MEDICINA GENERALA

16 August 2022

Tot ce trebuie să ştii despre pastilele anticoncepţionale

Tot ce trebuie să ştii despre pastilele anticoncepţionale

Despre anticoncepţionale

Anticoncepţionalele sunt pastile cu hormoni care te protejează de o eventuală sarcină nedorită. Modul lor de administrare este orală şi zilnică şi au o eficienţă de 99.99% în a preveni apariţia unei sarcini. Ca metodă de funcţionare, pastilele contraceptive previn ovulaţia, adică împiedică eliberarea ovulelor din ovare şi deci, la eliberarea spermei, aceasta nu are ce fecunda. În plus, anticoncepţionalele îngroaşă şi mucoasa uterului şi astfel accesul spermatozoizilor spre uter este îngreunat.

Uneori, medicul ginecolog poate prescrie administrarea de anticoncepţionale hormonale chiar şi pentru adolescentele care nu şi-au început viaţa sexuală, pentru că ajută în ameliorarea simptomelor acneei sau a tulburării disforice premenstruale, adică simptome fizice şi emoţionale pe care unele femei/tinere le au, în fiecare lună, înainte de apariţia menstruaţiei.

Sunt şi situaţii când apar sângerării în timpul administrării anticoncepţionalelor. Acestea sunt considerate efecte adverse care se manifestă în primele 3-4 luni de la începerea administrării.

Ceea ce trebuie avut în vedere este că pastilele anticoncepţionale nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală, dar chiar şi aşa sunt printre cele mai prescrise medicamente din lume.

Tipurile de pastile contraceptive

În linii mari, principalele tipuri de anticoncepţionale pot fi:

Pilulele combinate (sau estroprogestative)

Anticoncepţionalele combinate au în componenţă forme sintetice de hormoni estrogeni şi progesteron. Majoritatea pastilelor aflate într-un blister conţin hormoni, deci sunt active, în timp ce altele sunt inactive (fără hormoni).

La rândul lor, anticoncepţionalele combinate se împart în trei categorii:

  1. monofazice - aceste pilule contraceptive sunt folosite în cicluri de o lună. Blisterul are 21 de pilule care se administrează zilnic şi conţin pastile cu o cantitate egală de hormoni. După terminarea foliei, se face o pauză de 7 zile de administrare şi apare menstruația;
  2. multifazice - pot fi bifazice sau trifazice și acţionează similar celor monofazice, dar conțin cantităţi diferite de hormoni, iar în ultima săptămână se iau pastilele inactive ale blisterului; ulterior se instalează menstruaţia:
  3. bifazice - sunt folosite în cicluri de o lună, blisterul este format din 28 de pilule care conțin cantități diferite de hormoni și, în ultimele 7 zile, se iau pilule inactive, perioadă în care se instalează menstruația. La începutul foliei de anticoncepţionale, concentraţia progesteronului este redusă, dar aceasta creşte pe măsura avansării ciclului;
  4. trifazice - ca şi în cazul celor bifazice, pilulele trifazice diferă în funcţie de concentraţia de progesteron pe care o eliberează pe parcursul ciclului menstrual. Diferența constă în faptul că, în cazul celor trifazice, modificările apar în două etape, dând naştere la trei concentraţii diferite. De aceea, trebuie respectată numerotarea pilulelor indicată pe blister;
  5. pentru ciclu extins - acest tip de anticoncepţionale sunt folosite mai ales în cazul femeilor care îşi doresc să aibă menstruație doar de 3-4 ori pe an; ele sunt administrate pentru perioade de 13 săptămâni, adică în primele 12 săptămâni se iau anticoncepţionale, pentru ca în a 13-a săptămână să apară menstruaţia.

Pilulele monohormonale (sau progestative)

Acest tip de anticoncepţionale, cunoscute şi ca „micro-pilule”, conţin doar un singur tip de hormon de sinteză numit progestativ. Sunt recomandate femeilor care nu pot lua estrogen şi conţin pilule active, iar menstruaţia poate să apară sau nu la administrarea acestor tipuri de pilule contraceptive.

