Psihologie

Consumatorii de legale: micii ucenici isi fac de cap cand vrajitorul e plecat de-acasa

Droguri injectate in venele de la gat/ Foto: Dan popescu, Centrul Arena
La masa de la etaj, intr-un bar de pe Lipscanii Bucurestilor, cu mainile incrucisate, imprastiat pe spatarul scaunului, Mihnea povesteste cu ton ridicat, incercand sa-si aminteasca toate detaliile. Fusese prima lui intalnire cu etnobotanicele.

Are 15 ani. Un baiat de liceu, ca oricare altul: usor desirat si uscativ, brunet, innebunit dupa telefoane si gadget-uri. Vorbeste degajat, cu o unda de mandrie aparent ascunsa de priviri si grimase plictisite. Cand a incercat prima data etnobotanice, s-a simtit “safe”. Erau „legale”. Fusese asa cum isi imaginase din spusele amicilor, poate un pic prea brusc, prea puternic. Il cuprinsese o euforie necunoscuta si simtise ca ar fi putut orice in clipa aceea. „Prima data, nu simti mare lucru. De-aia si vrei mai mult. Rulezi inca una si tragi cu pofta”, spune simplu, cu un zambet ce pare calculat. „Nici nu stii de unde te loveste: am intepenit dintr-o data pe canapea, inima imi zvacnea de parca voia sa sara din piept, nu puteam sa scot un sunet, parca aveam gura inclestata si-mi treceau tot soiul de ganduri prin cap. Aveam senzatia ca ne urmareste cineva de la ferestrele vecine sau ca e la usa. Mi s-a facut atat de frica incat mi-a venit sa vomit. Si pe urma mi s-a taiat filmul”.

A nu se folosi pentru consum uman sau veterinar!

Le-au numit “legale” si, de la consumatorul de heroina din strada la pustii de liceu care se voiau cool, lumea a crezut ca e in siguranta: nu sunt efecte secundare sau pe termen lung, nu apar probleme cu legea, nu sunt scumpe. Nimeni n-a luat in calcul subrezeala fizica si psihica. Sare de baie, solutie de spalat geamuri, ingrasamant chimic. Pe toate scrie “a nu se folosi pentru consum uman sau veterinar”. Pe toate le poti gasi, sub forme si denumiri ademenitoare, pure si magice, in „magazinele de vise”, online sau la dealeri. „Substantele sunt introduse în Romania, in principal, prin intermediul societatiilor de curierat rapid, distribuitorii achizitionandu-le la un pret relativ mic, de aproximativ doi euro/ gram si vanzandu-le cu un pret de pana la 22 euro/ gram”, se mentioneaza in raportul pe 2011 realizat de ANA (Agentia Nationala Antidrog).

In ziua in care s-a hotarat sa incerce „legale”, Mihnea nu era singur. Era inainte de vacanta de vara, pe la sfarsitul lui mai. A mers la John, unul dintre colegii sai de liceu. De iarba facuse rost fratele acestuia, care era student. Nu cumparase de pe net, desi stia cateva site-uri, ci de la un dealer pe care-l cunoscuse cu ceva timp in urma intr-un bar. “Hai, ba, e (…) de senzatie! Tare de tot! Nu ne ducem la Geogra, mergem la mine acasa (n.r. numele nu sunt cele reale). A luat frate-meu ce ne trebuie”, il anuntase John. Era o zi miercuri. Stia ca John mai fumase. Au chiulit de la ora de Geografie. „Eram curios”, spune sincer. „Tot auzisem de etnobotanice, ca e treaba legala, ca iti da senzatii tari, odata niste baieti adusesera la scoala”. Cu cateva luni in urma, incercase o tigara din salvie. Insa ceea ce simtise nu fusese suficient de intens incat sa-si doresca din nou. “Cred ca a durat cateva minute, mi-amintesc doar ca incepusem sa-mi imaginez tot soiul de chestii si radeam in nestire”. Aproape ca ar fi uitat mica experienta, daca discutiile cunoscutilor despre legale si curiozitatea nu l-ar fi tinut pe jar. In dupa-amiaza aceea de miercuri, insa, se punea la cale altceva.

