MEDICINA GENERALA

25 Mai 2022

Colesterolul „bun” vs. colesterolul „rău”. Ce înseamnă și ce valori ar trebui să aibă?

Colesterolul „bun” vs. colesterolul „rău”. Ce înseamnă și ce valori ar trebui să aibă

Corpul uman este alcătuit, în mare parte, din: lipide, proteine, carbohidraţi, apă şi săruri minerale. Lipidele sau grăsimile sunt aduse în corp prin alimente sau pot fi produse de organism şi circulă în sânge sub două forme: colesterol și trigliceride.

Colesterolul este o substanță care intră în compoziția membranelor celulare din ţesuturile animale, dar și în alimente de natură vegetală: în semințe, uleiuri, fructe oleaginoase. Fiind o grăsime, el nu poate fi dizolvat şi este transportat în sânge cu ajutorul unor molecule numite lipoproteine.

Colesterolul care se leagă de lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) formează complexul LDL-colesterol, numit „colesterol rău”, iar cel care se leagă de lipoproteinele cu densitate crescută (HDL) formează HDL-colesterol, numit şi „colesterol bun”.

Nivelul total de colesterol din sânge este compus din:

  • HDL colesterol: valori normale: > 60 mg/dl, valori la limită: 40-50 mg/dl, peste limita optimă: < 40-50 mg/dl;
  • LDL colesterol: valori normale: < 100 mg/dl, valori la limită: 120 - 159 mg/dl, peste limita normală: > 160 mg/dl. Medicul vă va recomanda un obiectiv de LDL colesterol în funcţie de factorii dumneavoastră de risc;
  • trigliceridele: sunt cele mai frecvente tipuri de grăsimi din organism. Ele sunt fabricate la nivelul ficatului sau sunt aduse prin alimentaţie, cu rolul este de a stoca excesul de energie din corp. Este bine de știut care este nivelul trigliceridelor în organism, pentru că un nivel crescut al acestora, în combinație cu un colesterol HDL scăzut și un colesterol LDL ridicat, favorizează acumularea de grăsimi în pereții vaselor de sânge (ateroscleroza). Valori normale: < 149 mg/dl, valori la limită: 150 - 199 mg/dl, peste limita optimă > 200 mg/dl.

Când vorbim de colesterolul total, valorile normale sunt < 200 mg/dl, valorile la limită: 200 - 239 mg/dl, peste limita normală: > 240 mg/dl;

Colesterolul face parte din structura tuturor membranelor celulare şi participă la funcționarea optimă a organismului, astfel:

  • menține integritatea celulară;
  • ajută la funcționarea aparatului digestiv prin sinteza bilei (acizi biliari);
  • metabolismul vitaminelor liposolubile: A, D, K, E;
  • ajută la sintetizarea hormonilor steroidici (cortisol și aldosteronă în glandele suprarenale) și a hormonilor sexuali (progesteron, estrogen și testosteron);
  • intervine la nivelul sinapselor nervilor precum şi în sistemul imunitar.

Problema o constituie excesul de colesterol rău care se depozitează în pereții vaselor de sânge, ceea ce poate duce, în timp, la ateroscleroză şi la dezvoltarea unor complicaţii grave precum arteriopatia obliterantă, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Ce este colesterolul

Colesterolul şi trigliceridele fac parte din grăsimile din corpul uman. Colesterolul se sintetizează în organismul uman la nivelul ficatului şi circulă în sânge cu ajutorul lipoproteinelor. Colesterolul care se leagă de lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) formează complexul LDL-colesterol, numit şi „colesterol rău”. Colesterolul care se leagă de lipoproteinele cu densitate crescută (HDL) formează HDL-colesterol, numit şi „colesterol bun”.

Cele două tipuri de colesterol au roluri diferite în organism:

  • colesterolul rău (LDL-colesterol) asigură transportul colesterolului către toate celulele corpului;
  • colesterolul bun (HDL-colesterol) are rolul de a transporta excesul de colesterol din corp înapoi la ficat.

