Durere în piept: ce o cauzează și când ar trebui să ne îngrijoreze

Tipuri de durere în piept

Durerile în piept reprezintă un motiv frecvent pentru care multe persoane ajung la urgență. Trebuie menționat însă că nu toți oamenii au același timp de durere în piept, aceasta diferă de la o persoană la alta, sau în funcție de cauză. Poate fi vorba despre dureri ascuțite, despre presiune și nu numai. Iată care sunt cele la frecvente dureri în piept:

Durere ascuțită în piept

Durerea ascuțită este frecventă la pacienții care au pericardită. Este o afecțiune care are la bază inflamația unei membrane care acoperă inima. Această inflamație provoacă o durere ascuțită în zona toracelui, care se agravează în timpul respirației, sau când pacientul se întinde.

Arsură în capul pieptului

Durerea poate lua și forma unei arsuri în piept. Se întâmplă în cazul persoanelor cu arsuri la stomac. Este o arsură care se resimte în spatele oaselor sternului și care se manifestă atunci când acidul gastric pătrunde din stomac în esofag. Această senzație poate fi însoțită adesea de dificultate la înghițire.

Presiune toracică

Uneori, disconfortul toracic ia forma unei presiuni toracice, este ca și cum o greutate ar apăsa pe torace. În cele mai multe cazuri, disconfortul care se resimte ca o presiune are legătură cu un infarct miocardic.

Înțepătura în piept

Înțepăturile care se resimt în piept sunt intense, uneori se resimt ca și cum ar fi junghiuri.

Pentru că se crede că durerea toracică are legătură cu o afecțiune cardiacă, trebuie menționat că următoarele simptome nu sunt asociate cu o afecțiune cardiacă:

• senzația de acru în gură;
• mâncare care ajunge înapoi în gură;
• dificultate la înghițire;
• durere care se intensifică la schimbarea poziției corpului;
• durere care se intensifică la respirație sau la tuse.

În schimb, dacă simptomele sunt sub forma unor arsuri stomacale atunci este posibil ca pacientul să aibă probleme cu inima sau cu stomacul.

Diagnosticarea în cazul durerii în piept

În cazul în care pacientul ajunge la medicul cardiolog din cauza durerilor în piept, pentru a recomanda un tratament medicul trebuie mai întâi să stabilească un diagnostic, în baza simptomelor pacientului, a istoricului său medical, dar și a unor investigații suplimentare, dacă este nevoie. Tot cardiologul este și cel care interpretează rezultatele aparatului cardiovascular.

Analize de sânge

Analizele de sânge pot scoate în evidență dacă în mușchiul inimii există un surplus de anumite enzime, de exemplu. În acest fel, medicul își poate da seama care este cauza simptomelor.

EKG

Electrocardiograma este un test care evaluează activitatea electrică a inimii. Acest lucru se realizează prin intermediul electrozilor care sunt atașați pe piele. La acest test este important faptul că partea afectată a inimii nu înregistrează impulsuri electrice normale, tocmai de aceea EKG-ul poate indica dacă a avut loc un atac de cord sau nu.

Ecografie cardiacă

Ecocardiografia este o tehnică neinvazivă de diagnosticare. Ecografia nu este dureroasă și oferă rezultate în timp real. În plus, poate fi realizată ori de câte ori este nevoie.

Radiografie toracică

Este o investigație care permite medicului să evalueze starea plămânilor, starea inimii și a vaselor de sânge. O radiografie toracică poate arăta, printre altele, pneumonia.

Tomografia computerizată

Medicul poate recomanda o tomografie computerizată dacă suspectează un cheag de sânge în plămâni, sau o disecție aortică. Tomografiile computerizate pot fi realizate și cu substanță de contrast, pentru o mai bună vizualizare.

Cateterizare coronariană

Cateterizarea coronariană este un test care îi ajută pe medici să identifice arterele individuale care pot fi blocate sau numai îngustate și care pot cauza dureri la nivel toracic. Și în acest caz se folosește o substanță de contrast, printr-un cateter, adică un tub subțire care este introdus printr-o arteră.

Ce complicații sunt asociate cu durerea în piept?

