Publicat la: 
6/10/2012
Anxietate, informatie, afect

dr. Vlad Stroescu

In cultura contemporana, atat creierul si cat si psihicul sunt adesea comparate cu computere. Astfel, putem sa ne gandim la tulburarile de anxietate ca fiind boli informationale, avand ca fenomen central dificultatea de a procesa o cantitate prea mare de informatie. Pentru ca informatia este astazi disponibila in cantitati uriase si foarte la indemana, ca sa nu spunem ca suntem literalmente bombardati de ea, problema ramane digerarea ei, organizarea ei, la nivelul mintii, in structuri care au sens. Exista unele teorii care coreleaza prevalenta tulburarilor de anxietate cu libertatea unei societati, mai precis cu numarul de optiuni pe care le avem la dispozitie. Daca acest numar este mare, si nu avem o cale sigura de succes, fiecare decizie este ingreunata, iar anxietatea este o supraincarcare cu optiuni (choice overload), scrie psihiatrul Vlad Stroescu.

Si anxietatea generata de evenimente nefaste sau traumatizante poate fi explicata informational: cibernetic vorbind, cantitatea de informatie adusa de un eveniment este invers proportionala cu probabilitatea acelui eveniment. Ca soarele va rasari maine este 100% probabil, nu e aici nicio informatie noua. Un deces neasteptat, o agresiune, o boala care vine din senin, evenimente improbabile, la care nu ne gandim inainte, echivaleaza cu o cantitate adesea enorma de informatie de procesat.

Un alt exemplu este cel al anxietatii, atat de frecvente, legate de propriul corp. Poate vi s-a intamplat sa cititi date pe internet despre diverse boli grave, si sa ajungeti la concluzia (eronata) ca e posibil sa suferiti de acestea. E un efect ciudat si frecvent al procesarii informatiilor medicale, pe care unii il numesc, pe jumatate in gluma, sindromul studentului la medicina. Din nou, o problema de procesare a datelor.

Dupa parerea mea insa, nu atat cantitatea de informatie este implicata in generarea anxietatii, ci calitatea ei, sau, mai bine zis, profunzimea ei logica. Profunzimea logica este un termen informatic inventat de Charles H. Bennet si, desi nu sunt matematician, il inteleg ca pe o masura a organizarii structurale a informatiei. De exemplu, descrierea exacta a unui morman oarecare de nisip consta intr-o cantitate foarte mare de informatie, si de o mare complexitate, pentru ca necesita descrierea pozitiei fiecarui graunte de nisip in parte. Descrierea unui castel de nisip, insa, desi poate contine mai putina informatie, si mai simpla, este mult mai organizata, deci are o mult mai mare profunzime logica.

Informatia pe care o incasam zilnic are un grad foarte mic de profunzime logica. De la stirile TV la informatiile medicale de pe forumuri, culorile peisajului urban care ni se impun constiintei in fiecare minut, toate acestea sunt, cel putin astfel prezentate, mult mai aproape de aleator decat de structura logica. Nu exista nici timpul necesar intelegerii profunde a tot ceea ce procesam. Raspunsul natural al mintii si al corpului la hazard este anxietatea, adica pregatirea pentru cele mai proaste scenarii. Ca sa luptam impotriva anxietatii, am putea asadar sa ne straduim sa crestem profunzimea logica a vietilor noastre informationale, acolo unde putem.

Desigur, creierul nu este un computer si mintea nu este un software. Colegi de-ai mei au remarcat de altfel cum analogiile mintii sunt mereu ancorate in timp si cultura: psihicul, la Freud, seamana mai curand cu o masina cu aburi sub presiune. Astazi, viata noastra psihica e informatica. Ne putem doar imagina ce va fi maine. Asa ca orice analogie are limite de limbaj si context.

Analogia informatica nu include de regula semnificatia afectiva a datelor procesate. Exista insa teorii ale afectului ca informatie, cum este cea a psihologului social Norbert Schwarz, prin care afectul uman (emotiile, sentimentele, dispozitia, pasiunile) reprezinta el insusi informatie de procesat, prioritara fata de datele cognitive sau rationale. Pe scurt, luam decizii mai curand pe baza emotiilor de moment decat pe baza informatiilor obiective pe care le avem la dispozitie.

Cum legam o asemenea teorie de anxietate? Tulburarile anxietatii sunt mai toate caracterizate de prin ingreunarea luarii de decizii. Putem vorbi de profunzime logica a afectului? E adevarat ca decesul unei persoane dragi, desi mai probabil decat coliziunea unui meteorit de planeta Mercur, ne va produce o infinit mai mare suferinta, semnificatia afectiva fiind responsabila de toata diferenta.

Atunci cand intram in domeniul subiectivitatii, toata informatia din jur devine vectoriala. Un vector are nu doar o cantitate, ci si o directie si un sens. Sensul informatiei e dat de sentimentele noastre. Anxietatea apare atunci cand sageata arata spre noi insine. Cand informatia ne agreseaza, ne arata cu degetul. Anxietateea este mereu auto-orientata. Revenind la exemplul decesului alte persoane, el poate genera sentimente ce merg de la indiferenta la durere profunda, dar atunci cand un asemenea eveniment ne face sa ne gandim la propria noastra mortalitate, la fragilitatea si imprevizibilul propriei vieti, atunci vom fi anxiosi. Studentul la medicina va deveni anxios citind despre boli pentru ca nu are pacienti la care sa se gandeasca, si atunci se gandeste la sine insusi.
Sa ne plasam in centrul lumii nu este deloc, asadar, lipsit de riscuri. Profunzimea logica poate sa ne faca sa inaintam in lume, sau sa sape in fiinta noastra.
Ma gandesc ca, uneori, o schimbare de perspectiva ar putea fi cura anxietatii. Nu ca ar fi simplu

Citeste mai mult si comenteaza pe blogul specialistului psihiatru Vlad Stroescu.