Tipuri de colesterol

Practic, diferențiem două tipuri de colesterol: colesterol bun și colesterol rău.

Colesterolul bun sau HDL

Colesterolul HDL este colesterolul bun, adică sănătos. Lipoproteinele HDL transportă excesul de colesterol din diferite părți ale corpului spre ficat și împiedică astfel depunerea acestuia în pereții vaselor de sânge. Cu cât nivelurile lui sunt mai ridicate, cu atât protejează mai bine. 

Colesterolul HDL reduce nivelul colesterolului LDL (ajută la eliminarea excesului prin transportul acestuia la ficat, unde urmează să fie procesat), protejează pereții interni ai vaselor de sânge (endoteliu) şi scade riscul unor afecțiuni cardio-vasculare.

Colesterolul rău sau LDL

Colesterolul LDL se numește colesterol rău. În prezenţa factorilor de risc individuali, un nivel crescut contribuie la acumularea de grăsime în artere (ateroscleroză), duce la îngustarea lor și crește riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral.

Procesul biologic este bine cunoscut:

  • moleculele de colesterol LDL circulă prin vasele de sânge și au tendința de a se depozita pe pereții arterelor. Acest proces începe foarte devreme, chiar din copilărie și adolescență;
  • celulele albe din sânge (leucocite) încearcă să „înghită” colesterolul LDL, pentru a proteja vasele de sânge;
  • leucocitele și celulele de colesterol LDL se adună în vasele de sânge, ceea ce duce la apariția unor umflături în peretele arterei. Aceste acumulări tot cresc și duc, în cele din urmă, la blocarea arterelor. În funcţie de localizare, se produce ceea ce, în termeni medicali, numim: arteriopatia obliterantă la nivelul gambelor, respectiv stenoza carotidiană, dacă se îngustează vasele de sânge care merg la creier.
  • un alt pericol important vine din ruptura bruscă a suprafeței acestor plăci. Astfel se formează un cheag de sânge pe arteră, iar celulele din sânge care se acumulează duc la blocarea rapidă a arterei şi deci, la nivelul inimii, provoacă un infarct miocardic.

Factorii de risc pentru colesterolul LDL

Există mai mulți factori care cresc riscul de a avea niveluri ridicate de colesterol LDL:

  • alimentația bogată în grăsimi saturate (din carnea roșie şi produse lactate);
  • obezitatea: un indice de masă corporală (IMC) ≥ cu 30 creşte riscul de a avea un colesterol LDL mare;
  • sedentarismul şi lipsa unei activităţi fizice regulate,
  • odată cu înaintarea în vârstă, ficatul nu mai reușește să elimine colesterolul LDL, ceea ce duce la creșterea nivelului acestuia din sânge

Valorile normale ale colesterolului

Valorile normale ale colesterolului

Rezultatele analizelor de laborator menționează valorile colesterolului pacientului, dar și valorile normale ale substanței. Medicul este cel care interpretează rezultatele analizelor în funcţie de factorii de risc individuali. Tot el poate recomanda măsuri pentru modificarea stilului de viață sau strategii terapeutice medicamentoase dacă este nevoie.

Valori normale pentru colesterolul bun

Nivelul optim de colesterol HDL depinde în funcție de sex:

  • pentru bărbați: peste 45 mg/dl;
  • pentru femei: peste 55 mg/dl.

În general, se consideră că valorile normale sunt cuprinse între 35-100 mg/dl. Dacă valoarea colesterolului HDL este sub 35, există un risc crescut de cardiopatie ischemică.

Măsuri pentru a crește colesterolul HDL:

  • alegerea grăsimilor nesaturate în locul grăsimilor saturate. Aceste grăsimi bune se găsesc în uleiul de măsline, de arahide, nuci, avocado, seminţe de in, precum şi în carnea de peşte (somon, macrou, sardine, hering, păstrăv);
  • este recomandată practicarea unei activităţi fizice regulate (mers, mers rapid),  între 30-60 minute pe zi, în fiecare zi;
  • menținerea unei greutăți corporale normale şi constante.

