Alergie la mucegai: de ce apare și cum poți scăpa de ea?

alergie la mucegai de ce apare si cum poti scapa de ea

Ce este mucegaiul și de ce provoacă alergie

Mucegaiul este un tip de ciupercă ce poate fi regăsit atât în interiorul locuințelor, cât și în mediul exterior. Mucegaiul se reproduce prin spori, care pot fi transportați prin aer, apă și prin intermediul insectelor. Pacienții sensibilizați la acest tip de alergen, după inhalarea sau contactul direct cu acești spori, pot să dezvolte reacții de natură alergică, precum rinosinuzite sau chiar astm bronșic.

Mucegaiurile sunt organisme microscopice, omniprezente în biosferă. Pentru o dezvoltare optimă, acest tip de ciupercă are nevoie de anumite condiții de umiditate și temperatură; în momentul în care condițiile nu sunt optime dezvoltării, mucegaiurile pot rămâne în viață într-o stare de repaus, într-un interval mare de temperaturi, înainte de a muri.

Alergia la mucegai apare în momentul în care sistemul imunitar reacționează exagerat la inhalarea sporilor de mucegai. Acest lucru duce la apariția unor reacții de natură alergică, precum astm sau rinită, la persoanele predispuse. În plus, astmul și rinita pot fi agravate odată cu expunerea la anumite specii de mucegai.

Care sunt cauzele alergiei la mucegai

Cele mai cunoscute și mai bine descrise specii de mucegai, care și provoacă alergii, sunt:

  • penicillium notatum: larg distribuit în sol, poate fi izolat și din legumele și frunzele în descompunere; în mediul interior, acest mucegai poate fi identificat cu ușurință datorită culorii tipice verde-albastru, care se găsește pe pâinea veche sau pe fructe și legume vechi. Penicillium notatum poate fi găsit pe tot parcursul anului, însă concentrațiile maximale se identifică în timpul iernii și primăverii;
  • cladosporium herbarum: este un mucegai frecvent întâlnit în aer, colonizator comun al plantelor moarte și solului. Concentrațiile găsite în mediul interior reflectă, de fapt, concentrația de spori din mediul exterior, deoarece acest mucegai este ușor transportabil prin aer. Nivelurile lui cresc primăvara și ating apogeul la sfârșitul verii și toamna. Acest tip de mucegai poate fi găsit cu ușurință pe frigiderele necurățate, alimentele vechi, ramele ferestrelor și în casele cu ventilație slabă și umiditate crescută;
  • aspergillus fumigatus: se găsește frecvent în mediul interior, însă este întâlnit și în aer liber; comparativ cu alte mucegaiuri, concentrația de spori din aer este relativ scăzută. Acest mucegai este asociat cu astmul bronșic, cu bronșita și cu alte afecțiuni, precum plămânul fermierului;
  • alternaria alternata: se găsește în sol, alimente și textile; cele mai comune habitate pentru acest tip de mucegai sunt lemnul putred, composturile, plantele din pădure. Petele negre de pe roșii și alte alimente sunt atribuite acestui tip de mucegai care este, în general, considerat a fi un mucegai exterior, ce apare în momentul în care temperaturile sunt ridicate.

Cum se manifestă alergia la mucegai

Simptomele alergiei la mucegai pot varia, de la ușoare la severe, și pot fi diferite de la o persoană la alta.

Simptomele apar, cel mai frecvent, la mijlocul verii şi până la începutul toamnei dar, deoarece mucegaiurile cresc atât în interior, cât și în exterior, reacțiile alergice pot apărea pe tot parcursul anului.

În ceea ce privește rinoconjuctivita alergică la mucegai, simptomele care apar includ:

  • secreție nazală apoasă;
  • mâncărime nazală și oculară, dar poate apărea mâncărime și la nivelul urechilor și cerului gurii;
  • nas înfundat;
  • ochi roșii, iritați și lăcrimare;
  • uneori, în cazuri severe, chiar umflarea pleoapelor (edeme palpebrale). Aceasta apare din cauza inflamației alergice de la nivelul ochilor și mucoasei nazale.

