Cercetatorii au descoperit ce se intampla in creier atunci cand meditam

Creierul in timpul meditatiei de concentrare (stanga) si in timpul meditatiei non-directive (dreapta)/ Foto: Norwegian University of Science and Technology

Meditatia este o practica comuna care este cunoscuta pentru efectele sale benefice in ceea ce priveste reducerea anxietatii si a stresului, precum si la cresterea bunastarii emotionale. Dar cum functioneaza creierul in timpul meditatiei? Exista anumite tehnici care au efecte diferite? Un nou studiu, efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Oslo, ar putea oferi raspunsurile.

Exista numeroase metode de meditatie, dar potrivit cercetatorilor, toate tehnicile pot fi incadrate in unul din doua grupuri: meditatie de concentrare si meditatie non-directiva, potrivit lui Svend Davanger, neurolog la Univeristatea din Oslo.

Acesta defineste meditatia de concentrare ca o tehnica ce se axeaza pe respiratie sau pe anumite ganduri, care la randul lor, blocheaza alte ganduri.

Meditatia non-directiva este descrisa ca fiind o metoda care se concentreaza pe respiratie sau pe un sunet de meditatie. Dar, in timpul acestei practici, mintea poate "zburda". Echipa de cercetatori a notat ca majoritatea tehnicilor moderne de meditatie tind sa se incadreze in aceasta categorie.

Pentru studiul lor, publicat recent in revista Frontiers in Human Neuroscience, cercetatorii au evaluat 14 participanti care erau experimentati in meditatia Acem- o tehnica ce intra in grupul meditatiei non-directive.

Toti participantii au fost supusi unor teste realizate cu aparatul de rezonanta magnetica in timp ce se odihneau, dar si cand practicau, pe rand, meditatia de concentrare si cea non-directiva.

Oamenii de stiinta au descoperit ca atunci cand participantii au practicat meditatia non-directiva au avut o activitate cerebrala mai mare in zonele asociate cu procesarea gandurilor si sentimentelor decat atunci cand se odihneau. Dar, cand participantii au practicat meditatia de concentrare, activitatea creierului era aproape identica cu cea din starea de odihna.

Potrivit lui Davanger, aceste descoperiri sugereaza ca meditatia non-directiva "ofera mai mult spatiu pentru procesarea amintirilor si a emotiilor decat meditatia de concentrare"

"Aceasta zona a creierului are cea mai mare activitate atunci cand ne odihnim. Reprezinta un sistem de operare de baza, o retea de odihna care preia controlul atunci cand sarcinile externe nu au nevoie de atentia noastra. Este remarcabil ca o sarcina mentala, precum meditatia non-directiva, provoaca o activitate mai mare in aceasta retea decat odihna", a adaugat Davanger.

Avand in vedere popularitatea meditatiei si beneficiile asociate cu aceasta, Davanger considera ca este important ca echipa de cercetatori sa determine mecanismele care stau la baza acestei practici.

A.C.