Valori normale pentru colesterolul rău

Nivelurile ridicate de colesterol LDL cresc riscul apariției afecțiunilor cardio-vasculare, precum infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral. Medicul va calcula scorul de risc cardio-vascular şi va propune un obiectiv pentru a minimiza acest risc, astfel:

  • La persoanele tinere: colesterolul LDL trebuie să se situeze sub 190 mg/dl;
  • La persoanele care au un factor de risc cardiovascular: colesterolul LDL trebuie să fie mai mic de 160 mg/d, doi factori de risc cardiovascular: colesterolul LDL trebuie să fie mai mic de 130 mg/dl, la pacienții cu cardiopatie ischemică colesterolul LDL trebuie să fie mai mic de 70 mg/dl.

Analize recomandate pentru colesterol bun și rău

Analize recomandate pentru colesterol bun și rău

Colesterolul face parte din profilul lipidic al pacientului. Analizele vor cuprinde: colesterol total, LDL- colesterol, HDL- colesterol și trigliceride.

Testarea nivelului de colesterol HDL se face atunci când pacientul este într-o stare de sănătate bună, pentru că în perioada de acutizare a unei afecțiuni nivelul colesterolului din sânge scade temporar.

Înainte de a se face analizele de sânge pentru măsurarea colesterolului trebuie luate câteva măsuri precum:

  • respectarea unei alimentaţii echilibrate cel puțin trei săptămâni;
  • greutatea corporală trebuie să fie stabilă;
  • analiza se face dimineaţa, pe nemâncate, ultima masă să fie cu cel puţin 12 ore înainte de recoltare, lejeră şi fără alcool.

Cauze ale unui nivel anormal de colesterol

În cazul în care valorile colesterolului total depășesc 200-240 mg/dl (hipercolesterolemie), trebuie avut în vedere și faptul că există mai mulți factori care pot duce la acest rezultat:

Dieta dezechilibrată

Poate fi vorba despre consum excesiv de alimente bogate în grăsimi saturate. Grăsimile saturate sunt cele care sunt solide la temperatura camerei, dar care se topesc la căldură (unt, untură, margarină). În general pentru o alimentație rațională sunt recomandate grăsimile nesaturate (Omega-3, Omega-6) și un consum de cinci porţii de fructe și legume zilnic. O metodă practică de a aproxima o porţie este cantitatea echivalentă care ar încăpea în pumnul unei persoane.

Sedentarismul

O alimentaţie dezechilibrată asociată cu lipsa unei activităţi fizice regulate şi cu un mod de viaţă sedentar favorizează valori ridicate de LDL colesterol în sânge şi formarea depozitelor pe pereții vaselor de sânge (ateroscleroza).

Factorul genetic

Există cazuri de hipercolesterolemie familială care presupune moștenirea pe cale genetică a predispoziției pentru un colesterol mărit. Deseori însă, factorul genetic poate fi ţinut sub control cu o alimentaţie echilibrată şi un stil de viaţă activ.

Vârsta

Înaintarea în vârstă presupune încetinirea metabolismului, ceea ce duce la creșterea colesterolului. Menopauza poate fi un factor care accelerează creșterea nivelului de LDL colesterol.

Posibile complicații în cazul unui nivel ridicat de colesterol rău

Complicațiile care rezultă în urma unui nivel ridicat de colesterol „rău” sunt grave, duc la scăderea duratei de viaţă a populaţiei, dar şi la scăderea semnificativă a calităţii vieţii. Iată-le pe cele mai importante:

Ateroscleroza şi complicaţiile ei cardio-vasculare

Ateroscleroza stă la baza a două cauze importante de mortalitate: boala coronariană (cardiopatie ischemică, angină pectorală, infarct miocardic, moarte subită cardiacă) și boală cerebrovasculară (accidentul vascular cerebral).

Ateroscleroza constă în îngroșarea pereților arterelor prin depunerea LDL-colesterolului. Artera se îngustează, fluxul de sânge se reduce, iar organele nu mai sunt alimentate corespunzător. Astfel se poate ajunge la insuficienţă cardiacă, dificultăți de respirație, disfuncții ale rinichilor, disfuncții neurologice precum paralizia, dificultăţi de mers sau vorbit.

Angină pectorală

Dacă colesterolul afectează arterele care irigă mușchiul inimii şi începe să le blocheze, atunci se ajunge la cardiopatie ischemică. Blocarea vasului de sânge în proporţie de 60% se manifestă sub formă de angină pectorală sau durere în piept, de obicei la un efort fizic, durere care cedează în mai puţin de 15 minute.

Infarct miocardic

Infarctul miocardic are loc atunci când plăcile ateromatoase se rup. La locul rupturii se formează un cheag de sânge care oprește circulația. Dacă circulația sângelui către inimă se întrerupe, pacientul va suferi un infarct miocardic. În acest caz, durerea în piept durează mai mult de 15 minute şi se însoţeşte de alte simptome, cu alterarea stării generale. De menţionat că nu toate persoanele, în funcţie de bolile asociate, resimt infarctul miocardic ca durere în piept.

Accident vascular cerebral

În cazul accidentului vascular cerebral, cheagul de sânge de la nivelul arterelor care irigă creierul blochează circulația sângelui către o parte a creierului. Acest țesut este deosebit de fragil şi, în funcţie de teritoriul rămas nevascularizat, lasă întotdeauna leziuni grave.

Ficat gras

Ficatul gras, denumit steatoză hepatică în literatura de specialitate, constă în acumularea de grăsimi (trigliceride) în celula hepatică. Dacă acumularea de grăsimi este însoțită și de o inflamație a ficatului, atunci vorbim despre steatohepatită, fibroza ficatului și, în stadiile cele mai avansate, de ciroză hepatică.

Tratamentul recomandat pentru un nivel normal de colesterol

Tratamentul recomandat pentru un nivel normal de colesterol

Tratamentul iniţial pentru reducerea valorilor colesterolului din sânge se bazează pe o alimentaţie echilibrată, însoţită de o activitate fizică adaptată, practicată regulat. Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente sau dacă persoana prezintă factori de risc majori ce impun scăderea rapidă a valorilor colesterolului, medicul poate recomanda în plus un tratament medicamentos.

Alimentația echilibrată

Dieta cea mai bună anticolesterol este cea pe care o poţi adopta într-un mod durabil. O alimentaţie echilibrată este întotdeauna recomandată, însă nu trebuie să fie excesiv de restrictivă, pentru a putea fi urmată în timp. Măsurile recomandate constau în limitarea consumului de alimente bogate în grăsimi saturate și creșterea consumului de grăsimi nesaturate (în special acizi grași Omega-3) și fibre. Renunțarea la fumat este, de asemenea, recomandată.

Următoarele măsuri pot ajuta la reducerea nivelul colesterolului LDL:

  • lactatele: evită excesul de produse lactate grase precum untul, smântâna şi brânza. Folosește unt sau smântână pentru gătit cât mai rar, evitând alte excese la aceeaşi masă; consumă 30g (o felie) de brânză pe zi sau la două zile. Optează pentru laptele degresat sau semi-degresat;
  • carnea: încearcă să reduci în mod semnificativ consumul de carne grasă, cum ar fi mezeluri, cârnați și slănină; consumă cât mai rar carne de porc sau altă carne roşie. Alege să consumi carnea slabă precum puiul, curcanul și peștele;
  • grăsimi trans versus grăsimi nesaturate: evită produsele care conţin grăsimi hidrogenate (acizi graşi trans) şi uleiuri de palmier, prezente deseori în alimentele semipreparate, chipsuri, biscuiți, foietaj. Evităi alimentele prăjite și  alege grăsimile nesaturate. Consumă pește gras (somonul, sardinele, macroul și heringul) o dată sau de două ori pe săptămână. Alege uleiurile vegetale de măsline, rapiță, nucă, sâmburi de struguri, pe care să le folosești în cantitate moderată (o lingură de ulei) peste legumele gătite în prealabil. Acizii grași Omega-6 ajută la scăderea nivelului de colesterol LDL din sânge, iar cei din familia Omega-3, prezenţi în peştele gras şi în uleiurile de rapiţă sau de nucă, joacă un rol pozitiv în prevenirea bolilor cardiovasculare;
  • mănâncă mai multe fibre: fructe, legume, leguminoase și cereale integrale. Fibrele reduc absorbția colesterolului la nivelul intestinului;
  • evită băuturile cu zahăr adăugat, dulciurile şi produse de patiserie;
  • limitează consumul de alcool; excesul de alcool, respectiv mai mult de trei unități de alcool pe zi la bărbaţi şi două unităţi de alcool pe zi la femei, creşte nivelul trigliceridelor;
  • menține o greutate corporală normală şi constantă. Persoanele cu suprapondere trebuie să limiteze în general alimentele grase, iar pierderea în greutate ajută la reducerea nivelului de colesterol LDL și a riscului de boli cardiovasculare.

Activitatea fizică adaptată şi regulată

Este important pentru sănătatea ta să scapi de kilogramele în plus. De asemenea, este esențial să îți menții greutatea la un nivel normal și constant. Exercițiile fizice te pot ajuta foarte mult. Medicii recomandă cel puțin 30 de minute de mișcare în fiecare zi. Greutatea optimă și o viață activă ajută la menținerea unui nivel optim al colesterolului.

Medicamentele

Există mai multe tipuri de medicamente care pot ajuta la scăderea colesterolului LDL, pe care medicul le alege în funcţie de factorii de risc ai unei persoane şi de eficacitatea dovedită a tratamentului. Astfel:

  • statinele: scad colesterolul LDL, scad (ușor) trigliceridele şi cresc (ușor) nivelul colesterolului HDL. Sunt singurele medicamente dovedite ştiinţific care au crescut durata de viaţă şi calitatea ei;
  • fibraţii: scad nivelul trigliceridelor şi, în mai mică măsură, al colesterolului LDL. Sunt utilizaţi atunci când statinele nu au avut efectul dorit sau au provocat reacții adverse supărătoare;
  • inhibitori ai absorbției intestinale a colesterolului: se pot asocia cu statinele pentru a le mări efectul sau le pot înlocui, în cazul în care acestea nu sunt bine tolerate;
  • anticorpii monoclonali (alirocumab, evolocumab) – molecule de ultimă generaţie în formă injectabilă, în plus față de dietă și alte tratamente hipolipemiante;
  • alte tratamente: acizii grași Omega-3 scad valorile trigliceridelor și nivelul colesterolului LDL, sechestranții de acizi biliari (rezine) scad nivelul colesterolului LDL.

Este sănătos să elimini excesul de grăsime din alimentație și să înlocuiești grăsimile saturate cu cele nesaturate, pentru că acestea cresc nivelul de colesterol HDL. Alege unul din sfaturile recomandate pe care să îl respecţi în timp şi, pe măsură ce ai reușit, adaugă alte lucruri bune pentru sănătate.

În plus, conştientizează care este nivelul tău de stres şi încearcă să fie unul moderat, pentru că și acesta poate crește colesterolul LDL. Atunci când suntem stresați avem tendința de a mânca nesănătos, de a fi sedentari și de a avea comportamente nesănătoase (fumat, consum de alcool).

Bibliografie

  1. “Cholesterol: Types, Tests, Treatments, Prevention.” Cleveland Clinic, 2020, https://my.clevelandclinic.org
  2. “Cholesterol.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2020, https://medlineplus.gov
  3. “High Cholesterol - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
  4. What Is High Cholesterol? - High Cholesterol. 2022, www.nhs.uk
  5. Cholesterol Levels - High Cholesterol. 2022, www.nhs.uk/conditions



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.