Mare atenţie însă, aceste anticoncepţionale au un interval de administrare limitat. Trebuie luate într-un interval fix de 3 ore. De exemplu, dacă prima pilulă a fost luată seara la ora 19:00, atunci în zilele următoare administrarea lor trebuie încadrată în intervalul 19:00-21:00, altfel riscul să rămâneţi însărcinată este destul de ridicat.

Gradul de eficienţă al acestora în prevenirea sarcinii

Gradul de eficienţă al acestora în prevenirea sarcinii

Studiile au demonstrat că eficienţa anticoncepţionalelor este extrem de ridicată, depăşeşte 99%. Dar sunt şi situaţii în care o femeie poate uita să ia o pilulă într-o zi, iar astfel eficienţa ei scade la 91%. Cu alte cuvinte, din 100 de femei care au folosit această metodă de a se proteja de o sarcină nedorită, doar 9 au rămas însărcinate.

Totuşi, eficacitatea anticoncepţionalelor depinde şi de starea de sănătate a femeii, de interacţiunea cu alte tratamente pe care le urmează sau de administrarea suplimentelor alimentare. De exemplu, dacă persoana suferă de diaree sau vărsături mai mult de două zile, atunci eficiența acestei metode contraceptive ar putea să scadă. Supuse riscului sunt şi persoanele supraponderale.

Ce este de făcut dacă ai uitat să iei o pilulă într-o zi

Medicii recomandă administrarea ei exact în momentul în care ţi-ai amintit, dar nu se administrează două sau mai multe pilule odată. De obicei, eficienţa anticoncepţionalelor combinate este de 12 ore, deci pilula uitată poate fi administrată oricând în acest interval. În cazul contraceptivelor monohormonale care trebuie administrate în decurs de trei ore, lucrurile sunt mai complicate şi este bine să se folosească metode suplimentare de protecţie pentru a evita o sarcină nedorită.

Dacă eşti la prima administrare şi te întrebi după cât timp eşti protejată când iei anticoncepţionale, tot studiile au demonstrat că în primele șapte zile de la începerea administrării lor eficienţa este scăzută, de aceea specialiştii recomandă folosirea unei metode suplimentară de protecţie, precum prezervativul.

Când sunt recomandate, cum trebuie alese şi administrate anticoncepţionalele

Pe lângă aplicabilitatea clasică pe care anticoncepţionalele o au, adică evitarea unei sarcini nedorite, puţine femei ştiu că această metodă contraceptivă poate fi recomandată de medici şi pentru alte beneficii, precum:

  • diminuarea simptomelor acneei la adolescente;
  • calmarea durerilor menstruale;
  • reducerea nivelului de sângerare;
  • reducerea perioadei menstruaţiei;
  • reducea riscului de anemie provocată de pierderile mari de sânge din timpul menstruaţiei;
  • scăderea intensității simptomelor asociate sindromului premenstrual;
  • scăderea riscul apariţiei sarcinilor extrauterine.

Pentru că anticoncepţionale sunt pe bază de hormoni, cel mai indicat este ca alegerea lor să fie făcută împreună cu medicul ginecolog. Dacă anumite anticoncepţionale sunt bune pentru prietena ta, nu înseamnă că acestea pot fi bune şi pentru tine, ba chiar poţi avea reacţii adverse la anticoncepţionale. De aceea, elementele de care trebuie ţinut cont înainte de începerea administrării unui anumit tip de pilule, ar fi:

  • dacă alăptezi sau nu;
  • ce tip de simptome menstruale ai;
  • dacă suferi de boli cardiovasculare;
  • dacă urmezi un anumit tratament pentru boli cronice.

Cât priveşte administrarea contraceptivelor, pot exista atât avantaje, cât şi dezavantaje. Printre principalele avantaje ar fi:

  • reglarea ciclului menstrual sau chiar lipsa lui, în funcţie de timpul de contracepţie ales;
  • pot reduce riscul de cancer de col uterin şi cancer ovarian;
  • nu afectează fertilitatea;
  • pot fi folosite şi de femeile care alăptează;
  • reduc riscul de anemie provocată de pierderea de sânge;
  • au efect pozitiv asupra densităţii osoase;
  • reduc producția de androgeni cauzată de sindromul ovarului polichistic (care determină sângerări neregulate, acnee, păr în exces pe faţă sau corp).

La capitolul dezavantaje, am putea nota:

  • costurile (unele tipuri de anticoncepţionale nu sunt chiar ieftine);
  • nu oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală;
  • pot interacţiona cu alte medicamente.
Metode de contracepție

Contraindicaţii

La fel ca orice alt tip de pastile, şi anticoncepţionalele au anumite contraindicaţii. De exemplu, femeilor supraponderale sau celor imobilizate la pat nu le este recomandat să folosească pilulele din cauza riscului mare de a face tromboză sau de apariţie a cheagurilor de sânge. De asemenea, folosirea lor este contraindicată persoanelor care:

  • au suferit un atac de cord;
  • au suferit un atac vascular cerebral;
  • suferă de afecţiuni tromboembolice;
  • sunt însărcinate sau alăptează;
  • suferă de afecţiuni hepatice;
  • au istoric familial sau au suferit de cancer de sân;
  • au hemoragii cu origini neidentificate;
  • sunt fumătoare şi au peste 35 de ani;
  • au peste 40 de ani;
  • suferă de diabet zaharat;
  • suferă de depresie severă;
  • suferă de litiază biliară;
  • suferă de fibrom uterin.

Efecte adverse

Cele mai cunoscute efecte secundare ale anticoncepţionalelor sunt:

  • dureri de cap sau migrene;
  • senzaţie de greaţă;
  • sângerări între menstruaţii;
  • modificări inexplicabile de dispoziţie;
  • creştere în greutate;
  • libido scăzut;
  • sensibilitate la nivelul sânilor;
  • modificarea dioptriilor pentru persoanele care poartă ochelari/ lentile de contact;
  • scurgeri sau secreţii vaginale neobişnuite.

Dacă aceste efecte adverse la anticoncepţionale nu trec după câteva luni de la administrarea lor, este bine să mergi din nou la medicul ginecolog, care poate decide să le schimbe sau să îţi recomande un alt tip de metodă contraceptivă.

De asemenea, dacă ai următoarele simptome trebuie să te prezinți de urgență la medic:

  • modificări la nivelul membrelor inferioare (durere, căldură, umflarea piciorului, modificarea culorii piele) - pot indica o tromboză venoasă profundă;
  • tuse bruscă însoțită de dificultăți de respirație, dureri în piept - poate indica o embolie pulmonară;
  • durere în piept care iradiază în spate, în brațul stâng, în maxilar, asociată cu sufocare, transpirații, greață - poate indica un infarct miocardic;
  • amorțeală la nivelul feței, a brațului sau piciorului de pe aceeași parte a corpului asociate cu dificultăți de vorbire sau de înțelegere, migrenă severă, tulburări de vedere - poate indica un accident vascular cerebral;
  • cefalee severă și prelungită;
  • afectarea bruscă a vederii, completă sau parțială.

Şi, foarte important, nu uita că anticoncepţionalele se administrează zilnic într-un anumit interval orar, în blistere de 21- 28 sau chiar 91 de zile.

Mituri frecvente despre pilula contraceptivă

Contraceptivele îngrașă

Administrarea de contraceptive este însoţită şi de o multitudine de mituri, iar pentru a le îndepărta, o discuţie cu medicul tău ginecolog poate fi de mare ajutor. De exemplu faptul că anticoncepţionalele îngraşă. Studiile nu au găsit o legătură între pilule şi creşterea în greutate. Administrarea contraceptivelor pe bază de estrogen pot face unele femei să se simtă uşor balonate, dar acest lucru se rezolvă în câteva luni.

