Bebelusii rad diferit fata de adulti

Adultii sunt incantati de fiecare data cand aud rasul neobisnuit al unui copil. Cu toate acestea, rasul bebelusilor difera de cel al adultilor. In timp ce rad, ei expira si inhaleaza aerul, in mod similar cu primatele, conform sciencedaily.com.

Psihologul Mariska Kret, impreuna cu Dianne Venneker, de la Universitatea Leiden, din Olanda, au studiat clipuri video in care 44 de sugari si copii cu varsta cuprinsa intre 3 si 18 luni radeau. Inregistrarile au fost preluate din videoclipurile online, in care copiii interactionau cu membrii ai familiei, cu jucarii sau cu animale. Mai apoi, inregistrarile au fost analizate de 102 ascultatori, studenti la psihologie, care au evaluat fiecare tip de ras, analizand daca cei mici expirau sau inhalau aerul.

Ce au descoperit specialistii?

Echipa de specialisti a descoperit ca cei mai mici copii au ras atat cand inhalau, cat si cand expirau, precum primatele, cum ar fi cimpanzeii. Cu toate acestea, in cazul copiilor mai mari, au observat ca au ras in timp ce expirau, precum adultii.

”Adultii rad uneori in timp ce inhaleaza, dar proportia este semnificativ diferita comparativ cu cimpanzeii si copiii. Rezultatele noastre sugereaza ca aceasta este o schimbare treptata, nu brusca. Totusi, tranzitia nu pare a fi legata de o anumita etapa de dezvoltare”, explica Sauter.

Care este explicatia?

Inca nu exista o teorie concreta care sa explice de ce adultii sunt singurii din randul primatelor care rad doar in timp ce expira. O posibilitate ar fi controlul vocal care se dezvolta pe masura ce invatam sa vorbim.

In prezent, specialistii incearca sa afle daca exista o legatura intre cantitatea de ras produsa in timpul inhalarii si expiratiei si motivele pentru care indivizii rad, care se schimba odata cu varsta. In cazul sugarilor si copiilor mici, rasul este o urmare a jocurilor fizice, cum ar fi gadilatul. In cazul adultilor, rasul poate aparea si in urma jocurilor fizice, dar cel mai adesea apare in timpul interactiunilor sociale.

”Ar fi interesant sa vedem daca descoperirile noastre se aplica si in cazul altor vocalizari, pe langa ras. In cele din urma, studiul ar putea oferi o noua perspectiva asupra productiei vocale a copiilor cu tulburari de dezvoltare. Daca stim cum ar trebui sa sune in copil care se dezvolta normal, putem sa observam si semnele foarte timpurii ale dezvoltarii anormale prin prisma vocalizarilor nonverbale”, concluzioneaza Sauter.

Sursa: www.sciencedaily.com