medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Schizofrenie

Schizofrenie

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre schizofrenie

Schizofrenia este considerată o boală psihică gravă nu numai din cauza simptomelor psihotice prin care se manifestă, dar și din cauza declinului funcțional și a deficitului cognitiv. Schizofrenia se manifestă și prin deteriorarea personalității. Boala evoluează, astfel încât invalidează pacientul. Afecțiunea se dezvoltă lent, necesită tratament medical de lungă durată, dar de vindecat nu se vindecă în totalitate. Tratamentul ajută doar pentru a fi ținută sub control. Schizofrenia poate fi asociată cu afecțiuni precum:.

  • depresie;
  • tulburari adictive;
  • diabet;
  • afecțiuni cardiovasculare;
  • disfuncții sexuale;
  • hipertensiune arterială.

Riscul de a dezvolta boala este egal în rândul femeilor și al bărbaților. Vârsta critică de dezvoltare a afecțiunii la bărbați este de 15-25 de ani și 25-30 de ani pentru femei. De asemenea, pentru femei mai există o perioadă critică, în jurul vârstei de 40 de ani.


Subtipuri ale schizofreniei

Literatura de specialitate face referire la mai multe subtipuri de schizofrenie:

  • schizofrenia paranoidă: este cel mai frecvent subtip. Pacientul este mai puțin afectat. Principalele simptome sunt halucinațiile.
  • schizofrenia nediferențiată: există simptome psihotice.
  • schizofrenia catatonică: pacientul se manifesta prin poziții inadecvate ale corpului, poziții rigide, repetarea cuvintelor.
  • schizofrenia dezorganizată: pacientul este dezorganizat, prezintă tendință de izolare, performanțele socio-profesionale sunt scăzute.
  • schizofrenia reziduală: pacientul prezintă simptome precum: izolare, limbaj insuficient, apatie, lipsa afectivității.
Schizofrenie

Cauze

Nu se cunosc cauzele schizofreniei, încă se mai fac cercetări, dar ceea ce se știe este că boala are o componentă genetică. Astfel, cresc șansele de schizofrenie pentru copil dacă un părinte suferă de schizofrenie. Dacă ambii părinți suferă de această afecțiune, riscul pentru copil trece de 40%.

Chiar dacă nu se știe exact ce cauzează schizofrenia, cercetătorii cred că o combinație de genetică, chimia creierului și mediul înconjurător contribuie la dezvoltarea acestei tulburări. Probleme cu anumite substanțe chimice (inclusiv neurotransmițătorii numiți dopamină și glutamat) pot contribui la schizofrenie. Studiile neuroimagistice (tomografia computerizată) arată diferențe în structura creierului și în sistemul nervos central al persoanelor cu manifestări de schizofrenie.

Factori de risc

Deși cauza exactă a schizofreniei nu este cunoscută, anumiți factori par să crească riscul apariției sau declanșării schizofreniei, și anume:

  • un istoric familial de schizofrenie;
  • creșterea activării sistemului imunitar, cum ar fi de la inflamații sau boli autoimune;
  • unele complicații la sarcină și naștere, cum ar fi malnutriția sau expunerea la toxine și virusuri;
  • anomalii structurale cerebrale, precum lărgirea ventriculilor cerebrali, atrofia cerebeloasă și îngroșarea corpului calos;
  • factori de mediu precum abuzul de droguri, stres, statut socio-economic scăzut;
  • anomalii de neurochimie cerebrală.

Simptome

Schizofrenia implică o serie de probleme cu gândirea (cunoașterea), comportamentul și emoțiile. Semnele și simptomele pot varia de la un pacient la altul, dar de obicei implică ideile delirante, halucinațiile sau discursul dezorganizat. Cele mai comune simptome sunt:

  • delirul: este vorba despre credințe false care nu se bazează pe realitate. De exemplu, pacientul crede că este vătămat sau hărțuit de către alte persoane.
  • halucinații: acestea implică, de obicei, impresia că văd sau aud lucruri care nu există. Cu toate acestea, pentru persoana cu schizofrenie, halucinațiile au forța și impactul deplin al unei experiențe normale.
  • gândirea dezorganizată (vorbirea): gândirea dezorganizată este dedusă din discursul incoerent. Comunicarea eficientă poate fi afectată, iar răspunsurile la întrebări pot fi parțial sau complet independente de subiect. Rareori, vorbirea poate include punerea în comun a unor cuvinte care nu pot fi înțelese („salată de cuvinte”).
  • comportament motor anormal: se poate manifesta într-o serie de moduri, de la liniște la agitație imprevizibilă. Comportamentul poate include rezistență la instrucțiuni, postură inadecvată sau bizară, lipsă de răspuns complet sau mișcare inutilă și excesivă.

Simptomele schizofreniei pot varia în funcție de tipul și severitatea în timp, pentru că pot exista perioade de agravare și remisiune a simptomelor. Unele simptome pot fi întotdeauna prezente.

La bărbați, simptomele schizofreniei încep, de obicei, la 20 ani. La femei, simptomele încep de obicei undeva aproape de 30 ani. Este neobișnuit că boala să fie prezentă la copiii. De asemenea, este rară pentru cei mai în vârstă de 45 de ani.

Schizofrenie 1

Diagnosticare

Tratarea pacientului presupune stabilirea corectă a diagnosticului. Pentru acest lucru este nevoie de o investigație imagistică cerebrală (CT sau RMN). În plus, medicul psihiatru face o analiză a simptomelor clinice. În cele mai multe cazuri, sunt recomandate anumite investigații care au rolul mai degrabă să excludă afecțiunile care pot dezvolta simptome asemănătoare schizofreniei: analize de sânge, investigații imagistice, evaluare psihologică.

Tratament

Schizofrenia necesită tratament pe toată durata vieții, chiar și atunci când simptomele s-au ameliorat. Tratamentul se bazează pe medicamente și terapie psihosocială. În unele cazuri, poate fi nevoie de spitalizarea bolnavului. Un psihiatru cu experiență în tratarea schizofreniei este cel care stabilește tratamentul. Echipa de tratament poate include și un psiholog, un asistent social și un psihiatru.

Icon Faq

Întrebări frecvente

Schizofrenia este o boală rară?
Bolnavii de schizofrenie sunt violenți?
Pacienții diagnosticați cu schizofrenie au personalități multiple?
Ce trebuie făcut când cineva are o criză de schizofrenie?
Un bolnav de schizofrenie poate locui singur?
Bolnavul de schizofrenie necesită consult psihologic?

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.