Febra: Ce trebuie să știi

Ce este febra

Febra, cunoscută şi sub denumirea de hipertermie, pirexie sau temperatură ridicată, descrie o temperatură a corpului mai mare decât normalul şi poate afecta atât adulţii, cât şi copiii.

Temperatura medie normală este de 37 grade C, iar când depăşeşte această valoare,  este un semn că organismul luptă împotriva unei infecţii.

Dacă o creştere a temperaturii pe termen scurt poate ajuta corpul să lupte cu bolile, o febră severă şi prelungită poate fi simptomul unei afecţiuni grave, care necesită îngrijiri medicale de urgenţă.

Care sunt principalele tipuri de febră

Raportat la temperatura normală a corpului, se identifică mai multe tipuri de febră: 

• subfebrilitate: 37-38 °C;
• febră moderată: 38-39 °C;
• febră ridicată: 39-41 °C;
• hiperpirexie: >41 °C.

De asemenea, hipertermia poate fi clasificată în:

• febră în platou: diferenţa dintre valoarea matinală şi cea vesperală (în timpul serii) nu depăşeşte 1 °C, timp de mai multe zile;
• febră remitentă: diferenţa dintre valoarea matinală şi cea vesperală depăşeşte 1 °C, timp de mai multe zile;
• febră recurentă: alternează perioade de febrilitate (cinci-opt zile) cu perioade de afebrilitate;
• febră ondulantă: evoluează cu ascensiuni febrile, ce alternează cu perioade afebrile, de câteva zile fiecare, ce se repetă periodic.

Cauzele apariției febrei la adulți

Există numeroase condiţii care pot declanşa febra la adulţi:

• infecţii (virale sau bacteriene);
• unele boli inflamatorii (artrită reumatoidă sau boala Crohn);
• cheaguri de sânge;
• arsuri solare extreme;
• intoxicaţie alimentară;
• unele medicamente (inclusiv antibiotice sau medicamente utilizate pentru a trata hipertensiunea arterială sau convulsiile);
• neoplasm malign.

Cauzele apariției febrei la copii

La copii, cauzele apariţiei febrei sunt diferite într-o oarecare măsură de cele care declanșează febra la adulți:

• unele imunizări (vaccinul împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis acelular - DTPa, cel pneumococic sau anti-COVID);
• dentiţia (la sugari);
• otita;
• gastroenterita;
• meningita;
• virusuri respiratorii.

Care sunt principalii factori de risc ai febrei

Anumite afecţiuni cresc riscul de a face febră:

• afecţiuni cronice;
• rinite alergice (febra fânului);
• bronşită;
• sinuzită;
• artrită reumatoidă.

Cum se tratează febra

O febră uşoară face parte din răspunsul sistemului imunitar la ameninţarea bacteriilor, virusurilor şi altor agenţi patogeni şi ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor. Tratarea febrei depinde de severitatea acesteia.

În cazul adulţilor, o febră scăzută, fără alte simptome, nu necesită, neapărat, un tratament medical. Consumul de lichide şi odihna sunt, de obicei, suficiente pentru a combate febra.

Când hipertermia este însoţită de simptome uşoare, cum ar fi disconfort general sau deshidratare, ea poate fi tratată luând câteva măsuri simple:

• asigurarea unei temperaturi confortabile în cameră (21-22 °C);
• baie cu apă călduţă;
• administrarea de antipiretice (medicamente care combat durerea şi reduc febra);
• consumul adecvat de lichide.

Consultul medical este necesar în următoarele situaţii:

• temperatura corpului depăşeşte 39,4 °C;
• febra durează mai mult de trei zile;
• pacientul suferă de o boală gravă sau are un sistem imunitar compromis;
• pacientul a fost recent într-o ţară în curs de dezvoltare.

În cazul febrei la copii, în primă instanţă se recomandă:

• îmbrăcarea cu haine subţiri;
• baie în apă călduţă;
• temperatură confortabilă în camera copilului (21-22 °C);
• hidratare corespunzătoare;
• odihnă.

Ca soluţie medicamentoasă, şi în cazul copiilor se recomandă administrarea de  antipiretice.

Consultul medical este necesar în cazul în care:

• febra durează mai multe zile;
• starea copilului nu se îmbunătăţeşte după o săptămână de la debutul simptomelor;
• copilul dezvoltă durere la nivelul urechii.

Ce complicații pot să apară

În cazul adulţilor, complicaţiile care pot să apară sunt:

• pneumonia;
• laringita;
• dificultăţile de respiraţie;
• stridorul (respiraţie zgomotoasă);
• lipsa de oxigen;
• miocardita, aritmia şi stopul respirator;
• convulsiile;
• coma profundă.

Copiii cu vârsta cuprinsă între şase luni şi cinci ani prezintă un risc crescut de apariţie a convulsiilor în timpul crizei febrile. Aproximativ o treime dintre copiii care au un astfel de episod de temperatură critică vor avea un altul, cel mai frecvent, în următoarele 12 luni. O criză febrilă poate implica: pierderea conştienţei, tremurul membrelor de ambele părţi ale corpului, ochii dați peste cap sau rigiditatea corpului.

Deşi alarmante pentru părinţi, marea majoritate a acestor crize nu provoacă efecte de durată. În cazul unui astfel de episod:

• aşezaţi copilul pe o parte sau cu burta pe podea;
• îndepărtaţi orice obiect ascuţit care se află în apropierea lui;
• slăbiţi hainele strâmte;
• ţineţi copilul în braţe, pentru a preveni rănirea;
• nu puneţi nimic în gura copilului şi nu încercaţi să opriţi criza;
• sunaţi la 112 dacă o convulsie durează mai mult de cinci minute sau copilul nu pare să-şi revină la normal.       

Modalități de prevenire a febrei

Febra poate fi prevenită urmând câteva recomandări:

• vaccinarea conform recomandărilor pentru gripă şi COVID-19;
• imunizarea copilului conform schemei de vaccinare;
• respectarea regulilor de sănătate publică şi de igienă personală.

Bibliografie:

1. “Fever - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, https://www.mayoclinic.org
2. O’Connell, Krista. “Everything You Need to Know about Fever.” Healthline, Healthline Media, 5 Aug. 2012, www.healthline.com
3. Brazier, Yvette. “Fever: What You Need to Know.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 5 May 2020, www.medicalnewstoday.com
4. ‌“Children’s Healthcare of Atlanta Inc.” Children’s Healthcare of Atlanta, 2022, www.choa.org