Migrenă

Despre migrenă

Migrena presupune o durere pulsatoare la nivelul capului, care poate dura zile întregi. De obicei, durerea se resimte numai pe o parte. În plus, disconfortul este însoțit și de alte simptome precum:

• greață;
• vărsături;
• sensibilitate la lumină sau la zgomote.

Migrena se confundă de cele mai multe ori cu cefaleea, dar nu este același lucru, pentru că migrena nu este o simplă durere de cap. Este un disconfort însoțit și de alte manifestări neplăcute. În plus, migrena poate avea cauze mai grave decât pare la prima vedere.

Tipuri de migrenă

Deși durerea migrenei este puternică și nu pare diferită, literatura de specialitate identifică mai multe tipuri de migrene:

• migrena fără aură sau migrena comună (cea mai întâlnită): este durerea de cap fără acele simptome prevestitoare. Aura presupune o serie de simptome neurologice (simptomele neurologice se pot manifesta și la adolescenți sau copii, nu numai la adulți) care își fac apariția cu 10-60 de minute înaintea declanșării propriu-zise a durerii de cap: flashuri luminoase, furnicături la nivelul feței și a brațelor, înțepături;
• migrena hemiplegică familială/sporadică: este cauzată de o slăbiciune musculară la nivelul unei jumătăți a corpului. Migrena este familială dacă există o dimensiune genetică;
• migrena bazilară: migrena este însoțită de tulburări de vorbire, vertij, zgomote în urechi, vedere dublă. De asemenea, pot apărea tulburări de conștiență;
• migrenă retiniană (migrena oftalmică): durerea se instalează la un singur ochi, deși nu există nicio afecțiune oculară anterioară;
• migrena adolescentului: se manifestă prin vărsături (ocazionale), dureri abdominale, grețuri, vertij;
• migrena silențioasă (acefalgică): este acea migrenă în care aura se manifestă (uneori luni întregi), dar nu și durerea de cap. Se întâlnește mai ales la persoanele în vârstă.

Mai există două așa-zise tipuri de migrene:

• migrena cluster: de fapt este cefaleea de tip cluster, dar nu este o migrenă propriu-zisă. Este caracterizată prin dureri foarte intense de cap, la care se adaugă o durere în spatele ochiului;
• migrena vasculară: nici aceasta nu este o migrenă propriu-zisă, este termenul care se folosește uneori pentru a desemna durerea de cap (cefalee).

Factori de risc

Există mai mulți factori care pot predispune la migrene precum:

• vârsta: în jurul vârstei de 30 de ani se înregistrează cele mai multe migrene;
• factorul ereditar: dacă cineva din familie suferă de migrene, crește riscul de a suferi de asemenea de migrene;
• sexul: femeile prezintă un risc mai mare de a face migrene decât bărbații;
• modificările hormonale: migrenele pot apărea înainte sau la scurt timp de la declanșarea menstruației. Mai pot apărea din cauza folosirii contraceptivelor orale, sau terapiei de substituție hormonală. Migrenele nu apar după instalarea menopauzei și nici în trimestrele 2 și 3 de sarcină.

Aceștia sunt factorii generali susceptibili de a declanșa migrena. Durerea însă poate să fie provocată și de anumiți factori declanșatori, care diferă de la persoană la persoană. Se consideră factor declanșator (trigger) cel care acționează cu cel mult 24 de ore înaintea declanșării durerii. Poate fi vorba despre:

• dietă: unele alimente care pot provoca migrenă, excesul de alcool, săritul peste mese, dietele de tot felul, renunțarea la cafea, deshidratarea, consumul de alimente nesănătoase (alimente care conțin, de exemplu, glutamat monosodic);
• factori de mediu: lumini intermitente, mirosuri puternice, zgomote puternice, schimbări climatice bruște;
• factori fiziologici: stres, oboseală, anxietate;
• factori psihologici: poate fi vorba despre emoții, dar și despre relaxare;
• modificări la nivelul somnului: poate fi prea mult sau prea puțin;
• modificări ale stilului de viață: exerciții fizice intense, călătorii pe distanțe lungi cu diferențe de fus orar.

Diagnosticare

Medicul își poate da seama dacă pacientul suferă de migrenă dacă este vorba despre:

• o durere care durează între 4-72 de ore. Poate fi tratată inadecvat sau poate să nu fie tratată.
• o durere care nu se ameliorează, sau care trezește pacientul din somn noaptea.
• cefaleea care se agravează, sau care se repetă, la intervale tot mai mici de timp.
• cefaleea care se asociază cu alte manifestări.

Dacă medicul specialist are nevoie de o confirmare pentru a stabili diagnosticul poate apela la alte investigații:

• examinarea neurologică (neurologie);
• examenul de fund de ochi;
• măsurarea tensiunii arteriale;
• imagistica cerebrala (CT, RMN).

Prevenție

Medicamentele de prevenție pot include:

• antihipertensive;
• injectii cu toxina botulinică;
• antidepresive;
• Anticonvulsivante.

De asemenea, medicul poate prescrie și suplimente alimentare precum vitamina B2, magneziu, coenzima Q10, pentru că aceste suplimente ajută la reducerea frecvenței migrenelor.

Există și un set de măsuri care ajută la păstrarea sănătății:

• urmează un stil de viață sănătos: evită fumatul, adoptă o dietă echilibrată și sănătoasă, fă mișcare în mod regulat. Nu omite din dietă fructele și legumele.
• evită factorii declanșatori care diferă de la un pacient la altul: lumină puternică, mirosuri puternice, lumină intermitentă, alcoolul, excesul de cofeină, alimentele prea sărate. Există și aditivi alimentari care pot declanșa migrene (aspartan, monoglutamat de sodiu, conservanți).
• apelează la tehnici de relaxare, pentru că stresul poate fi o cauză importantă a migrenei.
• hidratează-te corespunzător: cei 2 litri de apă pe zi sunt importanți. Pentru a funcționa normal, organelele interne și țesuturile au nevoie de apă.
• respectă orele de somn: adulții au nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte. De asemenea, evită folosirea dispozitivelor electronice în dormitor, cu 2-3 ore înainte de culcare.