Alzheimer, Parkinson, epilepsia si alte 130 de afectiuni cerebrale au o sursa comuna – studiu
Conexiuni nervoase / Foto: Captura Vimeo
Oamenii de stiinta au descoperit un set de proteine care joaca un rol important in dezvoltarea a nu mai putin de 130 de afectiuni cerebrale. Cercetarea a scos la iveala si o legatura surprinzatoare intre aceste afectiuni, inclusiv Alzheimer si Parkinson, si evolutia comportamentului uman.
Creierul uman este un labirint format din milioane de celule nervoase specializate si interconectate prin miliarde de legaturi electrice si chimice numite sinapse. Anumite proteine formeaza legaturi in cadrul sinapselor, care alcatuiesc o structura moleculara cunoscuta sub numele de densitate postsinaptica. Aceasta joaca un rol cheie in transmiterea si procesarea informatiei, arata AFP.
O echipa mixta, formata din cercetatori din Statele Unite si Marea Britanie, a analizat sinapsele din tesuturile cerebrale prelevate de la pacientii care urmau sa fie supusi unei interventii chirurgicale pe creier. Astfel, ei au izolat un numar de 1.461 de proteine, fiecare codata de o gena diferita, care au un rol activ in sinapsele umane.
"Am descoperit 130 de afectiuni in care este implicata densitatea postsinaptica, mult mai multe decat ne asteptam", a declarat Grant. "Densitatea postsinaptica este punctul central al unei game vaste de afectiuni care afecteaza milioane de oameni din intreaga lume". Pe langa tulburarile neurodegenerative, acestea includ epilepsia sau tulburarile din spectrul autist.
"Avem acum o lista de peste 1.000 de suspecti", a remarcat Jeffrey Neobels, profesor la Baylor College of Medicine in Texas. "Fiecare a saptea proteina din aceasta lista este implicata in dezvoltarea unei boli a creierului si peste jumatate dintre ele sunt infractori recidivisti".
Descoperirea deschide noi posibilitati in diagnosticarea eficienta si gestionarea acestor afectiuni, sustin autorii studiului.
In mod neasteptat, studiul a scos la iveala o legatura stransa intre proteinele din densitatea postsinaptica si evolutia comportamentului uman, ca si rolul indirect al acestora in anumite procese cognitive, precum memoria, invatarea, emotiile si starea de spirit.
Spre deosebire de alte proteine codate de diverse gene, proteinele din densitatea postsinaptica au avut o evolutie mult mai lenta. "Modul in care s-a pastrat structura acestor proteine sugereaza faptul ca procesele comportamentale de care acestea sunt responsabile si afectiunile asociate lor nu s-au schimbat prea mult in decursul a milioane de ani", a declarat Grant.
"De asemenea, arata ca sinapsele rozatoarelor nu sunt similare sinapselor umane, asa cum s-a crezut pana in prezent", a adaugat cercetatorul. Pornind de la aceasta idee, soarecii de laborator au fost folositi pe scara larga pentru examinarea afectiunilor cerebrale umane.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, bolile cerebrale sunt principala sursa de dizabilitate la nivelul statelor dezvoltate.
Autor: R.M.