Comentarii

Eu devin anxios cand ma gandesc la raritatea doctorilor romani care au un nivel inalt de inteligenta (dintre cei care au ramas in tara..). Majoritatea nu sunt in stare sa explice un fenomen dpdv. medical, daramite sa mai faca analogii valide si relevante.
Felicitari pentru (inca) un articol de calitate superioara.

Aceste fiind spuse, consider ca asemanarea creierului uman cu un sistem informatic nu poate descrie mecanismele creierului. Fac aceasta afirmatie deoarece sistemele binare presupun un numar imens de calcule (adevarat sau fals) care ar face imposibila procesarea tuturor informatiilor. Ca o paranteza, o analogie imbunatatita ar fi asemanarea cu un sistem cuantic in care avem o superpozitie, care este concomitent atat adevarata cat si falsa, ceea ce scade dramatic numarul de operatii necesare pentru functionarea creierului.

Cele mai importante elemente ale discutiei sunt de fapt capacitatea creierului de a elimina cea mai mare parte din torentul de informatii pe care il primim si de a sorta acele informatii care trec de acest filtru. Ipoteza mea este ca acest proces de eliminare->sortare este afectat cumva, efectul fiind anxietatea. Spre exemplu, sunt constient ca voi muri, poate peste 1 minut, poate peste 40 de ani si, desi informatia aceasta este procesata de creierul meu practic zi de zi, nu-mi provoaca anxietate. Asta pentru ca aceasta informatie este ignorata si nu exista necesitatea de a reactiona la ea (emotional sau rational).

Raspunsul la problema anxietatii trebuie cautat in mecanismul prin care creierul elimina informatiile irelevante, mecanism care este prezent la toate mamiferele, ceea ce insemna ca am putea folosi, spre exemplu soarecii, pentru a incepe sa-l intelegem.

Mai intai s-au construit computere dupa modelul creierului uman, iar acum creierele umane sunt considerate un fel de computere...

Interesanta abordare.... Ce ne facem cand persista anxietatea? Indiferent de declansator, poate fi un companion etern....

Interesanta analogia cu vectorul. Ca informatia ne agaseaza si ne face rau psihic si emotional, e deja demonstrat pe noi insine, o simtim f des, asa este. M-ar interesa sa dezvoltati mai mult cum si de ce vectorul ala ne loveste in plin uneori, suntem solizi ca zidul ca sa primim loviturile, iar alteori trece prin noi ca printr-o perdea de abur, nu mai suntem solizi ci o lasam sa treaca mai departe fara sa ne atinga..

Vă mulțumesc pentru excelenta formulare privind inducerea anxietății de către fluxul (aproape) ilogic al informațiilor televizate. Am sesizat de mult acest aspect formidabil de nociv (la anxietate nu m-am gîndit). Îmi voi permite să vă citez atunci cînd va fi cazul, cu toate referințele necesare.

mda,e f. nasol cu asta...nu e deloc d ejucat...eu am avut probleme de anxietate si au generat in alte probleme...mai grave,depresive...noroc ca stiam pe cineva care s-a tratat de ceva probleme la clinica oana nicolau si as aam ajuns si eu in timpo la un psihoterapeut...

Acum 4 ani am suferit o depresie, cel putin asa credeam eu. Am divortat si am avut senzatia ca toata lumea mi s-a clatinat si urmeaza sa se destrame. Parca mergeam din rau in mai rau in fiecare zi. Am tinut-o asa pana acum un an cand la recomandarea unei prietene am fost la o serie de sedinte de coaching cu Anne de la Centrul Armonia (prietena mea saraca imi tot spunea de luni de zile…) In timpul sedintelor, ce pot sa spun M_AM DESCOPERIT. Am reinvatat cine sunt, ce sunt si cat de frumoasa sunt, am invatat cum sa fac fata diverselor situatii si cum sa ma privesc. Evident ca nu era depresie in adevaratul sens al cuvantului, ci doar uitasem cine sunt. Sunt mandra de mine pentru pasul facut. De multe ori depresia o confundam cu gandirea negativa, o imagine despre noi dezastruoasa, etc...

Magnificent beat ! I wish to apprentice while you amend your site, how can i subscribe for a blog web site? The account aided me a acceptable deal. I had been tiny bit acquainted of this your broadcast offered bright clear concept

Alte articoleVezi toate articolele

Cezariana este una dintre operatiile cele mai frecvente facute in intreaga lume. In ultimii ani, tehnica utilizata pentru cezariene a fost simplificata, rezultand intr-o morbiditate postoperatorie...
Persoanele care reusesc sa aiba o atitudine mai distanta fata de problemele inevitabile ale vietii au un set de abilitati care le asigura rezistenta in fata acestora si le ajuta sa preintampine...