Cine sunt cei care vor scoate mai multi bani din buzunar pentru imbunatatirea sistemului medical romanesc?

De mai bine de un deceniu, guvernele succesive ale Romaniei, indiferent de culoarea politica, au promis repetat cresterea banilor alocati de la buget pentru sanatatea romanilor. Pana astazi inclusiv, toate aceste promisiuni s-au dovedit a fi desarte. Romania ramane tara europeana care aloca cele mai putine resurse pentru finantarea sistemului sau de sanatate. Medicii pleaca din tara, spaga infloreste, tuberculoza si mortalitatea infantila raman frecvente, medicina rurala e in colaps. Cu bani putini e imposibil sa obtii un sistem medical decent. Aceasta este problema pe care noul proiect al legii sanatatii incearca sa o rezolve.

• HotNews.ro a publicat cinci analize pe capitole al proiectului legii Sanatatii, aflat in dezbatere publica. Prima dezbatere o puteti citi aici.

CATI BANI VA TREBUI SA SCOATEM IN PLUS DIN BUZUNAR PENTRU SANATATE? 1. CONTRIBUTIA CETATEANULUI LA FONDUL DE ASIGURARI DE SANATATE ramane neschimbata. 5,5% pentru angajat. 5,5% pentru asiguratii cu venituri din alte surse. 2. CONTRIBUTIA ANGAJATORULUI LA FONDUL DE ASIGURARI DE SANATATE va creste. 5,2% pentru angajator, valoarea neputand fi mai mica decat 5,2% aplicat la un salariu mediu brut pe tara, lunar contributia datorata de angajator va creste pentru toti angajatii sai cu salarii sub 2017 Ron/luna.

IMPORTANT: Oficiali ai Ministerului de Finante au declarat ca nu sunt de acord cu aceasta prevedere din lege. Oficiali din Ministerul Sanatatii solicita fie ca Ministerul de Finante sa propuna o alta sursa de crestere a finantarii sistemului medical romanesc, fie sa fie de acord cu cresterea fondurilor alocate sanatatii de la bugetul de stat.

3. CONTRIBUTIA PENSIONARILOR LA FONDUL DE ASIGURARI DE SANATATE ramane neschimbata. Pensionarii cu o pensie peste 740 lei vor plati 5,5% din suma care depaseste cei 740 lei. 4. CONTRIBUTIA PLATITA DE CETATEAN PENTRU SOT/SOTIE/PARINTII COASIGURATI va creste. Daca venitul lunar depaseste dublul salariului minim brut pe tara, asiguratul va plati pentru fiecare sot/sotie/parinti neasigurati 5,5% din salariul minim brut pe tara, lunar. Daca venitul lunar este sub dublul salariului minim brut, contributia va fi platita de la bugetul de stat. 5. COPLATA masura noua. Este o suma fixa stabilita de stat care reprezinta o suma incasata suplimentar de medic de la pacient, pentru ca acesta din urma sa poata beneficia de serviciile de sanatate din pachetul de baza. Coplata nu va putea fi inclusa in cadrul unui pachet de asigurari facultative private. Vor fi scutiti de coplata pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, gravidele si copiii. Cuantumul coplatii va fi stabilit in functie de categoria spitalului si forma de spitalizare (de zi sau continua) si va varia intre 4 si 90 lei. Pentru consultatiile la un medic specialist coplata va fi de 5 lei, iar la un medic primar de 7 lei. Si pentru analizele de laborator va fi introdusa coplata. Daca se vor efectua pana in cinci analize se vor plati 5 lei, intre sase si zece analize se vor plati 10 lei si pentru mai mult de zece analize se vor plati 20 de lei. In ambulator, investigatiile imagistice (radiologie, ecografie) vor costa 5 lei. Coplata pentru investigatiile speciale va fi stabilita astfel: RMN intre 150 - 250 lei CT intre 100 - 150 lei Angiografie - 80 lei Scintigrafie - 100 lei

IMPORTANT: Autoritatile spera ca prin coplata va fi redus fenomenul spagii la medic, banii astfel incasati devenind impozitabili.

6. ASIGURAREA PRIVATA FACULTATIVA masura noua. Va acoperi serviciile care nu intra in pachetul de baza. Pachetul de baza va fi definit ulterior aprobarii legii.

IMPORTANT: Asiguratorii ii estimeaza valoarea la aproximativ 300-400 euro pe an.

7. STATUL VA PLATI ASIGURARILE DE SANATATE PENTRU URMATORII Vor exista mai multe categorii pentru care plata contributiilor de sanatate se va face de la bugetul de stat. Modificarea adusa este ca pentru aceste categorii nu se platea nimic in prezent, in viitorul urmand ca statul sa plateasca pentru ei contributia de sanatate. - pentru pensionarii cu pensii sub 740 lei, - persoanele cu handicap care nu au salariu, pensie sau alte surse, - pentru veteranii de razboi si detinutii politic, - pentru cei aflati in concediu medical ca urmare a unui accident de munca sau boala profesionala, - pentru mamele aflate in concediu pentru cresterea copilului pana la 2 ani, - pentru detinuti, - pentru somerii cu indemnizatie, - pentru membrii familiilor asistate social, - pentru personalul monahal. 8. TAXA PE VICIU ramane neschimbata. Producatorii si importatorii de tutun vor contribui cu:

• 20 euro/mia de tigarete,
• 20 euro/mia de tigari si tigari de foi,
• 23 euro/kg de tutun destinat fumatului.

Producatorii si importatorii de bauturi alcoolice, slab alcoolizate (altele decat vinul si berea) contribuie cu 240 euro/hectolitru alcool pur sau 2,4 euro/litru alcool pur. Din veniturile obtinute din publicitatea la tutun si bauturi alcoolice, 14% din valoare se retine dupa deducerea TVA.