Miau miau

Acasa la John, ii astepta fratele acestuia. „Si mai era un tip cu ochelari de soare care statea pe fotoliu”. Parintii se-ntorceau de la munca dupa 6 jumatate seara. Se facuse dupa-amiaza si lumina patrundea in camera doar prin spatiile inguste ale jaluzelelor. „De-asta am si remarcat ochelarii de soare, erau destul de ciudati”. Pe masuta de langa pat, erau “niste cristale foarte mici, albe. Baietii facusera deja liniutele. Ma gandeam cum o sa fie, dar fratele lui John ne-a zis ca alea sunt pentru categoria grea, sa incepem cu spice-urile. Ei mai trasesera inainte”. La cat auzise vorbindu-se despre ele, Mihnea era nerabdator sa incerce mai repede. “Ma uitam cu jind la pudra alba. Nu mai vazusem decat pe net. Mi-au spus ca e un fel de ecstasy, da’ sa-mi iau gandul azi”.

Efectele injectarii/ Foto: Dan Popescu, Centrul Arena

Joaca de-a ucenicul vrajitor

In mai putin de o ora, toti baietii stransi la John acasa isi traiau propria poveste. “A fost ciudat”, incearca sa-si cuprinda amintirile in cuvinte fidele. „La-nceput, mi s-a taiat filmul. Apoi au venit de-a valma: voiam sa vomit, imi tremura tot corpul si nu stiam cum sa potolesc inima. Habar n-aveam ce e in jurul meu”, povesteste Mihnea. Isi trage piciorele de sub masa si le strange sub scaun. Se inclina usor si-incepe sa-si faca de lucru cu eticheta de pe sticla de bere, pe care o priveste intens. „Da' eu mi-am revenit destul de repede”. Tonul coboara, vocea capata nuante mai grave. “Da’ tipu’ cu ochelari a fost nasol. Era la a doua sau a treia liniuta, nu stiu. Vorbea mereu, era agitat. Dupa un timp – o ora, o ora jumate, doua – a inceput sa-si imagineze tot soiul de lucruri, zicea ca nu poate sa se miste. Ii trecuse agitatia. Tremura si transpirase tot. Sincer, m-am speriat putin, chiar si in starea aia. Ala, la un moment dat, s-a bagat in dulap”...

Propusa ca ingrasamant pentru plante, mefedrona, “white powder” sau meow meow (miau miau), are efecte similare amfetaminei sau ecstasy-ului, insa genereaza mai repede si mai puternic starea de dependenta. Odata cu pofta de vorba, alungarea somnului sau hipersexualitatea, vin si tahicardia (cresterea pulsului), lipsa poftei de mancare, deshidratare, oboseala, membrele invinetite, transpiratia abundenta, depresia, atacurile de panica sau tendintele suicidale.

Consumatorii dicteaza ritmul si trendul, producatorii se conformeaza

Experienta lui Mihnea nu e singulara, curiozitatea sa nu e unica. „Nu e nimic de condamnat aici, pentru ca oamenii sunt niste fiinte curioase”, spune Valentin Simionov, directorul executiv al „Romanian Harm Reduction Network” (RHRN), vorbind despre profilul consumatorului adolescent. „Singura problema e ca nu stiu ca se joaca cu focul, ca sunt un fel de ucenici vrajitori, fara maestrul acasa, fara farmacist... E ca si cum ai deschide laboratorul de medicamente si n-ai supraveghea ce se-ntampla acolo: unii or sa faca supradoza, altii or sa ia pastile de tuse, altii le vor combina”.

Amestecate, stropite, fierte, substantele sunt ascunse in produsele care intra si pleaca de pe piata, inainte ca legea sa le faca ceva. In jocul de-a soarecele si pisica, producatorii au iesit mereu castigatori. In Romania, masuri impotriva „magazinelor de vise” au fost luate din 2010, ca urmare a numarului din ce in ce mai mare de cazuri cu tineri intoxicati care ajungeau la Urgenta. Autoritati locale din diverse orase ale tarii au hotarat ca spatiile comerciale care au acest obiect de activitate sa fie inchise. Propuneri legislative au stabilit „spatii sigure” in jurul unitatilor de invatamant, apoi au interzis plantele cu efect halucinogen sau euforic, Ministerului Sanatatii revenindu-i sarcina de a opri vanzarea anumitor produse. In locul magazinelor care se inchideau insa, apareau anunturi in ziare si site-uri pe Internet. Portaluri „de-afara”, care nu aveau arie de acoperire in orice zona a Europei, redirectionau vizitatorii catre alte linkuri-surse.

Produsele interzise astazi de autoritati (in Romania, in Marea Britanie, in Slovenia sau in alta tara), erau inlocuite maine cu altele. Ca in duelul dintre virusi si antivirusi, primii sunt mereu cu un pas inainte: pe masura ce politicienii lucreaza la proiecte legislative, in fabricile din tari indepartate (China, Germania, Marea Britanie), produse noi sunt in lucru. O modificare mica in reactia chimica si substanta e alta, gata sa ajunga la consumatori, pe gustul lor, la recomandarea lor.

In 2010, EMCDDA (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) si EUROPOL mentionau aparitia a 41 de droguri noi, fata de 24, cate fusesera semnalate in 2009.

Injectari in venele de la picioare/ Foto: Dan Popescu, Centrul Arena

„Termen lung nu exista”

La trei ani dupa ce „legalele” au intrat pe piata, „am inteles un lucru: ca expresia „pe termen lung” nu exista in cazul consumatorilor dependenti”, spune Dan Popescu, psiholog si lucrator social in cadrul Centrului de servicii integrate Arena, destinat consumatorilor de droguri. Moartea este adesea asociata cu diverse afectiuni. Lipsa testelor face ca, pe certificatul de deces, sa apara la cauza mortii o boala asociata sau agravata de consumul de etnobotanice. „Desi sunt deja pe piata de cativa ani, nu exista inca teste care sa depisteze „legalele”, asa cum se pot determina alte droguri prin testul de urina”, spune dr. Adrian Abagiu, medic primar boli infectioase, cu competente pe toxicomanie, coordonator la Centrul Arena, sustinut de organizatia nonguvernamentala ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA.

Aparitia noilor substante

Piata era impartita in doua directii. Producatorii s-au conformat cerintelor clientilor: au aparut canabinoizii sintetici (un amestec de plante si substante destinate fumatului, “spice”-uri) si amestecul de pulberi chimice energizante (cu efect stimulativ, denumit, pe scurt, ATS – amphetamine type stimulants si care se trag pe nas sau se injecteaza). “Studiile efectuate in Anglia au aratat ca jumatate dintre cei care s-au apucat sa-si injecteze sau sa prizeze mefedrona de 10 ori au devenit dependenti. Canabinoizii sintetici creeaza dependenta mult mai repede decat marijuana clasica si au efecte mult mai amplificate. Se stie ca in supradoza de marijuana, poti ajunge la paranoia. Cu „legalele”, poti sa ai senzatia de paranoia in mod uzual, mult mai frecvent”, spune dr. Adrian Abagiu.

Importuri din China si Marea Britanie

Fumate, trase sau injectate, drogurile „legale” fac ravagii. Sumele mari aflate in joc nu tin cont de morala, de durere, de oameni. „Cifra de afaceri pe luna a unui magazin de „legale”, de scara de bloc, in Bucuresti era de vreo 15.000 de euro pe luna. Vanzarea era facuta cu importuri din China sau din Marea Britanie, substantele erau vandute in cantitati mari si dupa aceea le preparai acasa, adica le taiai cu altceva”, descrie Valentin Simionov o parte din fenomen. Vanzatorii de fericire se raporteaza la indivizi doar pentru a simti pulsul pietei, pentru a afla ce se cauta, pentru ce se plateste.

In 2010, o Ordonanta de Urgenta (nr. 6 din 10 februarie) punea sub control 36 de noi substante cu proprietati psihoactive, simplificand si procedura de verificare a diferitelor substante identificate ca avand proprietati stupefiante sau psihotrope. In prima jumatate a anului 2011, au fost elaborate zece propuneri legislative de modificare si completare a legislatiei existente in domeniul drogurilor, de reglementare a conditiilor de punere pe piata a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope si a derivatelor acestora.

Viermii de sub piele

Efectele psihice generate de drogurile legale cuprind de la paranoia, episoade psihotice, halucinatii pana la pierderea cunostintei sau coma. Unii vorbesc cu Fecioara Maria sau se cred Isus. “Sunt clienti care, dupa ce se injecteaza si marfa isi face efectul, vad ca au viermi sub piele si-ncep sa se scarpine: sa scoata viermii, sa scoata gandacii”, spune Dan Popescu, deruland cateva imagini pe telefonul mobil. In degetul mare al unui consumator de legale pare ca a fost infipt un cui. “Intr-un moment de paranoia, a crezut ca se poate injecta sub unghie”. Distrugerea psihica e dublata de cea fizica: gauri in gat (cand nu mai au loc in venele de pe maini si picioare, le cauta la gat, zona axiala sau cea inghinala), brate innegrite, antebrate mai umflate decat bratul in sine, rani supurande, vene care seamana cu un furtun, cu umflaturi si galme, rani sapate in muschi. “In momentul in care isi injecteaza, nu sunt constienti de ceea ce fac. Modul de consum s-a schimbat: heroinomanul e tipicar, isi ia marfa, si-o asaza, isi fierbe fiola, isi pune marfa, si-o amesteca, o trage, isi pune filtrul, o schimba dintr-o seringa in alta. E ca un ritual. La celalalt, de „legale”, nu e asa. In momentul ala, o vrea, efectul o sa tina 30 de minute - o ora (ca a dezvoltat toleranta) si dupa aia vrea iar. Sunt oameni care se injecteaza de 15, chiar si de 20 de ori pe zi”, adauga Dan Popescu.

Minciuna platita cu sanatatea: cand „legal” nu inseamna si „sigur”

La Centrul Arena (Institutul Dr. Matei Bals, Bucuresti), se face tratament de substitutie cu metadona si se ofera suport psihologic de specialitate si asistenta sociala. Clientii obisnuiti sunt consumatorii de heroina, cei de “legale” (stimulente, adica injectabile sau prizabile) si cei care consuma combinat: heroina si etnobotanice. “Ce se-ntampla in Romania e o chestie atipica, pentru ca heroina e un drog care te anesteziaza, te linistste, te tranchilizeaza. Esti in lumea ta, esti bine”, spune Dan Popescu. „Drogurile legale sunt droguri care te agita, sunt stimulente. Ceea ce nu explica, in prima faza, de ce heroinomanul nostru clasic, omul care trage heroina din ’99, a trecut acum pe „legale”. Din ce spun clientii nostri, atunci cand au aparut, lumea s-a gandit asa: sunt legale, nu dau dependenta, nu exista riscul sa ma opresca politia, sa ma caute si pot sa scap de heroina. Trag astea, ma las de heroina si dupa aia renunt si la ele. Surpriza a aparut dupa, cand, la 4-5 zile de consum de „legale”, si-au dat seama ca dependenta este, daca nu la fel de puternica, chiar mai puternica”.

Din strada/ Foto: Dan Popescu, Centrul Arena

Date si fapte:

Site-ul Romanian Harm Reduction Network mentioneaza unele dintre centrele din tara care ofera servicii pentru consumatorii de droguri.
Preparate din ingrediente care pot fi cumparate fara prescriptie medicala, etnobotanicele creeaza dependenta de doua ori mai repede decat heroina si au efecte mult mai devastatoare decat cocaina crack.
Din 2008, a crescut numarul persoanelor infectate cu HIV in Romania si in alte tari. Tendintele recente arata ca circa 20% dintre consumatorii de „legale” se injecteaza. Raportul national privind situatia drogurilor pe anul 2011 realizat si publicat de ANA arata „o tendinta de crestere a proportiei persoanelor infectate cu HIV in randul consumatorilor de droguri injectabile”.
Degradarea fizica se vede mult mai bine la cei care isi injecteaza drogul decat la cei care fumeaza sau prizeaza.
Intr-un raport de cercetare al UNICEF (2011), expertii intervievati au mentionat cazuri de consumatori de droguri injectabile (heroina) care au decedat dupa trecerea pe “legale”.
Un studiu din 2009 al EMCDDA (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) plasa Romania pe locul IV intr-un clasament al tarilor in care se consuma substante cu proprietati psihoactive („spice” si stimulente).
Riscuri de consum: cei care prizeaza isi ard narile, cei care isi injecteaza isi ard venele.
In 2009 au fost inregistrate 5 interpelari in Parlamentul Romaniei, in 2010, numarul acestora a ajuns la 65, majoritatea vizand aspecte referitoare la politica guvernului pentru interzicerea comercializarii si consumului de substante noi cu proprietati psihoactive.

Clara Stanescu