Consumul de cafea: beneficii și contraindicații

Cafeaua este cea mai populară și mai răspândită băutură din întreaga lume. Ea este consumată atât pentru plăcerea senzorială, cât și pentru efectele ei stimulatorii. Băută în forma ei clasică (neagră) nu conține calorii.

Cafeaua reprezintă o sursă de cafeină, vitamine, minerale și antioxidanți. O ceașcă de cafea conține:

• 95 mg cafeină;
• vitamina B2 (riboflavină): 11% din necesarul zilnic;
• vitamina B5 (acid pantothenic): 6% din necesarul zilnic;
• vitamina B1 (tiamină): 2% din necesarul zilnic;
• folați: 1% din necesarul zilnic;
• mangan: 3% din necesarul zilnic;
• potasiu: 3% din necesarul zilnic;
• magneziu: 2% din necesarul zilnic.

Beneficiile cafelei

Studiile de specialitate referitoare la consumul de cafea indică faptul că aceasta are efecte benefice asupra sănătății dacă este consumată în cantități moderate. Potrivit Ghidului American de Nutriție (Dietary Guidelines for Americans), o cantitate moderată de cafea reprezintă 400 de miligrame de cafeină, respectiv 3-5 cești/ zi.

Între 50-300 mg cafeină consumată zilnic poate aduce o serie de beneficii, printre care:

• creșterea abilității de concentrare;
• stimularea sistemului nervos central;
• scăderea timpului de reacție;
• prelungirea duratei de timp până la instalarea somnului;  
• polifenolii și antioxidanții prezenți în cafea protejează în fața dezvoltării celulelor canceroase;
• scăderea nivelului inflamațiilor din organism;
• niveluri scăzute de estrogen;
• scăderea riscului de dezvoltare a cancerului endometrial și a celui de ficat;
• risc scăzut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 comparativ cu persoanele care nu beau deloc cafea; polifenolii și mineralele, precum magneziul, prezenți în cafea, normalizează nivelul insulinei și al glicemiei;
• antioxidanții din cafea reduc stresul oxidativ și inflamațiile din organism, având beneficii neurologice, acționând ca un antidepresiv; cafeina poate crește nivelul de atenție și de alertă, reduce anxietatea; consumul de maximum șase cești cafea/zi a fost asociat cu un risc scăzut de a dezvolta depresie și tentativă de suicid;
• consumul constant de cofeină este asociat cu un risc scăzut de a dezvolta boala Parkinson (normalizează nivelul de dopamină);
• previne formarea calculilor biliari;
• consumul de cafea are efecte benefice asupra ficatului, inclusiv reducerea riscului de mortalitate provocat de ciroza hepatică.

Când devine cafeaua nocivă?

Consumul exagerat de cafea poate avea efecte nedorite și chiar urmări periculoase. De aceea, specialiștii recomandă limitarea consumului la șase cești zilnic.

Cafeina reprezintă un stimulent care „afectează” sistemul nervos central și poate provoca diferite reacții adverse. La unele persoane, poate irita mucoasa gastrică, poate crește anxietatea, insomnia și irascibilitatea.

Femeile gravide sunt sfătuite să consume mai puțin de 200 mg cafeină/zi (aproximativ două cești de cafea), deoarece cafeina poate trece prin placentă la făt și, astfel, poate crește riscul de avort sau naștere prematură.

Excesul de cafea: efecte

Consumul excesiv de cafea poate avea efecte nocive însemnate, printre care:

• insomnii;
• stări de anxietate și nervozitate (consumul de 1.000 mg cafeină/zi);
• poate crește riscul de cancer al vezicii și tractului urinar;
• poate crește riscul de boli cardiovasculare, mai ales atunci când consumul de cafea este asociat cu fumatul, cu diete bogate în grăsimi și alcool;
• poate crește presiunea sistolică și diastolică a sângelui cu 1-4 mmHg (crește tensiunea arterială) și pulsul;
• poate crește frecvența și severitatea aritmiilor ventriculare;
• poate crește secrețiile gastrice (în special de acid clorhidric în stomac), ceea ce duce la apariția gastritei și a ulcerului.

Câtă cafeină conțin diverse băuturi?

Cafeina se găsește în mod natural în fructele, frunzele și boabele plantelor de cafea, cacao și guarana. De asemenea, aceasta se adaugă în băuturi și suplimente, pentru un efect energizant.

Conținutul de cafeină din diverse băuturi:

Riscuri și contraindicații

Consumul de cafea nu este recomandat persoanelor care suferă de tensiune mare, persoanelor în vârstă care suferă de osteoporoză, celor cu boli mintale și cu tendință de agresivitate, copiilor și femeilor însărcinate. Odată ce se consumă mai mult de șase cești/zi, crește riscul de a dezvolta efecte negative asupra sănătății.

Întrebări frecvente

Consumul de cafea afectează nivelul de calciu din organism?

Cafeina provoacă eliminarea ușor crescută a calciului din organism și scăderea într-un procent redus a absorbției acestuia. Conform studiilor, pentru fiecare 150 mg cafeină consumată se pierd aproximativ 5 mg de calciu din organism. Oamenii de știință au arătat însă că un consum moderat de cafea nu are niciun efect asupra sănătății oaselor.

Câtă cofeină este într-o ceașcă de cafea?

În medie, o ceașcă de cafea conține între 60-120 mg cofeină, în funcție de tipul acesteia.

Ce se întâmplă dacă nu mai bei cafea?

Renunțarea la cafea poate fi destul de neplăcută, din cauza unor simptome precum:

• dureri de cap;
• senzație de oboseală;
• anxietate.

Aceste simptome pot dura de la câteva zile până la câteva luni. Există, totuși, și beneficii ale renunțării la cafea, cum ar fi:

• un somn mai odihnitor;
• adormirea într-un timp relativ mai scurt;
• reducerea riscului de apariție a cariilor dentare;
• scăderea tensiunii arteriale.

Care este cel mai bun moment al zilei pentru a bea cafea?

Cantitatea de cafea care se poate consuma fără să afecteze calitatea somnului depinde de fiecare persoană în parte; cafeina consumată rămâne în organism, în medie, aproximativ 5 ore.

Prin urmare, se recomandă evitarea consumului de cafea după-amiaza. Specialiștii recomandă băutul cafelei dimineața, între 9:00 și 11:30, pentru a putea beneficia de toate calitățile ei.

Cafea simplă sau cafea cu lapte - care este mai sănătoasă?

Cei care adaugă lapte în cafea pot îmbunătăți astfel nivelul de calciu din organism. Laptele este cea mai bună sursă de calciu (o cană de lapte conține aproximativ 300 mg calciu), iar acesta este ușor de absorbit din cafea.

Pe de altă parte, cafeaua cu lapte are mai multe calorii decât cea simplă, deci persoanele care vor să-și scadă sau să-și mențină greutatea ar fi bine să nu adauge lapte în cafea.

Este bine sau nu să bem cafea înainte de a face sport?

Cafeaua este folosită des de sportivi înainte de efortul fizic, pentru a le îmbunătăți performanțele și pentru a le crește nivelul de energie. Deci da, cafeaua se poate consuma înainte de o activitate fizică.

Cafeaua interacționează sau nu cu medicamentele?

Da, cafeaua poate interacționa cu anumite medicamente. Acestea din urmă își pot pierde eficacitatea. De asemenea, consumul de medicamente și de cafeină poate provoca:

• bătăi neregulate ale inimii;
• tensiune mare;
• stări crescute de iritabilitate și nervozitate.

Bibliografie

1. Je, Youjin, et al. “Coffee Consumption and Risk of Colorectal Cancer: A Systematic Review and Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies.” International Journal of Cancer, vol. 124, no. 7, 1 Apr. 2009, pp. 1662–1668, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1002/ijc.24124‌
2. Eskelinen, Marjo H, and Miia Kivipelto. “Caffeine as a Protective Factor in Dementia and Alzheimer’s Disease.” ResearchGate, IOS Press, Feb. 2010, www.researchgate.net
3. “Coffee, Caffeine, and Health Outcomes: An Umbrella Review.” Annual Reviews, 2017, www.annualreviews.org
4. van Dam, Rob M., et al. “Coffee, Caffeine, and Health.” New England Journal of Medicine, vol. 383, no. 4, 23 July 2020, pp. 369–378, www.nejm.org, 10.1056/nejmra1816604
5. Je, Youjin, and Edward Giovannucci. “Coffee Consumption and Risk of Endometrial Cancer: Findings from a Large Up-To-Date Meta-Analysis.” International Journal of Cancer, vol. 131, no. 7, 31 Jan. 2012, pp. 1700–1710, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1002/ijc.27408
6. Ding, Ming, et al. “Caffeinated and Decaffeinated Coffee Consumption and Risk of Type 2 Diabetes: A Systematic Review and a Dose-Response Meta-Analysis.” Diabetes Care, vol. 37, no. 2, 11 Jan. 2014, pp. 569–586, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/, 10.2337/dc13-1203
7. Jiang, Xiubo, et al. “Coffee and Caffeine Intake and Incidence of Type 2 Diabetes Mellitus: A Meta-Analysis of Prospective Studies.” European Journal of Nutrition, vol. 53, no. 1, 23 Oct. 2013, pp. 25–38, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov , 10.1007/s00394-013-0603-x‌
8. Lopez-Garcia, Esther, et al. “Coffee Consumption and Risk of Stroke in Women.” Circulation, vol. 119, no. 8, 3 Mar. 2009, pp. 1116–1123, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1161/circulationaha.108.826164‌
9. Crippa, Alessio, et al. “Coffee Consumption and Mortality from All Causes, Cardiovascular Disease, and Cancer: A Dose-Response Meta-Analysis.” American Journal of Epidemiology, vol. 180, no. 8, 24 Aug. 2014, pp. 763–775, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1093/aje/kwu194
10. Ding, Ming, et al. “Long-Term Coffee Consumption and Risk of Cardiovascular Disease.” Circulation, vol. 129, no. 6, 11 Feb. 2014, pp. 643–659, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1161/circulationaha.113.005925‌
11. Lara, Diogo R. “Caffeine, Mental Health, and Psychiatric Disorders.” Journal of Alzheimer’s Disease, vol. 20, no. s1, 14 Apr. 2010, pp. S239–S248, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3233/jad-2010-1378
12. Lucas, Michel, et al. “Coffee, Caffeine, and Risk of Completed Suicide: Results from Three Prospective Cohorts of American Adults.” The World Journal of Biological Psychiatry, vol. 15, no. 5, 2 July 2013, pp. 377–386, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3109/15622975.2013.795243‌
13. Costa, João, et al. “Caffeine Exposure and the Risk of Parkinson’s Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis of Observational Studiess.” Journal of Alzheimer’s Disease, vol. 20, no. s1, 14 Apr. 2010, pp. S221–S238, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.3233/jad-2010-091525
14. Leitzmann, Michael F. “A Prospective Study of Coffee Consumption and the Risk of Symptomatic Gallstone Disease in Men.” JAMA, vol. 281, no. 22, 9 June 1999, p. 2106, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1001/jama.281.22.2106
15. Loftfield, Erikka, et al. “Association of Coffee Drinking with Mortality by Genetic Variation in Caffeine Metabolism.” JAMA Internal Medicine, vol. 178, no. 8, 1 Aug. 2018, p. 1086, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1001/jamainternmed.2018.2425
16. “Committee Opinion No. 462: Moderate Caffeine Consumption during Pregnancy.” Obstetrics & Gynecology, vol. 116, no. 2, Aug. 2010, pp. 467–468, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1097/aog.0b013e3181eeb2a1
17. Clark, Ian, and Hans Peter Landolt. “Coffee, Caffeine, and Sleep: A Systematic Review of Epidemiological Studies and Randomized Controlled Trials.” Sleep Medicine Reviews, vol. 31, Feb. 2017, pp. 70–78, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.smrv.2016.01.006
18. Harpaz, Eynav, et al. “The Effect of Caffeine on Energy Balance.” Journal of Basic and Clinical Physiology and Pharmacology, vol. 28, no. 1, 1 Jan. 2017, pp. 1–10, www.degruyter.com, 10.1515/jbcpp-2016-0090