Cine ar trebui sa acopere gaurile din sistemul medical: noi asiguratii sau producatorii de medicamente?

O controversa incinsa se desfasoara intre statul roman si reprezentantii uneia dintre cele mai puternice industrii mondiale: producatorii de medicamente. Lobistii acestei industrii au esuat deocamdata, negocierile indelungate au fost inutile, iar astazi s-a intrat deja in etapa amenintarilor directe. Insa guvernul Romaniei (indiferent de numele premierului) rezista. Explicatia acestei darzenii nemaiauzite se gaseste in raspunsul la intrebarea din titlu. Va invitam la o dezbatere: coincide raspunsul dumneavoastra cu raspunsul dat pana acum de autoritatile romane? Ca intotdeauna, totul incepe si se termina cu banii. In tarile evoluate din vestul Europei se aloca resurse importante pentru finantarea sistemului de sanatate. Dar nu si in Romania, care cheltuie cel mai putin din Europa pentru sanatatea cetatenilor ei (mai putin si decat Bulgaria, Lituania sau Ungaria).

Banii alocati sistemului sanitar sunt insuficienti pentru cererea de servicii medicale si medicamente a romanilor.

Corectarea acestui dezechilibru grav a devenit principala conditie a FMI pentru continuarea sprijinului financiar acordat Romaniei in prelungita criza economica. Guvernantii sunt obligati sa faca rost de mai multi bani pentru a finanta sistemul medical. Nu au insa foarte multe optiuni. Exista trei surse posibile de finantare:

1. Alocarile directe de la bugetul de stat.
2. Taxele obligatorii pe care angajatii si angajatorii le platesc catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
3. Taxa pe viciu si taxa clawback.

Desi guverne succesive au promis cresterea procentului alocat sanatatii de la buget, acest lucru nu s-a intamplat pana acum. Bugetul Ministerului Sanatatii este mai mic decat bugetul Ministerului Educatiei si aproape de 3 ori mai mic decat bugetele alocate Ministerului Transporturilor si Ministerului Agriculturii. Pentru a da mai multi bani la Sanatate, guvernul trebuie sa reduca fie din zona armatei, fie a transporturilor si nimeni nu se va lasa vaduvit de cateva sute de milioane fara scandal. O astfel de masura depinde exclusiv de vointa politica dar, in an electoral, cine va fi dispus sa se puna rau cu cercurile de interese economice apropiate partidului? Asadar, varianta unu cade. In 2008, marinimia ministrului Sanatatii de atunci, Eugen Nicolaescu, nu avea „desigur” nimic de-a face cu apropierea alegerilor. Asa ca s-a decis reducerea contributiei obligatorii la asigurarile de sanatate, care a scazut de la 14% la 10,7%.

Comparand cu contributiile practicate in alte tari UE (Germania – 14,9%, Cehia – 13,5%, Ungaria – 14%), contributia pe care romanii sunt obligati sa o plateasca astazi in contul asigurarii de sanatate este mica.

Si cine va fi dispus sa mareasca aceasta taxa in an electoral? Asadar, si varianta doi cade. Ultima speranta este taxa clawback (taxa pe viciu fiind deja in vigoare). Aceasta taxa inseamna impozitarea producatorilor de medicamente pe vanzarile care depasesc bugetul deja impus de stat. Producatorii de medicamente sunt obligati sa plateasca o taxa trimestriala raportata la valoarea consumului de medicamente, iar Casa Nationala de Asigurari Sanatate este cea care calculeaza valoarea procentului, conform unei formule matematice. Foarte bine, sa plateasca ca doar sunt plini de bani. Doar ca, de aceasta data, este vorba de foarte foarte multi bani. La felul in care arata in prezent aceasta taxa, producatorii de medicamente vor trebui sa dea anual statului 300 milioane Euro in plus, pe langa impozitele pe care le platesc deja (estimare din surse independente). Si, cum nimeni nu plange de mila producatorilor de medicamente, statul roman a decis sa puna biciul pe ei. Doar ca,

Atunci cand biciuiesti prea tare un cal, acesta iti poate rasturna caruta.

Va prezentam mai jos fapte si argumente pro sau contra acestei taxe. Judecati singuri si aflati daca raspunsul dumneavoastra coincide cu raspunsul dat pana acum de autoritatile romane. AVANTAJELE TAXEI CLAWBACK

• Este in prezent singurul mecanism de control al consumului de medicamente.

FAPTE: Vanzarile totale de medicamente in Romania s-au dublat in 2011 fata de 2007. Fondurile alocate de CNAS pentru consumul de medicamente a crescut de la 2,7 miliarde lei in 2006 la 6,5 miliarde lei in 2011.

• Poate contracara presiunea comerciala exercitata de companiile farmaceutice asupra sistemului de sanatate de stat prin stimularea (formala si informala) a consumului de medicamente.

FAPTE: 30% din bugetul anual al CNAS este alocat pentru consumul de medicamente, fiind unul dintre cele mai mari procente din Europa.

• Permite statului sa recupereze partial sumele acordate prin compensarea partiala sau totala a medicamentelor.

FAPTE: In Romania sunt compensate medicamente fara a exista dovezi in favoarea beneficiilor acestora. Exista medicamente compensate pentru care statul roman plateste mai scump decat o face statul britanic sau cel american. Aceste medicamente costa statul roman 60 milioane euro anual (conform raportului NICE).

• Permite evitarea acumularii de noi datorii ale statului catre companiile farmaceutice.

FAPTE: Taxa clawback a generat 282 milioane lei in primul trimestru al anului, suma care va fi utilizata pentru a achita datoriile neinregistrate catre industria farmaceutica si identificate la sfarsitul lui 2011. DEFECTELE TAXEI CLAWBACK IN FORMA ACTUALA

• Taxa se aplica la pretul final al medicamentelor care include TVA si adaosul distribuitorului si al farmaciei. Un producator ajunge sa plateasca o taxa de 136 lei pentru un produs pe care l-a vandut cu 100 lei.

FAPTE: In Austria sau Marea Britanie, statul nu impune TVA pe medicamentele compensate. Media europeana a TVA-ului pe medicamente este de 8%, valoarea lui in Romania ajungand la 9%. La pretul de producator cu care medicamentul intra in tara se adauga TVA-ul, adaosul distribuitorului si adaosul farmaciei, care sunt printre cele mai crescute din Europa (raport SCRIP).

• Taxa se plateste pe diferenta dintre banii alocati anual de CNAS pentru consumul de medicamente compensate si totalul vanzarilor reale ale acestor medicamente, anul de referinta pentru consumul de medicamente compensate fiind 2009.

FAPTE: In 2009, anul de referinta pentru calcularea taxei clawback, CNAS a alocat 5,7 miliarde lei pentru consumul de medicamente compensate. In 2011, CNAS a alocat 6,5 miliarde lei pentru consumul de medicamente compensate. Diferenta este suportata de producatorii de medicamente.

• Date eronate furnizate de CNAS privitoare la consumul real de medicamente. In unele cazuri, sustin producatorii, taxa clawback s-a aplicat pe consumul de medicamente oferite ca donatii.

• Neplata taxei duce automat la scoaterea in termen de sase luni a medicamentelor firmei respective de pe listele de compensate şi gratuite.

FAPTE: Daca unul dintre medicamentele pe care un producator renunta sa-l mai aduca in Romania da pretul de referinta sau nu are alternativa terapeutica se risca disparitia completa de pe piata a acelei substante farmaceutice.

• Producatorii farma sunt obligati sa plateasca aceasta taxa inainte de a-si recupera datoriile pe care statul roman le are pentru consumul de medicamente.

FAPTE: Statul roman are in continuare datorii consistente catre producatorii farma pentru medicamente compensate consumate de pacienti, dar inca neachitate de stat. EFECTELE TAXEI CLAWBACK IN FORMA ACTUALA

• Profitul producatorilor de medicamente in Romania va scadea cu aproximativ 30%.

FAPTE: In 2011, compania Roche a platit 8 milioane de Euro taxa clawback, adica aproximativ 17% din totalul vanzarilor de medicamente compensate ale Roche in Romania. Conform calculelor producatorilor valoarea actuala a taxei clawback se ridica la 400 milioane Euro anual, adica 33,6% din totalul vanzarilor de medicamente compensate.

• Pentru primul trimestru al anului 2012 valoarea taxei clawback pe care producatorii au trebuit sa o plateasca a ajuns la 100 milioane euro. Cei mai mari producatori internationali activi in Romania (membri ARPIM) au platit deja cuantumul taxei pentru primul trimestru din 2012.

FAPTE: Valoarea taxei clawback in primul trimestru al lui 2012 este dubla fata de ultimul trimestru al lui 2011.

• Producatorii farma sustin ca vor fi nevoiti sa reduca investitiile in Romania, fondurile alocate acestora urmand sa fie redistribuite catre plata taxei clawback.

FAPTE: Producatorul local de medicamente Actavis a anuntat ca va fi obligata sa delisteze medicamente de pe lista de compensare, ceea ce duce la suportarea intregului cost de catre pacient. Fostul sef al CNAS a anuntat pe 31 mai ca o companie farmaceutica va parasi Romania, consecutiv aplicarii taxei clawback.

• Unul dintre producatorii de medicamente, Ozone Laboratories, a obtinut in instanta suspendarea taxei clawback pe ultimul trimestru al anului 2011.

TAXA CLAWBACK IN EUROPA O astfel de taxa exista in mai multe tari europene (Belgia, Franta, Olanda, Marea Britanie, Ungaria) dar formula ei de calcul variaza foarte mult de la regiune la regiune.

• UNGARIA: Taxa clawback este suportata atat de catre producatorii de medicamente cat si de distribuitori si farmacii. O simulare comparativa concluzioneaza ca, din punctul de vedere al producatorului, modelul taxei clawback din Romania este preferabil celui din Ungaria.
• MAREA BRITANIE: Farmaciile care primesc reduceri si obtin profituri din comertul paralel sunt obligate sa plateasca inapoi statului un anumit procent din aceste reduceri si profituri.
• FRANTA: Asa numita “contributie de salvgardare” este platita de catre companiile a caror cifra de afaceri depaseste un prag fixat de catre Parlament (numit taxa K). Taxa este platita ca un procent din cresterea cifrei de afaceri. Valoarea taxei clawback platita in Franta a fost de 260 milioane Euro in 2008 si 236 milioane Euro in 2009 (mai mica decat prognoza pentru 2012 in Romania).

DECLARATII, AMENINTARI SI IMPASUL PREMIERULUI PONTA „Impunerea taxei in forma actuala va avea consecinte sociale si economice deosebit de grave” – Sorin Popescu, reprezentantul Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) „Asigurarea tratamentului bolnavilor din Romania este in sarcina statului si aceasta responsabilitate nu poate fi transferata exclusiv asupra unor operatori privati.”– Dragos Damian, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania.

"Noi suntem intre Scylla si Caribda. Pe de-o parte nu putem sa incalcam acordul cu FMI si sa cream practic un nou deficit la bugetul sanatatii, dar vin producatorii de medicamente si spun 'nu mai dam medicamente si vor iesi oamenii in strada'” – Victor Ponta, premierul Romaniei

„Taxa de clawback este singurul mecanism de control al pietei medicamentelor. Problema este ca, asa cum e formulata legislatia in prezent, ar putea duce la riscul retragerii de pe piata a unor medicamente. Producatorii de medicamente erau dispusi sa creeze o situatie mediatica critica in sanatate. Retrag unul, doua produse de care ai nevoie. Este o forma de santaj. De asta trebuie dialog.” -  Vasile Cepoi, ministrul Sanatatii Deocamdata s-a decis constituirea unui grup de lucru format din reprezentanti ai:

• Ministerului de Finanţe
• Ministerului Sanatatii
• Ministerului de Justitie
• Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
• Industriei de medicamente.

Prima intalnire a acestui grup are loc pe 5 iunie 2012 si pana in 15 iunie grupul de lucru urmeaza sa ofere o solutie la problema creata. Care credeti ca ar trebui sa fie aceasta solutie? Cine ar trebui sa acopere gaurile din sistemul medical? Cele mai interesante comentarii vor fi publicate in cadrul unui articol separat. Scurt istoric al taxei clawback: A fost introdusa in 2009 de catre ministrul social-democrat Ion Bazac. Din cauza erorilor scrierii legii ea nu a fost aplicata. In septembrie 2011 legea a fost revizuita de guvernul Boc si din nou in decembrie 2011, ea intrand in aplicare din ultimul trimestru al lui 2011. Legea in forma actuala a fost aprobata de catre ministrul Ritli Ladislau.