Totuşi, pilulele contraceptive pe bază de progesteron pot creşte apetitul, dar acest lucru poate fi contracarat cu diete. Sunt şi situaţii în care femeile pot avea retenţie de apă, dar şi acest lucru se rezolvă prin reducerea cantităţii de hormon progestativ din anticoncepţionale, tot după o discuţie cu medicul ginecolog.

Pilula contraceptivă trebuie luată la aceeași oră

Un alt mit ar fi acela că dacă nu este luată la aceeași oră, pilula contraceptivă nu este eficientă. Acest mit este parţial adevărat şi se aplică doar în cazul anticoncepţionalelor pe bază de progesteron care trebuie luate într-un interval de trei ore, altfel efectul anticoncepţionalelor scade.

Nu poți rămâne însărcinată după administrarea contraceptivelor

De asemenea, un alt mit este acela că luate pe o perioadă îndelungată, pot crea problema atunci când vei dori să rămâi însărcinată. Nici în acest caz studiile nu susţin varianta că anticoncepţionalele, administrate pe termen lung, ar afecta fertilitatea.

Eficiența pilulelor, în funcție de poziția pe blister, diferă

Nici ideea că pilulele sunt mai eficiente atunci când începi folia, decât spre mijlocul sau finalul ei nu este susţinută de studii. Din a doua lună de administrare, această metodă contraceptivă oferă o protecţie de 91-99% în faţa unei sarcini nedorite, indiferent de perioada de administrare în care te afli.

Soluţii alternative de contracepţie

În zilele noastre, metodele prin care se poate evita apariţia unei sarcini nedorite sunt multiple. Pe lângă arhicunoscutul prezervativ, metodă contraceptivă folosită de bărbaţi, mai există şi prezervativul feminin care se fixează în interiorul vaginului şi opreşte înaintarea spermei în uter.

Metode alternative de contracepţie mai pot fi:

  • steriletul (este un dispozitiv, de obicei în forma literei T, care se implantează în uter de medicul ginecolog şi care poate fi menţinut pentru o perioadă între 5 şi 10 ani. Eficacitatea lui este de 99 %);
  • buretele contraceptiv (este, după cum îi spune şi numele, un burete din plastic îmbibat cu spermicide, care se introduce în vagin şi are rolul de a bloca și distruge spermatozoizii; eficacitatea este ceva mai redusă decât în cazul prezervativului sau a anticoncepţionalelor, între 76 %-88%);
  • inelul vaginal (este introdus în vagin şi poate fi ţinut până la trei săptămâni, când se instalează menstruaţia; el eliberează estrogen şi progesteron, care împiedică apariţia unei sarcini şi are o eficienţă de 92%);
  • capacul cervical/vaginal (se aşează peste colul uterin pentru a împiedica pătrunderea spermei în uter şi se umple înainte de actul sexual cu spermicid; eficienţa este de 80%);
  • diafragma (se aseamănă cu un disc moale şi flexibil care se acoperă cu spermicid şi care blochează accesul spermatozoizilor în col; are o eficacitate de 88%);
  • plasturele contraceptiv (este un dispozitiv de 5 cm care se aplică direct pe piele şi eliberează estrogen şi progesteron, hormoni care acţionează la fel ca anticoncepţionale; eficacitatea este de 92%);
  • implantul cu progestativ (este un băţ din plastic subţire care se montează sub piele; are rolul de a bloca ovulaţia şi de a îngroşa mucusul cervical; eficacitatea lui este de 99%);
  • injectii contraceptive (această metodă contraceptivă presupune injectarea de progesteron, în cabinetul medicului ginecolog, o dată la trei luni; eficacitatea este de 98%);
  • pilula de a doua zi (se administrează în primele ore după un contact sexual neprotejat sau dacă alte metode contraceptive nu au funcţionat şi are o eficacitatea de 95%).

    Bibliografie

    1. Cooper, Danielle B, et al. “Oral Contraceptive Pills.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 24 May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov
    2. Daniels, Kimberly, et al. Current Contraceptive Use and Variation by Selected Characteristics among Women Aged 15–44: United States, 2011–2013. 2015, cdc.gov



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.