Ce tip de bacterie te caracterizeaza? Microflora intestinala ar putea decide daca te imbolnavesti sau nu

Bacteriile intestinale, o posibila explicatie pentru probleme de greutate / Foto: Agerpres

Corpul uman e plin de microorganisme. Unele sunt bune si ajuta la mentinerea sanatatii. Altele pot cauza diferite boli, de la afectiuni digestive, la cele ale pielii sau probleme dentare. Se estimeaza ca, in corpul unui adult sanatos, pentru fiecare celula umana exista 10 celule bacteriene, iar o mare parte dintre ele se gasesc in intestinul uman. Studierea acestora ar putea furniza date importante despre cauzele obezitatii, ale bolii Crohn si ale altor afectiuni.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro

Bacteriile intestinale au un rol important in buna functionare a corpului. Acestea ajuta in procesul de digestie, mentin sanatatea intestinelor, sintetizeaza vitamine folosind enzime pe care celulele umane nu le pot produce, ajuta metabolismul etc. Un studiu recent publicat in jurnalul Nature concluzioneza ca, in functie de populatiile bacteriene din intestin, oamenii se impart in trei clase. Precum descoperirea celor patru grupe sangvine a avut o influenta majora asupra practicii medicale, clasificarea in functie de "ecosistemul" bacterian ar putea modifica, in urma cercetarilor, felul in care pacientii sunt tratati, de la medicamentele ce le sunt prescrise pana la metode alternative pentru antibiotice, sustin cercetatorii.

Categoriile de populatii bacteriene, numite si enterotipuri, au fost descoperite in cadrul cercetarilor ce vizau identificare unei legaturi intre bacteriile intestinale si diferite boli ale tractului digestiv. Clasificarea in functie de aceste populatii bacteriene nu pare sa aiba legatura cu varsta, sexul, nationalitatea sau dieta persoanei vizate. Echipa de cercetatori, care in urma cu un an a realizat secventierea ansamblului de gene a florei intestinale, analizeaza posibilitatea ca aceste ecosisteme bacteriene sa fie determinate de tipul grupei sangvine. O alta optiune e reprezentata de metabolism; exista trei procese diferite prin care oamenii scapa de gazul ce se formeaza in intestine in timpul procesului de fermentare a alimentelor, iar flora bacteriana intestinala ar putea fi legata de acestea. Bacteriile cu care intram in contact la inceputul vietii ar putea modela enterotipul fiecaruia, propune o a treia teorie. Bacteriile dominante produc anumite modificari in corp astfel incat limiteaza sau incurajeaza dezvoltarea altor bacterii.

Numele categoriilor sunt date de speciile dominante de microorganisme. Cele trei enterotipuri sunt:

• Bacteroides: bacteriile de acest tip ajuta la descompunerea carbohidratilor astfel incat e posibil ca persoanele ce se incadreaza in aceasta categorie sa aiba probleme de greutatea, sustine Peer Bork, membru al Laboratorului European de biologie moleculara si coautor al studiului. De asemenea, bacteroidele contribuie la formarea in corp a vitaminei B7, informeaza NY Times.
• Prevotella: bacteriile Prevotella degradeaza mucoasa intestinala, care are rol de protectie, ceea ce ar putea cauza dureri ale regiunii respective. Acestea produc insa enzimele necesare pentru formarea vitaminei B1.
• Ruminococcus: bacteriile din cea de a treia categorie ajuta la absorbtia glucidelor contribuind la cresterea nivelului zaharului din sange.

"Genomul florei intestinale cuprinde 3,3 milioane de gene, de 150 de ori mai multe decat ADN-ul celulelor umane. Vorbim despre un teren nou despre care nu stiam nimic in urma cu trei ani [n.r. cand s-a lansat proiectul]", a declarat Stanislav-Dusko Ehrlich, directorul Unitatii de Cercetare a Geneticii Microbiene si coautor al studiului, pentru Le Figaro.

Cercetarea initiala s-a facut pe un grup restrans de 37 de subiecti din Europa, Japonia si SUA. Concluziile au fost sustinute de alte 400 de mostre analizate de cercetatori. Fiecare subiect a prezentat unul dintre cele trei tipuri de populatii bacteriene. Cercetatorii avertizeaza ca, in ciuda incadrarii intr-un enterotip, fiecare persoana are un amestec complex de cateva mii de bacterii diferite. Realizatorii studiului sustin ca au gasit indicii cu privire la legatura dintre o boala si un enterotip insa nu au dat detalii, asteptand ca aceasta sa fie confirmata.

Cercetarile in aceasta directie ar putea aduce informatii importante cu privire la una dintre marile probleme moderne: obezitatea, afectiune legata de un numar mare de probleme de sanatate: boli cardiace, diabet, cancer, dementa etc. Bacteriile din tractul digestiv influenteaza felul in care alimentele pe care le ingeram ne afecteaza. Cercetari anterioare in domeniu au stabilit o legatura intre bacteriile intestinale si obezitate. "Daca vrem sa intelegem originea diabetului sau a obezitatii, este gresit sa dam deoparte metagenoamele bacteriene si sa ne uitam doar la ADN-ul celular", sustine Dusko Ehrlich. Acesta sustine ca, in urma studiilor, echipa de cercetare poate sa diagnosticheze cu o acuratete de 80-85% obezitatea, analizand bacteriile intestinale. Pe baza concluziilor studiului, cercetatorii speculeaza ca, pe viitor, medicii vor putea sa trateze diferite afectiuni ale aparatului digestiv facand modificari in microflora intestinala. Pentru a se ajunge in acest punct, cercetarile trebuie sa raspunda unei intrebari esentiale: "care e cocteilul de bacterii ce ne mentine sanatosi?".

Autor: I. C.