Publicat la: 
3/07/2019

Descreiere:

Anevrismele sunt cauzate de o hipoplazie focala in peretele arterial, de obicei la nivelul unei bifurcatii arteriale. Aceasta zona hipoplazica la nivelul peretelul arterial poate fi congenitala si poate duce in timp la formarea unui anevrism. Anevrismele au o incidenta scazuta la copii, de aceea se presupune ca se dezvolta si cresc in volum intr-o lunga perioada de timp. Alte cauze mai putin frecvente in formarea anevrismelor sunt endocardita (prin emboli septici), traumatisme, malformatii arterio-venoase (MAV). Varsta medie pentru ruptura anevrismala este 50 de ani. Cele mai multe anevrisme sunt localizate la baza creierului. In momentul rupturii hemoragia este situata in afara creierului in spatiul subarahnoidian.

Incidenta & factorii de risc

Prevalenta anevrismelor cerebrale in cadrul populatiei generale, estimata prin studii de autopsie, este de aproximativ 5%. Un mare numar de anevrisme ramane nedetectat. In fiecare an, aproximativ 10 persoane din 100.000 prezinta o ruptura anevrismala. Exista cativa factori general acceptati ca si favorizanti, in formarea si ruptura anevrismala: fumatul, hipertensiunea arteriala si ateroscleroza. In cadrul anumitor familii exista o predispozitie genetica pentru anevrismele cerebrale. In aceste familii incidenta anevrismelor poate urca pana la 20%. De asemenea anevrismele cerebrale sunt mai frecvente la femei.

Prezentarea clinica & evolutia naturala

Hemoragia subarahnoidiana este cea mai frecventa forma de prezentare a anevrismelor cerebrale. Aceasta cauzeaza o durere de cap exploziva ca „un fulger pe cer senin”. Durerea de cap este complet diferita de orice alta durere de cap anterioara. Rigiditatea nucala, greturile, varsaturile, letargia sau pierderea starii de constienta sunt simptome frecvent asociate acestei hemoragii anevrismale. Punctia lombara poate evidentia un lichid cefalorahidian xantocrom care este o trasatura caracteristica a hemoragiei subarahnoidiene. Riscul unei rupturi anevrismale in cadrul evolutiei naturale este de aproximativ 3%. In cazul anevrismelor rupte 30% din pacienti decedeaza inainte de a ajunge la spital, 40% raman cu deficite neurologice majore si doar 30% prezinta un status neurologic acceptabil. Cel mai bun moment de tratare a unui anevrism este inainte de se rupe, pentru ca riscul de deces sau al unui deficit neurologic este mai mic.

Diagnosticul imagistic

Angio-CT scan-ul cerebral.
Este cel mai sensibil examen pentru detectarea unei hemoragii anevrismale. De asemenea este un examen foarte sensibil in detectarea localizarii anevrismelor;

RMN si angio-RMN-ul.
Este un examen non-invaziv de screening in cazul anevrismelor nerupte. Punctul slab al RMN-ului este durata lunga a examenului, nu este atat de precis in detectarea hemoragiei subarahnoidiene si de asemenea poate scapa anumite anevrisme care sunt de talie mica. Este contraindicat la pacientii cu anumite implanturi metalice cum ar fi pacemaker-urile cardiace;

Angiografia conventionala cerebrale.
Este considerat "the gold standard" in diagnosticarea anevrismelor. Este un examen invaziv care detecteaza anevrismele , vasospasmul arterial, si de asemenea poate localiza anivrisme multiple la acelasi pacient.

 

Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene

Vasospasmul:
La 5-10 zile dupa hemoragie se poate instala vasospasmul arterial. Este prezent la aproximativ 40% din cazuri, in special la acei pacienti care prezinta o hemoragie importanta in spatiul subarahnoidian. Fenomenul este explicat prin degradarea sangelui in afara vaselor care prin produsii de degradare exercita un efect iritant pe peretele vascular care se manifesta prin vasospasmul arterial. Acest vasospasm diminua cantitatea de sanga ce ajunga la anumite zone ale creierului determinand aparitia unor accidente vasuclare ischemice tranzitorii sau permanente in functie de severitatea vasospasmului. Aceasta problema poate fi tratata cu mai multa eficienta atunci cand anevrismul a fost securizat. Tratamentul consista in administrarea unor medicamente vasodilatatoare, cresterea presiunii arteriale si mentinerea unei hipervolemii sangvine. De asemenea se poate practica o vasodilatatie intraarteriala chimica sau mecanica.