Durerea în piept poate fi simptomul unei game variate de afecțiuni și poate indica complicații potențiale serioase. Este important să înțelegem că durerea în piept nu trebuie ignorată și trebuie să fie evaluată de un profesionist medical pentru a exclude sau trata cauza subiacentă. Iată câteva dintre complicațiile majore asociate cu durerea în piept:

• Infarct miocardic (atac de cord): acesta este unul dintre cele mai grave și urgente motive pentru durerea în piept. Un atac de cord apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat, de obicei din cauza unei plăci de colesterol care se rupe și formează un cheag de sânge. Simptomele pot include durere severă în piept, senzație de strângere sau presiune în piept, dificultăți de respirație, transpirații reci, greață și vărsături;
• Angină pectorală: este o durere în piept cauzată de o circulație insuficientă de sânge către mușchiul inimii din cauza arterelor coronariene îngustate. De obicei, durerea este descrisă ca o senzație de strângere, presiune sau arsură în piept, care poate radia spre gât, brațe sau spate. Angina poate indica un risc crescut de infarct miocardic în viitor și necesită evaluare medicală;
• Boală coronariană: aceasta este o afecțiune în care arterele coronariene devin îngustate sau blocante de plăci de grăsime și colesterol (ateroscleroză). Boala coronariană poate provoca angină pectorală sau poate duce la un atac de cord dacă arterele devin complet blocate;
• Embolism pulmonar: acesta este un cheag de sânge care se formează într-o altă parte a corpului (de obicei în picioare sau pelvis) și călătorește prin sistemul circulator până când se blochează într-o arteră pulmonară. Simptomele pot include durere în piept bruscă, dificultăți de respirație, respirație rapidă și tuse cu sânge;
• Pneumotorax: aceasta este o afecțiune în care aerul se acumulează între plămâni și peretele toracic, comprimând plămânul și cauzând durere acută în piept și dificultăți de respirație;
• Pericardită: aceasta este inflamația pericardului, stratul subțire de țesut care învelește inima. Poate provoca durere în piept care poate fi intensă și care se agravează atunci când te apleci în față sau te întinzi către înapoi. Alte simptome includ febră, dificultăți de respirație și senzație de plenitudine în piept;
• Disecție aortică: aceasta este o urgență medicală rară, dar gravă, în care stratul interior al aortei se desprinde și sângele poate curge între straturile aortei, potențial punând în pericol viața. Simptomele includ durere bruscă, severă în piept sau în spate, care poate fi descrisă ca cea mai rea durere de viața unei persoane.

Cum poate fi prevenită durerea în piept?

Durerea în piept poate fi prevenită prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin gestionarea factorilor de risc cunoscuți. Iată câteva recomandări:

• Renunță la fumat: fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv pentru durerea în piept. Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul;
• Mănâncă sănătos: adoptă o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase (de exemplu, uleiuri vegetale nesaturate). Limitează consumul de grăsimi saturate, zaharuri și sare;
• Menține o greutate sănătoasă: fii atent la greutatea corporală și încearcă să menții un indice de masă corporală (IMC) în intervalul recomandat pentru vârsta și înălțimea ta;
• Fii activ fizic: exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau alte activități aerobice, pot întări inima și reduc riscul de boli cardiovasculare;
• Gestionează stresul: tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau simpla relaxare, pot contribui la menținerea sănătății inimii;
• Monitorizează tensiunea arterială: hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru afecțiunile cardiace. Verifică tensiunea arterială regulat și urmează recomandările medicului în privința valorilor optime;
• Controlează nivelul colesterolului: colesterolul ridicat poate contribui la depunerea plăcilor în artere, crescând riscul de boli de inimă. Monitorizează nivelurile de colesterol și ia măsuri pentru a le menține în limitele normale;
• Evită consumul excesiv de alcool: consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și nivelul de trigliceride în sânge, contribuind astfel la riscul de boli de inimă;
• Urmează planul de tratament medical: dacă ai deja afecțiuni medicale care îți pot pune în pericol sănătatea inimii, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea, urmează cu strictețe planul de tratament prescris de medic;
• Consultă medicul în mod regulat: programează vizite regulate la medic pentru a verifica starea de sănătate cardiovasculară și pentru a discuta despre orice preocupări sau simptome noi.

Este important să ai în vedere că prevenția durerii în piept implică adesea o combinație de modificări ale stilului de viață și gestionarea adecvată a condițiilor de sănătate preexistente. În cazul în care experimentezi dureri în piept sau alte simptome cardiovasculare, caută imediat sfat medical profesional!