Sensibilizarea la mucegai este considerată, de asemenea, un factor de risc major pentru dezvoltarea astmului broșic, manifestat prin debutul respirației șuierătoare, senzației de constricție toracică, oboseală la efort sau chiar stări de sufocare, tuse.

Un mic procent de astmatici cu alergie la mucegai prin inhalare pot dezvolta, de asemenea, urticarie alergică, manifestată prin prezența de pete roșii, pruriginoase, atunci când mănâncă sau beau ceva care conține drojdie sau mucegai (ex: mezeluri, brânzeturi, fructe sau legume care sunt contaminate cu spori de mucegai, respectiv cele pe suprafața cărora se observă prezența unor pete negre, fructele confiate, făina care a fost depozitată necorespunzător, alcoolul - în special vodka și tequila, condimente, precum muştarul sau dressingurile pentru salate, ori ketchup-ul, ciupercile și chiar boabele de cafea).

Extrem de rar, s-au constatat și reacții toxice manifestate prin greaţă, vărsături, dureri abdominale şi scaune diareice.

Factori agravanți ai alergiei la mucegai

Există o serie de factori care cresc riscul de a dezvolta o alergie sau de a agrava simptomele alergiei la mucegai, printre care:

  • istoricul familial sau personal de astm sau alte afecțiuni alergice: în ceea ce privește factorii genetici implicați în transmiterea predispoziției de a dezvolta o afecțiune alergică, riscul general ca un copil să dezvolte o boală de acest tip este de 10-15%, în cazul în care nici unul dintre părinți nu e alergic. Dacă unul dintre ei este alergic, riscul de a dezvolta o boală alergică se dublează, iar când ambii părinți sunt alergici, acest risc poate să crească până la 80%;
  • lucrători în medii în care expunerea la mucegai poate fi ridicată: persoanele care lucrează în agricultură, producție de lapte, exploatare forestieră, morărit, tâmplărie, lucrători în sere, construcții, vinificație sau restauratori;
  • traiul într-o casă cu umiditate ridicată și ventilație slabă: umiditatea interioară mai mare de 50% poate favoriza creșterea mucegaiul; astăzi se cunoaște faptul că expunerea la niveluri ridicate de mucegai de uz casnic poate declanșa simptome de alergie. Locuirea într-o casă cu ventilație slabă creează condiții ideale pentru creșterea mucegaiului; zonele umede, cum ar fi băile, bucătăriile și subsolurile, sunt cele mai vulnerabile;
  • excesul de umiditate din interiorul clădirilor: conductele cu scurgeri, infiltrațiile de apă în timpul furtunilor și daunele provocate de inundații.

Analize necesare pentru diagnosticarea alergiei la mucegai

Diagnosticul alergiei la mucegai implică, în primul rând, efectuarea unei anamneze amănunțite (discuția inițială dintre medicul alergolog și pacient), în urma căreia se consemnează istoricul medical detaliat al pacientului și se urmăreşte identificarea unei asocieri temporale şi spaţiale între simptome şi expunerea la alergenele de mucegai.

Anamneza este urmată de examenul clinic al pacientului. Ulterior, medicul alergolog poate confirma sau infirma diagnosticul, prin efectuarea de investigaţii in vivo (teste cutanate sau teste de provocare) sau recomandare de efectuare de investigații in vitro (IgE serice specifice la aeroalergene).

Complicațiile alergiei la mucegai

Secundar rinitei alergice, pot apărea complicații, precum sinuzita alergică fungică (o inflamație a sinusurilor).

De asemenea, în cazul alergiei la mucegai, pacienții pot experimenta episoade de agravare bruscă a astmului sau chiar pot ajunge în situația de a fi diagnosticați cu astm bronșic sever.

Alte complicații ce pot să apară sunt reprezentate de:

  • aspergiloza bronhopulmonară alergică (o boală pulmonară ale cărei simptome pot include respirație șuierătoare, febră de grad scăzut și tuse cu mase sau mucus cu pete maronii);
  • pneumonita de hipersensibilitate (o afecțiune rară, care provoacă inflamație pulmonară).

Schema de tratament pentru alergie la mucegai

Dacă aveți o alergie la mucegai, evitarea expunerii la alergen, prin respectarea cu strictețe a măsurilor de prevenție, reprezintă cel mai bun mod de a vă gestiona simptomele.

Pe lângă gestionarea simptomelor prin evitare, alergologul vă poate recomanda, de asemenea, să vă tratați simptomele cu antihistaminice orale/ intranazale, corticosteroizi intranazali/ inhalatori sau antihistaminice locale.

În momentul apariției complicațiilor, pe lângă tratamentele menționate anterior, medicul vă poate prescrie chiar administrare de antimicotice și corticoterapie orală.

În ceea ce privește imunoterapia alergen specifică sau tratamentul de desensibilizare la mucegaiuri, este de menționat faptul că, și în cazul alergiei la mucegaiuri, această terapie este singura care, odată inițiată la pacienții eligibili, poate influența cursul natural al bolii, urmărind remisiunea ei.

Metode pentru prevenirea alergiei la mucegai

Sfaturi de urmat pentru pacienții alergici la mucegai, în vederea reducerii expunerii la sporii de mucegai atât în mediul exterior, cât și în mediul interior:

  • limitați-vă activitățile în aer liber atunci când cantitatea sporilor de mucegai din aer este crescută; acest lucru va reduce cantitatea de spori de mucegai pe care o inhalați și simptomele;
  • îndepărtați cât mai repede frunzele și grămezile de material vegetal mort sau tăieturile de copaci, care pot conține spori de mucegai, din jurul casei;
  • preveniți formarea mucegaiului în interiorul casei; acordați o atenție deosebită mucegaiului din băi, subsoluri și zonele de spălătorie și utilizați un ventilator de evacuare sau deschideți o fereastră în timpul băilor și dușurilor;
  • în cazul în care constatați că există zone cu mucegai în interiorul locuinței, igienizați corespunzător zonele respective;
  • reduceți umiditatea interioară: filtrele și purificatoarele de aer nu pot reduce sporii de mucegai dacă locuința este prea umedă; în cazul în care umiditatea interioară este de peste 50%, mucegaiul se va dezvolta. Utilizați un instrument numit hidrometru pentru a măsura umiditatea interioară; scopul este de a menține umiditatea între 30-45%;
  • dacă aveți plante de apartament în ghivece, udați-le doar când solul este uscat; plantați-le în sol steril și igienizați-le des, ori de câte ori este necesar, prin tăierea frunzelor moarte;
  • verificați geamurile pentru condens (picături de apă sau ceață în interiorul ferestrelor);
  • îmbunătățiți fluxul de aer în casă: deschideți ușile între camere, mutați mobilierul departe de pereți și folosiți ventilatoare, dacă este necesar;
  • folosiți un filtru de aer certificat în interiorul locuinței;
  • reparați rapid orice scurgeri de instalații sanitare sau de acoperiș;
  • evitați consumul de alimente cu mucegai (brânzeturi sau mezeluri).

Bibliografie

  1. “Mold Allergy - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org.
  2. “Mold Allergy.” Asthma & Allergy Foundation of America, 17 Jan. 2023, https://aafa.org.
  3. “Mold Allergy | Allergy & Asthma Network.” Allergy & Asthma Network, 24 Apr. 2023, https://allergyasthmanetwork.org.
  4. “Mould – EAACI Patients.” Eaaci.org, 2023, https://patients.eaaci.org.
  5. “Mould Allergy Advice | Allergy UK | National Charity.” Allergy UK | National Charity, 6 July 2021, www.allergyuk.org.

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării