Cercetare

15 Iunie 2011

Ce i-ar trebui inimii pentru a se "repara" singura? Ultimele descoperiri din cardiologia regenerativa

Inima are capacitatea de a se autoregenera / Foto: Photoxpress.com

Descoperirile din medicina regenerativa continua. Ficatul nu este singurul organ uman capabil de regenerare in mod natural. Acestuia i se adauga si inima, care, prin contributia compusilor farmaceutici, dar si a factorilor de mediu favorabili, are capacitatea de a genera noi celule. Un nou medicament a fost descoperit, de aceasta data, care poate ajuta inima sa se "repare" singura si care a fost catalogat de British Heart Foundation drept "Sfantul Graal al cercetarilor in domeniul inimii".

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro.

Cercetatorii de la Universitatea College din Londra au pus bazele unui nou studiu prin cercetarea unui grup de celule care au capacitatea de a se transforma in diferite tipuri de tesut cardiac intr-un embrion. Potrivit studiului, prin administrarea, inaintea producerii unui atac de cord, a medicamentului denumit beta4- timosina , inima  poate ajunge pana in punctul in care este capabila sa se "repare" singura, informeaza BBC. Aceasta descoperire ar putea imbunatati functia cardiaca a persoanelor care sufera un infarct de miocard. Studiul publicat in revista Nature a fost realizat pe soareci si prezinta rezultate imbucuratoare pentru medicina cardiovasculara regenerativa. Medicamentul nu ar  putea fi disponibil pe piata decat in aproximativ zece ani.

Cum actioneaza beta 4 - timosina asupra inimii?

Potrivit autorilor studiului, numarul persoanelor care decedeaza prin cardiopatie ischemica este in scadere. Cu toate acestea pacientii care sufera de afectiuni coronariene acute raman cu un grad de insuficienta cardiaca. Acest fapt este cauzat de pierderea functiei contractile a miocardului infarctizat. Prin administrarea medicamentului beta 4 -timosina, functia contractila a cordului ar putea fi ameliorata, iar impactul acestei schimbari asupra vietii pacientilor,care au supravietuit unui infarct ar putea fi unul foarte mare. Beta 4 - timosina are proprietatea de a "trezi" celulele progenitoare derivate din epicard, care, la adulti, sunt inactive.

"Celulele epicardiale care imbraca muschiul inimii, pot fi, in cazul adultilor, activate si trimise in interior astfel incat sa dea nastere unor noi muschi cardiaci. Am observat o imbunatatire de 25% a fractiunii de ejectie in capacitatea inimii de a pompa sangele. Odata cu pomparea unei cantitati mai mari de sange, cicatricile tesutului au fost reduse, iar peretii inimii au devenit mai grosi", a declarat prof. Paul Riley de la Universitatea College din Londra, autor al studiului de fata, pentru BBC.

Directorul medical al Fundatiei Britanice a Inimii, Peter Weissberg, s-a aratat incantat fata de rezultatele actualului studiu, catalogandu-l drept "Sfantul Graal al cercetarilor in domeniul inimii". Totusi Weissberg a avertizat ca scara de imbunatatire in randul animalelor nu este identica cu cea intalnita in randul oamenilor. "In orice caz, chiar si o mica imbunatatire ar putea avea un impact dramatic asupra calitatii vietii oamenilor", a precizat Weissberg pentru BBC.

Alte descoperiri recente in medicina cardiovasculara regenerativa:

Telocitele - "cheia regenerarii inimii". Cercetatorii de  la Institutul Victor Babes din Bucuresti sunt autorii descoperirii unor celule deosebit de interesante: telocitele. Acestea ar putea contribui la repararea pulmonara si la refacerea muschiului scheletic, alaturi de "repararea cardiaca" dupa infarctul miocardic. Telocitele, prezente in aproape toate organele corpului, coordoneaza prin intermediul prelungirilor extrem de lungi si subtiri alte tipuri celulare, stabilind cu acestea contacte de tip “sinapse stromale”. Grupul cercetatorilor romani condusi de Laurentiu Popescu a studiat prezenta telocitelor atat in organe cavitare ( inima, tub digestiv, plaman, uter, trompa uterina ), cat si necavitare (pancreas, glanda mamara, placenta), si in invelisul organelor (pleura, pericard, peritoneu). In decursul cercetarii, s-a pus accent pe implicarea de maxima importanta a telocitelor in recuperarea cardiaca dupa infarctul miocardic.

Inimi umane crescute in laborator. Oamenii de stiinta au gasit cheia cresterii inimilor umane in laborator, astfel incat organele create din celule stem ar putea incepe sa bata in numai cateva saptamani din momentul in care au fost concepute. Pentru a da nastere organelor "de laborator", oamenii de stiinta au utilizat celule stem care au capacitatea de a se transforma in diferite tipuri de tesut. Aceste organe sunt create prin eliminarea celulelor musculare din organele donatoare astfel incat tesutul conjunctiv al inimii sa fie lasat in urma. Urmatorul pas consta in injectarea de celule stem, care se multiplica si cresc in jurul acestei structuri, transformandu-se in celule sanatoase, potrivit Daily Mail.

Inima artificiala. Pana de curand, singura optiune pe care pacientii care sufereau un atac de cord o aveau, era de a apela la transplantul de inima. Din pacate, in Statele Unite ale Americii cel putin, nu exista decat 2000 de persoane care beneficiaza anual de un transplant de inima, celelalte murind in asteptarea unui donator. Incepand din anul 2001, pacientiilor li s-a oferit o noua speranta, odata cu efectuarea primului transplant cu o inima artificiala de catre chirurgii de la Spitalul Evreiesc din Louisville, Kentucky. AbioCor este prima inima artificiala implantabila. Specialistii estimeaza ca aceasta inventie sa dubleze speranta de viata a pacientilor care sufera de boli cardiovasculare, informeaza Discovery Health.

Problema cu primele inimi artificiale a fost aceea ca nu au reusit niciodata sa redea un ritm optim de pompare a sangelui, conform nevoilor pacientilor. Spre exemplu inima artificiala nu reuseste inca sa functioneze mai lent atunci cand o persoana este mai relaxata si mai alert atunci cand depune un efort mai mare. Insa de curand, profesorul Alain Carpentier a creat o noua inima artificiala care are capacitatea de a indeplini aceasta sarcina de adaptare. Termenul de valabilitate al acestui mecanism este de noua ani si are o autonomie de pana la sase ore pentru o incarcare, potrivit France24. Autor: Cristina Bobe



Medici CARDIOLOGIE

Doctor Dragusel Simona Claudia
Dragusel Simona Claudia
Medic Primar Medicina Interna, Medic specialist Cardiologie
Dragusel Simona Claudia
Medic Primar Medicina Interna, Medic specialist Cardiologie

Doctor Tatu-Chitoiu Alexandrina
Tatu-Chitoiu Alexandrina
Medic Primar Cardiologie
Tatu-Chitoiu Alexandrina
Medic Primar Cardiologie

Doctor Petrescu Lacramioara Gabriela
Petrescu Lacramioara Gabriela
Medic Primar
Petrescu Lacramioara Gabriela
Medic Primar

Doctor Petre Iuliana
Petre Iuliana
Medic Primar
Petre Iuliana
Medic Primar

Doctor Purcarea Florin
Purcarea Florin
Medic Primar
Purcarea Florin
Medic Primar

Doctor Moldovan Emil Cornel
Moldovan Emil Cornel
Medic Primar, Competente in Cardiologie interventionala
Moldovan Emil Cornel
Medic Primar, Competente in Cardiologie interventionala

Doctor Popa Corina Daniela Elena
Popa Corina Daniela Elena
Medic Specialist
Popa Corina Daniela Elena
Medic Specialist

Doctor Pinte Florina
Pinte Florina
Medic Primar
Pinte Florina
Medic Primar

Vezi toți medicii

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.