IMPORTANT: In aceasta primavara oficiali ai Ministerului Sanatatii au propus introducerea unei taxe pe viciu si in cazul producatorilor de bere si de produse fast-food. Propunerea a fost abandonata.

9. TAXA CLAWBACK PLATITA DE PRODUCATORII DE MEDICAMENTE ramane crescuta conform ultimelor masuri. Producatorii de medicamente au protestat in repetate randuri cu privire la taxa clawback. Fiind cea mai mare din Europa, aceasta taxa nu este sustenabila de catre industrie fara inchiderea unor facilitati de productie bazate in Romania sau retragerea unor medicamente de pe piata. Pana la data publicarii acestui articol, guvernul Romaniei mentine aceasta taxa. Mai multe detalii despre taxa clawback puteti citi aici. SITUATIA PREZENTA: Totalul cheltuielilor cu sanatatea in Romania nu depaseste 5,4% din PIB. Alte tari europene:

• Franta 11,1%.

• Germania 10,7%.

• Olanda 9,2%.

• Marea Britanie 8,3%.

Important: Este vorba despre un procent care nu depinde de saracia sau bogatia unei tari anume, ci de vointa politica de a aloca mai mult sanatatii. Aceasta vointa politica nu a existat si nu exista in prezent in Romania.

Guvernantii au trei surse principale prin care pot finanta sistemul medical:

• Contributii (taxe) platite de cetateni. Contributiile platite in prezent de romani (10,7%) pentru sanatate sunt sub media europeana. In Germania 14,9%, in Ungaria 14%, in Cehia 13,5%. In Romania, aceasta contributie a fost redusa de la 14% in anul 2008, intr-o perioada electorala. Cresterea ei in prezent ar aduce un cost electoral incomod pentru politicieni.
• Fonduri de la bugetul de stat. Nu exista vointa politica pentru cresterea fondurilor alocate sanatatii de la bugetul de stat, desi fiecare guvern din ultimii ani a promis aceasta crestere.
• Taxe si impozite impuse fie asupra producatorilor de medicamente, fie asupra producatorilor de viciu tutun, alcool, fast-food, etc.

CARE VOR FI SURSELE DE FINANTARE PENTRU PRINCIPALII ACTORI DIN SISTEM?

Finantarea cabinetelor medicilor de familie se va face din:

• contracte incheiate cu asiguratorii privati sau societatile mutuale de asigurari,
• contracte incheiate cu autoritatile locale,
• plata directa de la pacienti,
• coplata,
• contracte incheiate cu Ministerul Sanatatii,
• donatii, sponsorizari, cu exceptia celor provenite de la alti furnizori de servicii de sanatate.

Finantarea laboratoarele, cabinetelor de specialitate din ambulator si centrelor medicale multifunctionale se va face din:

• decontarea serviciilor furnizate de furnizorii de servicii medicale de specialitate se face pe baza documentelor justificative prezentate de acestia asiguratorilor de sanatate cu care se afla in relatii contractuale,

• contracte din fondurile programelor nationale de sanatate,
• de la autoritatile locale,
• plata directa de la pacienti,
• coplata,
• contracte de cercetare si activitate didactica,
• contracte cu cabinetele medicilor de familie.

Finantarea spitalelor publice va proveni din:

• contractele incheiate cu asiguratorii de sanatate,

• bugetul Ministerului Sanatatii pentru programele nationale de sanatate, dotari, investitii in infrastructura,
• bugetul Ministerului Sanatatii pentru finantarea UPU,
• contracte de inchiriere a unor spatii medicale si aparatura catre alte clinici/spitale,
• contracte pentru desfasurarea de activitati private,
• coplata,
• servicii de sanatate, hoteliere,
• imprumuturi si fonduri europene nerambursabile.

Spitalele publice din subordinea autoritatilor locale mai pot fi finantate din bugetul Ministerului Sanatatii:

• pentru dotarea cu aparatura medicala daca autoritatile locale participa la achizitionarea lor cu cel putin 50% din valoare,

• reparatii capitale la spitale daca autoritatile locale participa la achizitionarea lor cu cel putin 50% din valoare,
• modernizare, consolidare, extindere daca autoritatile locale participa la achizitionarea lor cu cel putin 50% din valoarea lucrarilor.

COPLATA este suma fixa care reprezinta plata contributiei banesti a asiguratului pentru a putea beneficia de serviciile de sanatate din pachetul de baza, incasata suplimentar de medic/spital fata de suma decontata de catre asigurator. Coplata se stabileste prin Acordul Cadru, elaborat o data la patru ani. Coplata nu face obiectul asigurarilor de sanatate facultative. Sunt scutiti de coplata: - copiii pana la 18 ani si elevii si studentii pana la 26 de ani, - bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate daca nu au venituri din munca, pensie sau alte resurse, - pensionarii cu venituri doar din pensii pana la 740 lei/luna, - gravidele si lauzele pentru serviciile medicale specifice sarcinii.

Finantarea programelor nationale de sanatate se face de la:

• bugetul de stat,

• venituri proprii ale Ministerului Sanatatii,
• donatii si sponsorizari,
• se stabileste prin legea bugetului de stat.

Finantarea activitatilor de transplant se va face de la:

• Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate pentru pacientii inclusi in programul national de transplant,

• prin contributia personala a pacientului sau, pentru el, a unui sistem de asigurari facultative de sanatate,
• donatii si sponsorizari.

HotNews.ro a publicat cinci analize pe capitole al proiectului legii Sanatatii, aflat in dezbatere publica. Prima analiza o puteti citi aici.