Anevrismul vascular cerebral

anevrismul vascular cerebral

Ce este anevrismul vascular cerebral

Anevrismul cerebral este o "umflatura" ce apare pe peretele unui vas cerebral care hraneste creierul.

Anevrismul, ca parte a anomaliilor care pot aparea în functionarea circulatiei sangelui si care pot duce la producerea unor accidente vasculare cerebrale, reprezinta o problema de sanatate majora.

Cauze

Cele mai comune cauze sunt hipertensiunea, aritmiile.

Simptome

Anevrismele cerebrale se impart in doua categorii: anevrismele nerupte si cele rupte. 

Anevrismele rupte sunt dramatice. Ruptura unui anevrism este un eveniment pe care niciun pacient nu il uita. E o durere de cap acuta, ca un fulger o descriu pacientii.

Cea mai mare durere de cap din viata unui om. 

In momentul in care un anevrism se rupe si iese sangele din el, invadeaza creierul si pe cat de bine face sangele in interiorul vasului, pe atat de rau face cand iese de acolo. Durerea este asociata de multe ori cu pierderea starii de constienta, crize de epilepsie, de dureri retro oculare si de dureri la nivelul cefei foarte mari, greturi, varsaturi.

Cand vorbim de un anevrism nerupt poate sa dea dureri de cap. Sunt dureri de cap de cele mai multe ori de tip migrenos, dureri recurente, nu cedeaza la medicamente. 

Mai poate fi insotit de scaderi ale acuitatii vizuale sau vederea dublata. Mai pot fi simptome cum ar fi dureri ale cefei, iar in functie de localizare si dimensiuni poate sa dea un efect de compresie pe structurile invecinate.

Adica se poate intampla ca pacientul sa nu isi mai miste mana, piciorul, i se stramba fata, nu mai simte mirosul mancarii, ii cade o pleoapa, etc. 

Sunt lucruri care ar trebui sa ne alarmeze si ar trebui ca la cele mai mici simptome de genul acesta sa verificam daca nu e vorba de un anevrism.

Exista anevrisme care sunt situate extracranian, pe arterele carotide, care desi nu au risc mare de ruptura, prin dimensiunile pe care le au pot sa comprime structurile din vecinatate si in ciuda faptului ca nu ameninta viata, calitatea vietii scade foarte mult, iar durerile care pot aparea sunt foarte mari.

Diagnosticarea 

Prin examen CT si/sau RMN cerebral.

Tipuri de anevrism cerebral

Anevrismul cerebral reprezinta a 3-a cauza de mortalitate si prima cauza de invaliditate in Romania. Acestea sunt:

•      80% ischemice

•      20% hemoragice

Anevrismele hemoragice sunt:

•> 40 % date de anevrisme intracraniene rupte

•< 10% date de malformatii arteriovenoase rupte

Mortalitatea imediata in anevrismul cerebral hemoragic data de ruptura anevrismala este de aproximativ 35-40%, iar in prima luna mai mor inca 30% din pacienti

Anevrismele prezinta o incidenta in populatia generala de 3-4% (in Finlanda si Japonia se ajunge pana la 19-20%).

Anual diagnosticam 12-13 hemoragii subarahnoidiene/100.000 locuitori datorate rupturilor anevrismale.

Anevrismele rupte

Prezinta un risc de resangerare (rerupere anevrismala) enorm:

•5% in primele 24 ore

•8% in primele 48 ore

•15% in primele 15 zile

•25% in primele 30 zile

In consecinta anevrismele rupte reprezinta o urgenta neurovasculara, procentul de decese imediate in urma resangrarii fiind de aprox 80%.

Tratamentul anevrismelor vascular cerebrale

Exista 2 cai diferite de tratament al anevrismelor:

•Endovascular – se umple anevrismul cu spirale detasabile (coils) si/sau se monteaza stenturi intracraniene, totul facandu-se pe cale endovasculara, prin abord al arterei femurale. Scopul final este excluderea din circulatie a anevrismului si scaderea riscului sau de resangerare pana la 0%.

•Neurochirurgical – operatie clasica, cu deschiderea calotei craniene, apoi cautarea anevrismului intracranian si cliparea coletului anevrismal.

Tratamentul anevrismelor intracraniene se face in urma unei decizii multidisciplinare, in echipa, formata din neuroradiolog, neurochirurg, medic ATI, medic neurolog si medic cardiolog.

Malformatiile Arteriovenoase Cerebrale (MAV) rupte 

Acestea includ si fistulele durale sau fistulele carotido-cavernoase

Reprezinta alta entitate responsabila pentru AVC hemoragice. Tratamentul MAV-urilor se poate face de asemenea endovascular dar si microchirurgical. Pentru cazurile selectate tehnica microchirurgicala este "golden standard". Tehnica consta in umplerea si ocluzia totala a vaselor malformative cu ajutorul unor polimeri de tip Onyx si Phil sau glu-uri (cianoacrilati), injectate cu ajutorul unor microcatetere dedicate dupa cateterizarea lor supraselectiva. Dupa embolizare se este necesar indepartarea chirurgicala a MAV-ului embolizat.

O alta metoda de tratament a MAV-urilor este radiochirurgia.

Anevrismele ischemice

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii /OMS/ România este clasata pe primele locuri în Europa în privinta mortalitatii prin AVC. În anul 2013 mortalitatea prin AVC era, de 120 de persoane la 100.000 locuitori, de 6 ori mai mult comparativ cu Europa de vest cu un trend ascendent pentru Romania si unul descendent pentru Europa de vest.

Diferenta uriasa de mortalitate dintre Romania si tarile vest-europene vine in parte si din implementarea si dezvoltarea accelerata in tarile vestice a procedurilor de terapie de urgenta a anevrismului cerebral similar celor de terapie a infarctului miocardic acut.

Inca din noiembrie 2003 in Franta, ministerul sanatatii a dat o circulara prin care toate anevrismele cerebrale ajung cu ambulanta in Unitati Specializate in Urgente Neurovasculare, unde pacientii se introduc direct in IRM (sau CT unde inca nu exista IRM) pentru diagnostic urgent, apoi se trece la revascularizarea zonei ischemice in cazul anevrismelor ischemice.

Revascularizatia cerebrala se face prin repermeabilizarea arterei ceea ce implica distrugerea sau eliminarea trombului prin:

•tromboliza i.v.

•tromboliza i.v. + trombectomie i.a.

Tromboliza i.v. trombul obstructiv poate sa fie dizolvat de catre medicul neurolog vascular cu ajutorul unui medicament (r-TPA), administrat in perfuzie i.v. cu rezultate (in ceea ce priveste recanalizarea vasului) de aproximativ 30%.

Tromboliza i.v. + trombectomie i.a. – In plus fata de tromboliza i.v., prin tehnicile endovasculare se poate aspira sau extrage trombul din interiorul arterei obstruate cu rezultate favorabile in aproximativ 90%.

Disectiile carotidiene sunt o alta urgenta neurovasculara. Incidenta de 2,5-3/100.000 locuitori/an si faptul ca reprezinta 10-25% din anevrismele ischemice la adultii tineri fac din acestea o patologie demna de luat in seama.

Apar spontan sau asociate cu traumatisme minime. Stentarea endovasculara a zonei de disectie cu refacerea lumenului circulant este solutia salvatoare.

 

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării