Despre edemul cerebral
Edemul cerebral reprezintă inflamarea creierului, ca rezultat al acumulării excesive de lichid. Craniul este un spațiu cu volum fix, iar toate componentele din interiorul lui sunt în echilibru: țesut cerebral, lichid cefalorahidian, vase de sânge. Odată ce apare o afecțiune sau o leziune cerebrală, aceasta poate declanșa o serie de procese care determină o acumulare de lichid în sau între celulele cerebrale. Consecința o reprezintă creșterea presiunii intracraniene și scăderea volumului de sânge, care se manifestă prin diverse simptome neurologice. Netratat, edemul cerebral poate lăsa sechele grave sau poate fi chiar fatal.
În funcție de cauza apariției lui, edemul cerebral poate fi de mai multe tipuri:
- citotoxic: apare rapid, în cazul unei afectări a celulelor cerebrale (lipsa oxigenului, un impact local), în cazul accidentului vascular ischemic și traumelor cerebrale;
- vasogenic: este afectată bariera vasculo-cerebrală, cu creșterea permeabilității ei pentru anumiți ioni și proteine iar, odată cu aceștia, și pentru apă; acest tip de edem apare în cazul tumorilor cerebrale;
- interstițial: are la bază transferul de lichid cefalorahidian din spațiul intraventricular (ventriculii sunt „camerele creierului” pline în mod normal cu acest lichid) în spațiul interstițial (printre celulele cerebrale); apare în cazul hidrocefaliei obstructive sau a meningitei, fie prin exces de lichid cefalorahidian, fie prin blocaj al fluxului acestuia;
- osmotic: procesul de osmoză presupune trecerea apei și a moleculelor de o parte și de alta a membranei celulare; unele dezechilibre metabolice pot afecta acest proces și determina acumularea de lichid în celulele cerebrale.
Cauze
Printre cele mai frecvente cauze ale apariției edemului cerebral se numără:
- traumatismele cranio-cerebrale: fie prin impact direct, fie prin ruptură traumatică a vaselor de sânge, care la rândul ei poate determina inflamația țesutului cerebral;
- accidentele vasculare ischemice sau hemoragice;
- tumorile cerebrale: mai ales cele maligne, prin afectarea locală a țesutului, dar, uneori, și cele benigne, prin compresia mecanică a țesutului adiacent;
- infecțiile bacteriene sau virale: în cazul (meningo)encefalitei sau abcesului cerebral;
- afecțiuni neuroinflamatorii;
- dezechilibre metabolice: mai ales în cazul metabolismului sodiului și glucozei sau corectării neadecvate ale acestora;
- hipoxia cerebrală: survenită în urma unui stop cardiac, a unor complicații perinatale sau a unor crize epileptice prelungite;
- alte cauze: altitudinea (edemul cerebral difuz poate apărea la peste 4.000 m), abuzul de droguri, intoxicația cu monoxid de carbon, criza hipertensivă.
Factori de risc
Având în vedere că edemul cerebral este o potențială consecință a mai multor afecțiuni neurologice, nu există factori de risc direcți pentru dezvoltarea lui.
Pacienții mai tineri, la care nu se manifestă încă atrofia cerebrală (pierderea de țesut cerebral, ce apare odată cu înaintarea în vârstă), au din păcate șanse mai mari de a dezvolta forme mai grave, mai ales în cazul edemului cerebral difuz.
Simptome
Edemul cerebral poate fi asimptomatic, mai ales la debut, când încă se poate păstra echilibrul volumelor intracraniene sau se poate manifesta variat, în funcție de localizare și severitate. De asemenea, simptomele se pot suprapune peste cele provocate de afecțiunea care a cauzat edemul.
Edemul cerebral localizat într-o anumită zonă cerebrală poate da următoarele simptome:
- slăbiciune musculară;
- tulburări de sensibilitate sau de limbaj;
- tulburări de văz;
- crize epileptice.
În cazul edemului cerebral difuz pot apărea următoarele simptome:
- cefalee;
- greață și vărsături;
- tulburări de dispoziție (letargie sau agitație);
- stare de confuzie;
- afectarea nervilor cranieni (mai ales diplopie – vedere dublă);
- somnolență;
- comă sau chiar deces.
Diagnosticare
Diagnosticarea precoce a edemului cerebral și a cauzelor lui este esențială pentru prevenirea progresiei proceselor patologice și deplasarea structurilor cerebrale, cauzată de presiunea intracraniană.
Pentru evaluarea unui astfel de pacient, medicul va recomanda mai multe investigații:
- efectuarea examenului neurologic;
- analize de sânge;
- investigații imagistice (CT cerebral sau IRM cerebral, cu sau fără substanță de contrast);
- puncție lombară, în anumite cazuri.
În cazul creșterii presiunii intracraniene, poate fi necesară montarea unui dispozitiv intracerebral, pentru monitorizarea acesteia și evaluarea efectului pe care îl au măsurile terapeutice luate.
Tratament
Tratamentul edemului cerebral presupune, în primul rând, tratarea afecțiunii declanșatoare, prin mai multe metode:
- controlul tensiunii arteriale;
- corectarea tulburărilor metabolice;
- restabilirea fluxului de lichid cefalorahidian;
- rezecția neurochirurgicală a formațiunilor tumorale.
De asemenea, există și anumite terapii specifice pentru reducerea presiunii intracraniene, administrate preponderent în unitățile de terapie intensivă:
- administrarea de glucocorticoizi: are efect dovedit în edemul vasogenic, însă foarte limitat în cazul altor tipuri de edem, fiind chiar contraindicată în traume;
- poziționarea pacientului cu capul și gâtul mai ridicate față de restul corpului (la 30 de grade);
- terapie hiperosmolară sau hipertonică salină;
- sedarea profundă și hiperventilarea pacienților intubați.
Un tratament administrat mai ales în AVC-urile cu leziuni ischemice extinse la pacienții tineri este craniectomia decompresivă, în care se înlătură temporar o parte din craniu, permițând astfel țesutului cerebral să se umfle, fără a cauza compresie pe alte structuri vitale.
Prognosticului edemului cerebral este foarte variat și se află în strânsă legătură cu o multitudine de factori:
- severitatea și extinderea edemului;
- tipul afecțiunii cauzatoare;
- vârsta și comorbiditățile pacientului;
- rapiditatea cu care se face diagnosticul și se începe tratamentul.
De aceea, este deosebit de importantă evaluarea neurologică de urgență a pacientului cu simptome care se pot regăsi în manifestările edemului cerebral.
Complicații
Edemul cerebral poate declanșa o serie de complicații, printre care:
- dureri de cap și amețeală;
- tulburări cognitive;
- deficit neurologic permanent (ex: pareză, amorțeală);
- crize epileptice;
- în cazuri severe, chiar decesul.
Prevenție
Prevenirea edemului cerebral presupune luarea câtorva măsuri, precum:
- folosirea unei căști, atunci când practicăm sport și când mergem cu bicicleta, pentru a preveni vătămările cerebrale;
- menținerea sub control a tensiunii arteriale și a colesterolului, pentru a preveni bolile de inimă și accidentul vascular cerebral;
- purtarea centurilor de siguranță, atunci când mergem cu mașina;
- evitarea fumatului, pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral.
Alte afecțiuni similare
Eclampsie
Eclampsia este o complicație severă a preeclampsiei. Este o afecțiune rară, dar foarte gravă, în care creșterea valorilor tensiunii arteriale duce la crize eclamptice în...
Vezi detalii
Eczema numulară
Eczema numulară este o afecțiune dermatologică care determină apariția de pete circulare, în formă de monedă, pe piele. Boala poate fi una cronică, iar erupțiile pot fi...
Vezi detalii
Edem
Edemul reprezintă o acumulare excesivă de lichid în țesuturile organismului. Acesta poate fi localizat sau generalizat și poate afecta orice parte a corpului, inclusiv...
Vezi detalii
Edem palpebral
Edemul palpebral reprezintă umflarea tegumentului pleoapelor prin retenție de lichide. Această poate fi edem unilateral sau edem bilateral și poate avea multiple cauze...
Vezi detalii
Edem papilar
Edemul papilar se referă la umflarea discurilor optice ale globilor oculari, din cauza presiunii intracraniene crescute. Apare, de obicei, bilateral sau, foarte rar,...
Vezi detalii
Edemul osos
Edemul reprezintă acumularea de fluide în spațiul interstițial al diferitelor țesuturi. Măduva osoasă reprezintă partea spongioasă a osului, implicată în producerea...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
