Eutanasia şi sinuciderea asistată: argumente pro şi contra

MindCare
25 Aprilie 2024
Autor: Echipa medicală MedLife
eutanasia si sinuciderea asistata argumente pro si contra

Ce este eutanasia

Eutanasia este actul deliberat de a pune capăt vieții unei persoane care suferă de o afecțiune incurabilă sau de o boală în fază terminală, de obicei cu intenția de a-i ușura durerea și suferința. Eutanasierea oamenilor este adesea un subiect foarte dezbătut și controversat, atingând considerații etice, morale, juridice și religioase.

Legile și reglementările privind eutanasia diferă foarte mult între statele lumii. România nu a legalizat eutanasia sau sinuciderea asistată și nu există legi sau regulamente specifice care să permită aceste practici în nicio circumstanță. Cu toate acestea, au avut loc discuții despre eutanasie și îngrijirea la sfârșitul vieții, reflectând dezbateri mai ample despre etica asistenței medicale și drepturile pacienților. Unele persoane și grupuri de susținere au solicitat legalizarea eutanasiei sau implementarea unor politici de îmbunătățire a îngrijirii la sfârșitul vieții, inclusiv a accesului la servicii de îngrijire paliativă.

Cadrul juridic din România pune accentul, în primul rând, pe furnizarea de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli în fază terminală, cu scopul de a atenua suferința și de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care se apropie de sfârșitul vieții. Îngrijirea paliativă se concentrează pe sprijinul holistic, pe gestionarea durerii și pe abordarea nevoilor fizice, emoționale și spirituale ale pacienților și ale familiilor acestora.

Tipuri de eutanasie

Eutanasia poate fi clasificată în mai multe tipuri, fiecare având propriile implicații etice, juridice și practice:

  • eutanasia voluntară - aceasta are loc atunci când o persoană solicită în mod voluntar și în cunoștință de cauză să își pună capăt vieții din cauza unei boli incurabile sau a unei dureri insuportabile; individul poate solicita asistență din partea unui medic sau poate acționa singur;
  • eutanasia involuntară - spre deosebire de eutanasia voluntară, eutanasia involuntară implică punerea capăt vieții unei persoane fără consimțământul explicit al acesteia;
  • eutanasia nevoluntară - se referă la curmarea vieții unei persoane care nu își poate exprima consimțământul sau refuzul, cum ar fi sugarii, persoanele cu dizabilități intelectuale grave sau cele aflate într-o stare vegetativă persistentă; acest tip de eutanasie este, adesea, foarte controversat și ridică probleme de ordin etic cu privire la autonomia și drepturile individului;
  • eutanasia pasivă - presupune reținerea sau retragerea tratamentelor sau intervențiilor medicale de susținere a vieții cu intenția de a permite ca procesul natural al morții să aibă loc; aceasta ar putea include oprirea ventilatorului, oprirea medicamentelor sau refuzul de a continua intervențiile medicale;
  • eutanasia activă - presupune luarea în mod deliberat a unor măsuri pentru a pune capăt vieții unei persoane, de obicei prin administrarea unei substanțe sau a unui medicament letal; aceasta este adesea considerată mai directă decât eutanasia pasivă și poate implica medici care provoacă în mod activ moartea pacientului;
  • sinuciderea asistată - presupune ca un medic să ofere mijloacele sau asistența necesară pentru ca o persoană bolnavă în fază terminală sau suferindă să își pună capăt vieții, dar, în cele din urmă, persoana respectivă să efectueze singură actul; aceasta poate include prescrierea de medicamente letale sau oferirea de îndrumări privind metodele de autoadministrare.

Considerentele etice și juridice legate de eutanasie variază foarte mult în diferite state și culturi, ceea ce duce la dezbateri și controverse continue.

Istoria eutanasiei

Istoria eutanasiei este îndelungată și complexă, dezbaterile pe această temă datând de secole:

  • vremurile antice - practicile de eutanasie pot fi urmărite până în civilizațiile antice, inclusiv în societățile grecești și romane; în aceste culturi, eutanasia era uneori considerată acceptabilă, în special în cazuri de boală sau de rănire gravă; de exemplu, în Grecia antică, conceptul de ,,eusocialitate" permitea încetarea voluntară a vieții unei persoane în anumite circumstanțe;
  • din Evul Mediu până la Renaștere - în timpul Evului Mediu, eutanasia a fost condamnată în mare măsură de biserica creștină, care o considera o încălcare a sfințeniei vieții; cu toate acestea, încă mai existau cazuri de omoruri din milă; în perioada Renașterii, a existat o reapariţie a interesului față de eutanasie, deoarece unii filosofi și gânditori au revizuit ideea, însă aceasta a rămas controversată;
  • secolele al XVIII-lea și al XIX-lea - eutanasia a captat din nou atenția în perioada Iluminismului, unii filosofi susținând dreptul de a muri cu demnitate; cu toate acestea, abia în secolul al XIX-lea au început să apară mișcări organizate pentru eutanasie, în special în Europa și în Statele Unite; aceste mișcări s-au confruntat adesea cu rezistență din partea autorităților medicale și religioase;
  • secolul XX - a fost marcat de progrese semnificative în domeniul tehnologiei medicale și de apariția mișcării hospice, care s-a concentrat pe furnizarea de îngrijiri paliative pentru pacienții în fază terminală; cu toate acestea, dezbaterile privind eutanasia au continuat, în special în contextul eticii medicale și al drepturilor individuale;
  • istoria recentă - în a doua jumătate a secolului XX și în secolul XXI, mai multe țări au început să abordeze problema eutanasiei prin mijloace legislative; Țările de Jos au fost printre primele care au legalizat eutanasia în anumite condiții stricte în 2002, fiind urmate de Belgia, Luxemburg, Canada, Columbia și mai multe state din SUA.

Care este diferenţa dintre eutanasie şi sinucidere asistată?

Eutanasia și sinuciderea asistată sunt concepte înrudite dar ele diferă, în primul rând, prin persoana care efectuează actul final care duce la moarte și prin nivelul de implicare directă a cadrelor medicale.

Eutanasia

În cazul eutanasiei, o terță parte (adesea un medic) își asumă un rol activ în a pune capăt vieții unei alte persoane. Moartea persoanei eutanasiate se produce, de obicei, prin administrarea unei substanțe letale sau prin efectuarea unei proceduri medicale cu intenția explicită de a provoca moartea.

Sinuciderea asistată

Sinuciderea asistată implică faptul că o persoană care suferă de o boală terminală sau de dureri insuportabile își asumă un rol activ în a pune capăt propriei vieți cu ajutorul unei alte persoane, de obicei un profesionist din domeniul medical.

Spre deosebire de eutanasie, individul însuși efectuează actul final care duce la moarte, cum ar fi ingerarea unei doze letale de medicamente prescrise de un medic.

Medicul oferă mijloacele sau asistența necesară pentru ca persoana să își pună capăt propriei vieți, dar nu provoacă direct moartea.

Pe scurt, principala distincție între eutanasie și sinucidere asistată constă în cine efectuează actul final care duce la moarte. În cazul eutanasiei, o terță parte provoacă în mod activ moartea persoanei, în timp ce în cazul sinuciderii asistate, persoana însăși întreprinde acțiunea finală de a-și pune capăt propriei vieți cu ajutorul unei alte persoane, de obicei un profesionist din domeniul medical. Ambele practici ridică probleme etice, juridice și morale complexe și fac obiectul unor legi și reglementări diferite în diverse jurisdicții.

eutanasia si sinuciderea asistata argumente pro si contra

Argumente în favoarea eutanasiei

Susținătorii eutanasiei umane prezintă mai multe argumente în favoarea legalizării sau autorizării eutanasiei în anumite circumstanțe:

  • respectul pentru autonomie - susținătorii afirmă că indivizii ar trebui să aibă dreptul de a lua decizii cu privire la propria viață, inclusiv de a-și pune capăt suferinței prin eutanasie; aceștia consideră că respectarea autonomiei și a autodeterminării unei persoane este esențială, în special în probleme de viață și de moarte;
  • ameliorarea suferinței - eutanasia oferă un mijloc de a atenua suferința fizică și psihologică extremă pe care o resimt pacienții în fază terminală; cei care sunt pro eutanasie susțin că aceasta le permite persoanelor să moară cu demnitate, fără dureri prelungite, disconfort și pierderea calității vieții;
  • îngrijirea cu compasiune la sfârșitul vieții - susținătorii spun că eutanasia poate fi o opțiune plină de compasiune pentru pacienții care se confruntă cu o boală în fază terminală și nu au nicio speranță de recuperare; aceștia consideră că asigurarea unei morți pașnice și nedureroase poate fi o formă de îngrijire plină de compasiune la sfârșitul vieții;
  • autonomia și împuternicirea pacientului - cei care sunt pro eutanasie susţin că legalizarea acesteia le-ar permite pacienților să dețină controlul asupra deciziilor lor la sfârșitul vieții și le-ar permite să moară în condițiile lor; totodată, ei afirmă că indivizii ar trebui să aibă dreptul de a alege când și cum să moară, în special atunci când se confruntă cu suferințe prelungite și afecțiuni ireversibile;
  • reducerea costurilor și a resurselor medicale - unii susținători susțin că legalizarea eutanasiei ar putea contribui la reducerea poverii financiare asupra sistemelor de sănătate prin evitarea îngrijirii prelungite și costisitoare la sfârșitul vieții pentru pacienții în fază terminală; aceștia susțin că resursele economisite ar putea fi redirecționate către alte domenii ale asistenței medicale, de care ar beneficia un număr mai mare de pacienți;
  • prevenirea morților inumane - în situațiile în care pacienții suferă foarte mult și nu au nicio șansă de însănătoșire, eutanasia poate preveni ca aceștia să aibă parte de morți inumane, cum ar fi suferința prelungită, pierderea demnității și pierderea cunoștinței; persoanele care sunt pro eutanasie susţin că aceasta asigură un sfârșit pașnic și uman al vieții.

În general, susținătorii eutanasiei susțin că legalizarea acesteia, în condițiile unor reglementări și garanții stricte, poate susține autonomia individuală, poate ușura suferința și poate oferi îngrijiri pline de compasiune la sfârșitul vieții pentru cei care se confruntă cu boli terminale sau cu dureri insuportabile.

Argumente împotriva eutanasiei

Oponenții eutanasiei prezintă mai multe argumente contra legalizării sau practicării acesteia în orice circumstanțe:

  • sanctitatea vieții - mulți opozanți susțin că viața este valoroasă și că a o curma în mod intenționat, chiar și în cazuri de suferință extremă, este greșit din punct de vedere moral; aceștia consideră că viața trebuie păstrată și protejată cu orice preț, indiferent de circumstanțe;
  • panta alunecoasă - cei care sunt contra eutanasiei își exprimă adesea îngrijorarea cu privire la potențialul de abuz și la efectul „pantei alunecoase”; aceștia susțin că legalizarea eutanasiei ar putea duce la erodarea garanțiilor și la eventuala acceptare a eutanasiei involuntare sau a eutanasiei pentru afecțiuni care nu sunt terminale; aceștia sunt îngrijorați de faptul că persoanele vulnerabile ar putea fi constrânse sau presate să aleagă eutanasia, în special cele în vârstă, cu dizabilități sau dezavantajate din punct de vedere financiar;
  • impactul asupra relației medic-pacient - opozanții susțin că legalizarea eutanasiei ar putea submina încrederea și integritatea relației medic-pacient; aceștia consideră că medicii, a căror datorie principală este de a vindeca și de a alina suferința, nu ar trebui să fie implicați în a pune capăt în mod intenționat vieții unui pacient; legalizarea eutanasiei ar putea schimba în mod fundamental natura practicii medicale și ar putea compromite principiile etice ale medicinei;
  • potențialul de eroare și de diagnosticare greșită - criticii își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul de eroare în diagnosticarea bolilor terminale sau în prezicerea exactă a speranței de viață; aceștia susțin că diagnosticele sau prognozele greșite ar putea duce la moartea prematură a pacienților care ar fi avut mai mult timp de trăit sau la pierderea inutilă a vieții pentru cei ale căror afecțiuni pot fi tratate sau gestionate;
  • opțiuni alternative de îngrijire paliativă - cei care se opun eutanasiei pledează pentru extinderea serviciilor de îngrijire paliativă și a îngrijirii de tip azil ca abordări alternative la îngrijirea la sfârșitul vieții; aceștia consideră că furnizarea unui management cuprinzător al durerii, a unui sprijin psihologic și a unei îngrijiri pline de compasiune poate aborda suferința pacienților în fază terminală fără a recurge la eutanasie;
  • precedentul etic și juridic - unii opozanți susțin că legalizarea eutanasiei ar crea un precedent etic și juridic periculos prin sancționarea uciderii intenționate în anumite circumstanțe; aceștia se tem că, odată ce societatea va accepta eutanasia, aceasta ar putea duce la o erodare și mai mare a respectului pentru viața umană și ar putea submina principiile etice de lungă durată împotriva uciderii.

