Publicat la: 
11/06/2018

angiografie

Angiografia este un test de imagistica care utilizeaza raze X pentru a vizualiza vasele de sange ale organismului. Radiografiile furnizate de angiografie sunt numite angiograme. Se investigheaza artere sau vene ingustate, blocate, marite sau care prezinta maloformatii din mai multe parti ale corpului: pelvis, creier, inima, brate, gat, piept, abdomen (rinichi si ficat), picioare.

Cand ajuta angiografia?

  • Determinarea severitatii si a localizarii ingustarii / blocarii vaselor de sange care determina simptomele;
  • Initierea tratamentului pentru un vas de sange cu probleme;
  • Localizarea sangerarii (adesea combinata cu embolizarea, care opreste sangerarea);
  • Localizarea si indepartarea unui cheag de sange dintr-un vas de sange blocat si restabilirea fluxului sanguin;
  • Tratarea anumitor tipuri de tumori prin blocarea aportului de sange;
  • Recoltarea probelor de sange din anumite zone pentru a ajuta la diagnostic;
  • Realizarea unei harti a vaselor de sange inainte de operatie.

Tipuri de angiografie

Exista mai multe tipuri de angiografie, in functie de ce parte a corpului este investigata.

  • Angiografia coronariana / Coronarografia este singura procedura de diagnostic care permite verificarea cu exactitate a conditiei arterelor coronare (vasele care alimenteaza inima) si depistarea eventualelor ingustari (stenoze) care pot diminua sau stopa fluxul de sange al muschiului cardiac (ischemie) și să determine durere toracică (angina) sau infarct miocardic.
  • Angiografia cerebrala - pentru a verifica vasele de sange din creier
  • Angiografia pulmonara - pentru a verifica vasele de sange care alimenteaza plamanii, prezenta anomaliilor, a unui cheg de sange de la nivelul plamanului (embolie pulmonara) sau a unor leziuni pulmonare care sangereaza
  • Angiografia renala - pentru a verifica vasele de sange care alimenteaza rinichii
  • Angiografie periferica / Arteriografie - daca arterele sunt ingustate, cat de mult si cat de grav. Cauza ingustarii o reprezinta depunerea de grasimi (colesterol) pe peretii vasului de sange si scaderea debitului de sange, care pune pacientul in pericol de accident vascular, hiper-tensiune arteriala severa in cazul afectarii arterelor renale si ischemia cronica sau acuta a unui picior care poate merge pana la amputatie. 

Ce afectiuni se pot depista cu ajutorul angiografiei?

Angiografia poate fi utilizata pentru a ajuta la diagnosticarea sau investigarea diferitelor afectiuni care afecteaza vasele de sange:

  • ateroscleroza (ingustarea arterelor), riscul de a avea un accident vascular cerebral sau un atac de cord;
  • boala arteriala periferica (reducerea alimentarii cu sange a muschilor picioarelor);
  • un anevrism cerebral (cand peretele arterial este sabit, apare ca o umflatura pe traiectul unei artere cerebrale care iriga creierul; 
  • angina pectorala/cardiopatie ischemica (durere toracica care apare atunci cand alimentarea cu sange a muschiului cardiac este restrictionata); 
  • cheaguri de sange sau embolie pulmonara (un blocaj in artera care alimenteaza plamanii);
  • o blocare a alimentarii cu sange a rinichilor.

Angiografia poate fi realizata folosind:

  • CT - tomografie computerizata
  • Catetere si raze X
  • RMN - imagistica prin rezonanta magnetica

La ce sa ma astept ca pacient?

Nu mancati si nu beti dupa miezul noptii, cu o noapte inainte de test. Daca aveti diabet, trebuie sa discutati cu medicul despre aportul de alimente si de insulina, deoarece faptul ca nu puteti manca va poate afecta nivelul de zahar din sange.

Discutati cu medicul despre medicamentele pe care le luati, fie ca sunt pe baza de reteta, fie ca nu. Poate fi util sa faceti o lista cu medicamentele, astfel incat medicii sa stie exact ce luati si in ce doza.

Probabil ca veti avea nevoie de teste de sange, o electrocardiograma si o radiografie toracica inainte de procedura.

Substanta de contrast

Sunt utilizate substante de contrast care contin iod, pentru ca acesta are un risc foarte mic de a provoca o reactie alergica. Reactiile adverse variaza de la mancarimi si eruptii cutanate, la dificultati de respiratie si, foarte rar, la deces. Este foarte important sa informezi echipa medicala, inainte de procedura, daca ai avut o reactie alergica la substanta de contrast in trecut sau daca ai alergii la anumite alimente sau substante.

angiografie coronariana

Cum se realizeaza angiografia?

  • Se efectueaza in laboratorul de angiografie, un ambient steril dotat cu aparatura speciala (angiograf) care foloseste raze „X”.
  • Pacientul este asezat pe masa de angiografie in pozitia intins si acoperit cu un camp steril care lasa descoperita doar zona inghinala dreapta (sau stanga) sau zona brahiala, unde se efectueaza anestezia locala. Medicul cardiolog alege tipul de abord, femural (la nivel inghinal) sau brahial (la incheietura cotului).
  • In timpul interventiei pacientul ramane constient si poate vorbi cu medicul, fiind conectat in permanenta la aparate de vizualizare si inregistrare a datelor, deoare ce anestezia este locala cu Xilina 1%.
  • Cand anestezia locala s-a instalat, se efectueaza punctia vasului de sange ca abord cu un ac special si se introduce o canula (teaca arteriala). Dupa realizarea punctiei, cu ajutorul unor ghiduri si sonde (catetere), se avanseaza pana la originea vaselor de sange de interes sub control radioscopic. Prin injectarea unei substante de contrast pe baza de iod, se observa fluxul de sange si prezenta eventualelor blocaje.
  • Imaginile sunt vizualizate pe ecranele angiografului si medicul ii comunica pacientului diagnosticul precis. Daca in timpul investigatiei se observa obstacole in calea curgerii normale a sangelui, tratamentul il reprezinta efectuarea unei angioplastii cu balon cu sau fara implantare de stent.
  • La finalul examinarii se va inlatura canula arterial (teaca) si se va face o presiune manuala pe zona punctionata sau cu dispozitive speciale timp de 20 de minute, urmand a se pansa zona cu un pansament strans (pansament compresiv), pe care pacientul va trebui sa-l pastreze pana in ziua urmatoare (24 ore) pentru a evita complicatiile locale ( sangerare sau hematom).
  • Dupa procedura, pacientul pastreaza repaus la pat, fara sa indoaie piciorul sau mana pentru cateva ore.
  • Investigatia dureaza in medie 30-45 minute, dupa care pacientul se poate alimenta normal.

Riscurile angiografiei

Angiografia este, in general, o procedura sigura si fara durere. Riscurile procedurii sunt foarte mici, iar pacientul este informat de catre medicul cardiolog interventionist.

Riscurile comune (1-2%) sunt reprezentate de:

  • hematom, pseudoanevrism sau sangerari la locul punctiei arteriale,
  • vanatai,
  • alergie la substanta de contrast iodata.

Complicatiile sunt legate de starea generala de sanatate a pacientului, varsta inaintata, severitatea bolii si posibila prezenta a comorbiditatilor.

Taguri Medlife: 
Adaugă comentariu nou

Alte articoleVezi toate articolele

Angiografia este un test de imagistica care utilizeaza raze X pentru a vizualiza vasele de sange ale organismului. Radiografiile furnizate de angiografie sunt numite angiograme. Se investigheaza...