Ce se intampla cand esti stresat si primesti vesti proaste

Stresul sau sentimentul de ingrijorare ii face pe oameni mai capabili sa proceseze si sa asimileze vestile rele, demonstreaza cercetatorii printr-un nou studiu publicat in ”The Journal of Neuroscience”.

Este cunoscuta tendinta oamenilor de a observa prima data vestile bune, dar se pare ca acest optimism dispare in momentul in care acestia se simt amenintati.

”In general, oamenii sunt destul de optimisti, ignora raul si imbratiseaza binele. Exact asa s-a intamplat in timpul studiului, cand participantii erau linistiti, dar cand au fost supusi stresului tiparul s-a schimbat. In aceste conditii participantii au devenit vigilenti si receptivi la vestile proaste, chiar daca acestea nu aveau nimic de-a face cu sursa anxietatii lor”, spune autorul dr. Tali Sharot, de la UCL.

Studiile anterioare au demonstrat ca oamenii tind sa adauge informatii in convingerile lor existente daca acestea sunt pozitive. Un astfel de optimism poate fi favorabil pentru bunastarea oamenilor, dar poate fi si daunator in situatiile in care oamenii subestimeaza riscuri serioase. Pornind de la aceasta idee, cercetatorii incearca sa inteleaga daca tendinta generala de a acorda prioritate vestilor bune ar putea varia si in functie de alti factori.

Studiul a fost realizat in doua etape: prima etapa intr-un laborator al UCL si a doua cu pompierii din Colorado.

In laborator, jumatate dintre cei 35 de participanti au fost informati la inceput ca vor trebui sa tina un discurs despre un subiect surprinzator in fata unui grup de judecatori, ridicand astfel nivelul de stres. Celorlalti participanti li s-a spus ca vor avea de scris un eseu usor la sfarsitul studiului. Stresul a fost mai mare pentru cei ce urmau sa vorbeasca in public, lucru confirmat prin excitarea fiziologica, testata prin conductivitatea pielii si a nivelului de cortizol, dar si prin anxietatea pe care au raportat-o ei insisi.

Participantilor li s-a cerut sa estimeze nivelul de risc al anumitor situatii ce le-ar putea ameninta viata, cum ar fi sa fie victima unui jaf sau a fraudei cardului bancar. Mai apoi li s-a spus riscul real, fie o veste buna, fie o veste rea, in functie de cum au estimat ei. In continuare li s-a cerut sa faca noi estimari ale riscului. Asa cum se asteptau cercetatorii, participantii care nu erau supusi unui nivel mare de stres au asimilat vestea buna mai bine decat cei care erau deja sub presiune. Mai mult, acesti participanti au continuat sa subestimeze anumite riscuri chiar si dupa ce li s-a spus ca situatia era mult mai amenintatoare decat au crezut initial.

Cei care erau deja stresati sau ingrijorati au asimilat mai bine vestile rele si au reactionat normal la cele bune.

Studiul a fost reprodus intr-un cadru real, la o statie de pompieri, acestia indeplinind sarcinile online, timp in care isi faceau tura, primid apeluri. Anxietatea a fost masurata prin raporturile date de pompieri si a variat din cauza mediului de lucru schimbator. Rezultatele au fost similare.

Cercetatorii spun ca descoperirile lor ajuta la explicarea modului in care oamenii beneficiaza de o viziune optimista in prelucrarea informatiilor, luand totusi in considerare semnalele de avertizare cand se simt amenintati.”Un intrerupator care creste sau scade automat capacitate de a procesa avertismentele in functie de schimbarile din mediul inconjurator ar fi util. Sub amenintare, se declanseaza stresul, care creste capacitatea de a invata despre pericole. Totusi, intr-un mediu sigur, ar fi o risipa sa fii constant in alerta. O anumita cantitate de ignoranta va poate ajuta sa va pastrati mintea limpede”, declara Dr. Neil Garrett, care a condus studiul.