Aspirina, 1897. De la tratarea durerilor de cap la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale

Medicii cunosc de mult timp efectele benefice ale aspirinei, care protejeaza organismul impotriva bolilor de inima si a accidentului vascular cerebral. Specialistii sunt insa reticenti sa recomande folosirea pe scara larga a aspirinei in scopuri de preventie din cauza efectelor sale adverse, precum riscul de hemoragie interna.

"Indrumarile specialistilor de pana acum avertizau, pe buna dreptate, ca administrarea regulata de aspirina implica un oarecare risc de hemoragie stomacala, insa acest risc incepe sa fie compensat partial de rezultatele pozitive in prevenirea atacurilor cerebrale vasculare si a bolilor de inima, iar efectele in reducerea mortalitatii in randul bolnavilor de cancer vor modifica substantial acest echilibru", sustine prof. Peter Rothwell de la Universitatea Oxford, citat de Reuters.

Un amplu studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Oxford si publicat in The Lancet, la care au participat 25.570 de persoane, arata ca un sfert de aspirina (75 mg) administrat in fiecare seara a scazut cu 21% riscul de deces pe perioada cercetarii si cu 34% dupa cinci ani. Cel mai puternic efect l-a avut in cazul persoanelor care sufera de diverse forme de cancer gastrointestinal, al caror risc de deces, la cinci ani dupa ce au inceput sa ia regulat aspirina, este cu 54% mai scazut decat in cazul bolnavilor care nu iau aspirina.

Cu ajutorul aspirinei, riscul de deces se reduce cu aproximativ 10% in cazul bolnavilor de cancer de prostata, cu 30% in cazul celor care sufera de cancer pulmonar si cu 40% in cazul pacientilor cu cancer colorectal sau intestinal.

Prof. Rothwell recomanda administrarea preventiva de aspirina incepand cu varsta de 4045 de ani, pana la varsta de 7075 de ani, cand creste semnificativ riscul de hemoragie interna.

Ce este aspirina

Aspirina este utilizata pe scara larga in special pentru tratarea racelilor, a durerilor de cap si a altor afectiuni minore. Procesul chimic care a stat la baza fabricarii aspirinei a fost descris de chimistul german Felix Hoffman in anul 1897. Ingredientul activ din aspirina, acidul acetilsalicilic, este un compus sintetic care are la baza salicilina, substanta care se gaseste in anumite plante, in special in salcie.

In prezent aspirina are numeroase intrebuintari, care includ:

• tratarea durerilor de cap;
• reducerea umflaturilor si inflamatiilor rezultate in urma unor leziuni sau in cazul pacientilor care sufera de artrita;
• anticoagulant pentru persoanele care au trecut printr-un un atac de cord, un atac ischemic tranzitor sau sufera de angina instabila;
• poate reduce severitatea unui atac de cord, daca este administrata de la primele simptome;
• recuperarea dupa o interventie chirurgicala pentru bolile cardiovasculare;
• tratamentul artritei reumatoide, osteoartritei si a altor afectiuni reumatismale.

Posibile beneficii ale aspirinei, aflate in cercetare:

• tratarea migrenelor;
• imbunatatirea circulatiei sanguine la nivelul gingiilor;
• combaterea cancerului de san, a cancerului ovarian si a cancerului de colon;
• prevenirea preeclampsiei;
• prevenirea cataractei;
• imbunatatirea functionarii creierului, in special a memoriei;
• reducerea riscului de recidiva in cazul cancerului colorectal;
• prevenirea leucemiei la adulti;
• prevenirea reproducerii virusului HIV;
• reducerea riscului de imbolnavire de cancer de prostata;
• cresterea ratei de succes a fertilizarilor in vitro.

Contraindicatii

Aspirina este contraindicata:

• copiilor sub 16 ani;
• astmaticilor;
• femeilor insarcinate (in special in ultimul trimestru de sarcina, cand poate declansa nasterea si afecta fatul);
• oricarei persoane sub 20 de ani care are febra;
• persoanelor cu probleme de coagulare a sangelui;
• persoanelor care sufera de ulcer sau de alte afectiuni ale stomacului;
• diabeticilor aflati sub tratament;
• mamelor care alapteaza;
• persoanelor care beau alcool in cantitati mari;
• persoanelor cu insuficienta renala sau afectiuni ale ficatului;
• persoanelor care tin o dieta fara sodiu.

Efecte secundare

Ca toate medicamentele, si aspirina are o serie de efecte secundare, majoritatea insa apar in situatii atat de rare incat sunt considerate un risc acceptabil de majoritatea pacientilor, insa exista si efecte adverse cu consecinte mai grave.

Administrarea de aspirina copiilor sau adolescentilor care au febra, in special daca aceasta survine ca urmare a unei infectii virale, a fost asociata cu instalarea unei afectiuni cu potential fatal, numita sindromul Reye. Riscul apare atunci cand cel mic este racit sau sufera de o boala a copilariei. Sindromul Reye afecteaza puternic ficatul, rinichii, creierul, putand duce la deces daca nu este tratat corespunzator si in timp util. Din 1986, producatorilor de aspirina li s-a cerut sa precizeze in instructiunile de utilizare si de a nu se administra medicamentul copiilor cu varicela sau simptome de gripa. Totusi, pentru ca s-a considerat ca este greu ca parinte sa stii care este diagnosticul exact al copilului fara confirmarea medicului, s-a stabilit regula de a nu se administra aspirina copiilor sub 12-16 ani.

Aspirina poate irita stomacul, provoca greata si stari de voma, de aceea este bine sa fie administrata dupa masa. De asemenea, mai poate provoca hemoragii, indigestie, arsuri stomacale si reactii alergice.

Analgezicele precum aspirina se excreta prin rinichi, de aceea utilizarea pe termen lung poate afecta functia renala.

Autor: R.M.