuprarenalei. Scaderea concentratiei de cortizol duce, prin feed-back negativ, la cresterea secretiei de ACTH la nivelul hipofizei cu producerea de hiperplazie a cortexului suprarenal.

Productia in exces a hormonilor proximali defectului enzimatic da nastere la o simptomatologie variata (3).

Cea mai frecvent intalnita forma de HCC este cea datorata unui deficit genetic in producerea de 21-hidroxilaza.

Varianta clasica de HCC se identifica la nou-nascut sau in prima copilarie prin insuficienta corticosuprarenala si virilitate (hermafroditism la nou-nascutul de sex feminin), cu sau fara pierdere salina. Forma non-clasica se identifica in copilarie, pubertate sau la adultul tanar prin hirsutism, amenoree si infertilitate. La femei simptomatologia este similara cu cea a ovarului polichistic.

Barbatii prezinta pubertate precoce si infertilitate (4) Pe langa deficitul de 21-hidroxilaza, deficitul genetic al altor doua enzime implicate in steroidogeneza cu repercursiuni asupra sintezei steroizilor sexuali implica 3β-hidroxisteroid-dehidrogenazei si 17-hidroxilaza/17,20-liaza. 3β-hidroxisteroid-dehidrogenazei (3β-HSD) este codificata de doua gene: HSD3BI si HSD3BII.

Prima se exprima la nivelul corticosuprarenalei si gonadelor, cea de a doua la nivelul placentei, pielii si altor tesuturi periferice, unde, de regula, producerea enzimei ramane intacta. 3β-HSD este responsabila de conversia pregnenolonului, 17-OH-pregnenolonului si DHEA (respectiv 5Δ steroizi) in progesteron, 17-OH-progesteron si androstendion (respectiv 5Δ steroizi); deficitul enzimatic duce la acumularea 5Δ si scaderea sintezei de 4Δ steroizi.

Pacientii prezinta manifestari de deficit de glucocorticoizi, insotit sau nu de pierdere salina.

Barbatii prezinta masculinizare incompleta iar femeile pot fi normale sau pot avea ambiguitate genitala.

O varianta cu debut tardiv a acestui deficit este asociata la femei cu manifestari tipice ovarului polichistic, respectiv hirsutism, oligomenoree si infertilitate. 17-hidroxilaza este codificata de CYP17 (P450c17), gena ce codifica si 12,20-liaza. 17-hidroxilaza catalizeaza conversia pregnenolonului si progesteronului in derivatii 17-hidroxilati, iar 17,20-liaza conversia derivatilor 17-hidroxilati ai pregnenolonului si progesteronului in DHEA, respectiv androstendion.

In urma deficitului enzimatic se produc acumulari ale hormonilor proximali nemetabolizati, cu deficit de steroizi sexuali. Excesul de hormoni neprelucrati este dirijat spre formare de mineralocorticoizi, pacientii prezentand hipertensiune si hipopotasemie. (4)

Sindromul ovarelor polichistice este un sindrom de disfunctie ovariana caracterizat prin hiperandrogenism, tulburari menstruale si ovare polichistice. Se asociaza cu risc crescut de diabet si afectiuni cardiovasculare (3)

Recomandari: 

Dozarea androstendionului se recomanda in:

  • • Diagnosticul si diagnosticul diferential al hiperandrogenismului si sindromului ovarelor polichistice in special la femei ce prezinta hirsutism, virilizare, oligomenoree, infertilitate

  • • Diagnosticul si monitorizarea tratamentului substitutiv al hiperplaziei congenitale de corticosuprarenala

  • • Diagnosticul unei adrenarhe premature

 

Interpretare valori mici: 

Valori scazute ale androstendionului plasmatic se intalnesc in:

  • • Siclemie

  • • Insuficienta corticosuprarenala si ovariana

 

Interpretare valori mari: 

Valori crescute ale androstendionului plasmatic se intalnesc in:

  • • Sindromul Stein-Leventhal (sindromul ovarului polichistic, acumulari anormale de foliculi imaturi)

  • • Sindrom Cushing

  • • Tumori ovariene

  • • Tumori ectopice producatoare de ACTH

  • • Hiperplazie corticosuprarenala congenitala hiperplazie stromala ovariana

  • • Osteoporoza la femei

 

Interferente analitice: 

La pacientii cu HCC, nivelul plasmatic al hormonilor steroizi fluctueaza in functie de ritmul circadian de sinteza dar si de administrarea glucocorticoizilor de substitutie; se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dimineata, inainte de administrarea dozei de glucocorticoizi