Hidrocefalia:
Creierul pluteste in lichidul cefalorahidian in interiorul cutiei craniene. Acest lichid este produs si absorbit in mod constant de catre structuri specializate. Hemoragia subarahnoidiana blocheaza reabsorbtia lichidului cefalorahidian ceea ce determina aparitia hidrocefaliei. Hidrocefalia necesita uneori plasarea unui drenaj ventricular extern, temporar, iar uneori dupa disparitia sangelui din spatiul subarahnoidian, chiar plasarea unei derivatii ventriculo-peritoneale permanente.

Tratament:

Fiecare pacient si fiecare anevrism trebuiesc tratati individual. In general tratamentul anevrismelor nerupte , descoperite fortuit depinde de marimea anevrismelor, de localizare si de conditia generala a pacientului si varsta.
Nu se recomanda tratarea anevrismelor mai mici de 5 mm descoperite fortuit. Se recomanda tratarea anevrismelor mai mari de 5 mm, cu iregularitati ale sacului anevrismal sau bi/multi-lobate. Pacientii de peste 65 de ani si cu anevrisme de 10 mm sau mai mult au o rata de ruptura anuala de aproximativ 10% pe an si de aceea necesita tratament.

Anevrismele gigante (mai mari de 2.5 cm) necesita tratament. Anevrismele care au sangerat necesita tratament (daca sunt lasate netratate 50% decedeaza in primele 6 luni). Anevrismele situate in anumite locatii cum sunt cele de comunicanta anterioara sau posterioara au tendinta sa se rupa mai des si de aceea au nevoie de tratament.

Nu se recomanda tratarea anevrismelor la pacientii cu varsta inaintata, cu probleme medicale importante sau cu o speranta de viata limitata.

 

 

Specialitate: 
Medic: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Neurochirurgie

Prof. Doctor,...
Ioani Horatiu Ioan,Medic Specialist
Medic Specialist
Croitoru Raisa Nicoleta
Medic Specialist
Medic Primar

Articole similare

Nivelul prea ridicat sau prea scazut de magneziu in organism poate creste riscul aparitiei bolii Alzheimer si a altor tipuri de dementa, sunt de parere oamenii de stiinta olandezi in urma efectuarii unei cercetari ale carei rezultate au fost publicate recent in jurnalul de specialitate Neurology, informeaza webmd.com. Studiul, la au participat 9....
Cauze • Osteoporoza; • Traumatism direct; • Cazaturi; • Aterizarea pe calcaie dupa o saritura de la inaltime; • Traumatisme vertebrale majore cum este cazul accidentelor auto; Simptome Dureri dorso-lombare de la intesitate medie, la dureri severe. Diagnostic In functie de simptomele clinice ale pacientilor se folosesc: • Examenul fizic; •...
Migrena este o afectiune des intalnita si experimentata cel putin o data de fiecare dintre noi. Dr. Oana Neagu, medic primar neurologie, a explicat cum o diferentiem de durerea clasica de cap, cum se manifesta, cum o tratam si cand ar trebui sa ne ingrijoram. "In spatele unei migrene se pot ascunde multe lucruri: de la o banala durere de cap pana...
In 2016, intr-un spital din Lyon, un om a varsat o singura lacrima sub supravegherea unei camere infrarosii, care ii urmarea orice miscare sau actiune. Lacrima a alunecat pe obraz la 15 ani dupa ce tanarul a ajuns in coma in urma unui accident de masina care l-a lasat fara posibilitatea de a vorbi, de a se misca sau de a avea vreun semn de...
Ce simptome prezinta epilepsia la copii? Care sunt cauzele cunoscute pentru aparitia bolii? Cum se poate trata si cum evolueaza in timp? In ce consta diagnosticarea? La ce varsta poate debuta? Se poate vindeca? Dr. Cristina Motoescu, medic primar neurologie pediatrica, a discutat online cu cititorii si a raspuns acestor intrebari intr-un interviu...