În general, opozanții eutanasiei afirmă că legalizarea acesteia prezintă riscuri etice, morale și sociale semnificative și că ar trebui să se acorde prioritate abordărilor alternative la îngrijirea la sfârșitul vieții pentru a susține sfințenia și demnitatea vieții umane.

Alte informaţii utile

În plus față de argumentele pro și contra eutanasiei, iată câteva puncte și considerații suplimentare care pot fi utile:

  • statutul juridic al eutanasiei - acesta variază foarte mult în întreaga lume; unele țări, cum ar fi Olanda, Belgia, Luxemburg, Canada și mai multe state din Statele Unite, au legalizat eutanasia sau sinuciderea asistată în anumite circumstanțe, cu reglementări și garanții stricte în vigoare; în schimb, multe alte țări interzic eutanasia în mod categoric sau permit doar forme limitate de luare a deciziilor la sfârșitul vieții, cum ar fi directivele anticipate sau retragerea tratamentului de menținere a vieții;
  • directivele anticipate și luarea deciziilor la sfârșitul vieții - directivele prealabile, testamentele în viață și împuternicirile de asistență medicală permit persoanelor să își precizeze în avans preferințele privind tratamentul medical și îngrijirea la sfârșitul vieții, inclusiv deciziile privind eutanasia sau sinuciderea asistată; aceste documente legale permit persoanelor să își exprime dorințele cu privire la utilizarea sau refuzul tratamentelor de menținere a vieții în caz de incapacitate sau de boală terminală;
  • servicii de îngrijire paliativă și servicii azilare - îngrijirea paliativă se concentrează pe ameliorarea durerii și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli grave, inclusiv a celor care se apropie de sfârșitul vieții; îngrijirea în azile oferă susținere complexă și îngrijire pentru pacienții în fază terminală și familiile acestora; atât îngrijirile paliative, cât și serviciile de tip azilar au ca scop abordarea nevoilor fizice, emoționale, spirituale și psihosociale, oferind alternative la eutanasie prin furnizarea de îngrijiri pline de compasiune la sfârșitul vieții;
  • perspective religioase - credințele și învățăturile religioase joacă adesea un rol semnificativ în modelarea atitudinilor față de eutanasie; în timp ce unele tradiții religioase pot sprijini eutanasia în anumite circumstanțe, altele se opun acesteia pe baza principiilor religioase care susțin caracterul sacru al vieții și subliniază importanța morții naturale; înțelegerea diverselor perspective religioase poate oferi o perspectivă asupra dimensiunilor etice și morale ale dezbaterilor privind eutanasia;
  • opinia publică și atitudinile sociale - opinia publică cu privire la eutanasie variază în diferite regiuni și culturi și poate fi influențată de factori precum credințele religioase, normele culturale, practicile de asistență medicală și experiențele personale; sondajele și studiile care examinează atitudinile publicului față de eutanasie pot oferi informații valoroase despre percepțiile și preferințele societății în ceea ce privește luarea deciziilor la sfârșitul vieții;
  • perspective internaționale - dezbaterile privind eutanasia nu se limitează la țări individuale, ci se extind și la forumuri și organizații internaționale; cadrele internaționale privind drepturile omului, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului, pot aborda aspecte legate de luarea deciziilor la sfârșitul vieții, inclusiv dreptul la viață, demnitate, autonomie și acces la îngrijiri paliative; discuțiile la nivel internațional pot contribui la înțelegerea și colaborarea la nivel mondial cu privire la problemele legate de eutanasie.

Bibliografie

  1. Brazier, Yvette. “Euthanasia and Assisted Suicide: What Are They and What Do They Mean?” Medical News Today, 17 Dec. 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/182951
  2. NHS. “Euthanasia and Assisted Suicide.” NHS, 12 July 2023, www.nhs.uk/conditions/euthanasia-and-assisted-suicide/
  3. Holland, Kimberly. “Euthanasia: Understanding the Facts.” Healthline, Healthline Media, 31 May 2019, www.healthline.com/health/what-is-euthanasia
  4. Maxim Institute. “What Is the Difference between Euthanasia and Assisted Suicide?” Maxim Institute, 2020, www.maxim.org.nz/article/faq1-euthanasia-and-assisted-suicide/
  5. Morrow, Angela. “What Is Euthanasia?” Verywell Health, Verywellhealth, 2 May 2023, www.verywellhealth.com/what-is-euthanasia-1132209

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării