MEDICINA GENERALA

04 Octombrie 2019

Cum deosebim sindromul dispeptic de alte afectiuni ale stomacului | Dr. Elena Petrovici | VIDEO

scris de

Petrovici Elena

Ce este sindromul dispeptic?

Sindromul dispeptic reprezinta ansamblul de simptome de ordin digestiv, cu localizare in etajul abdominal superior, explica dr. Elena Petrovici, medic specialist gastroenterologie, Hyperclinica MedLife Constanța. Este frecvent intalnit, aproape jumatate dintre pacientii ce se prezinta intr-o clinica prezinta acest sindrom dispeptic.

Care sunt simptomele sindromului dispeptic?

Din punct de vedere al simptomatologiei, simptomul predominant este durerea, localizata in partea de sus a abdomenului, in special mai ales in epigastru, capul pieptului.

Alte simptome ce insotesc durerea pot fi pirozisul, adica arsurile retrosternale, regurgitatiile, aerofagia, eructatiile, balonarile postprandiale sau senzatia de satietate precoce.

Tipuri de sindrom dispeptic

In functie de simptomul dominant, sindromul dispeptic se imparte in trei categorii:

Sindromul dispeptic de tipul ulceros, in care predomina durerea ce se accentueaza in lipsa alimentatiei, trezeste, sau poate sa trezeasca pacientul din somn si este ameliorata de ingestia de medicamente antisecretorii.

Sindromul dispeptic de tip dismotilitate in care este alterata functia contractila a stomacului si atunci predomina senzatia de balonare, de satietate precoce, de aerofagie, de regurgitatii alimentare.

Sindromul dispeptic nespecific care prezinta un ansmablu de simptome din ambele, si din cel ulceros, si din cel de dismotilitate. 

Care sunt cauzele sindromului dispeptic? 

Cauzele pot fi de ordin organic, dar intr-o proportie destul de mica, de aproximativ 25% si dispepsia de tip functional, care este cel mai frecvent intalnita.

Dispepsia de tip organic se refera la afectiuni ale tubului digestiv, adica afectiuni ale esofagului, ale stomacului, cum ar fi in principal gastrita, un ulcer gastric sau duodenal, tumori de stomac sau tumori intestinale, afectiuni ale cailor biliare cum ar fi litiaza biliara, afectiuni ale pancreasului, cum ar fi pancreatitele acute si cronice, dar sindromul dispeptic poate fi cauzat si de alte afectiuni in afara de cele de ordin digestiv, adica bolile neurologice, cum ar fi migrenele de exemplu, tumorile cerebrale, boli metabolice, cum ar fi diabetul zaharat, care poate determina o pareza a stomacului si de aici simptome de tip dispeptic, insuficienta renala, chiar si insuficienta cardiaca, deasemenea bolile endocrine, cum ar fi hipertiroidismul, hipotiroidismul pot genera simptome de ordin digestiv.

In afara de aceste boli, mai sunt si depresia si anexietatea ce intra in cadrul simdromului dispeptic de tip functional.

Deasemenea si stresul si excesul alimentar, alcoolul, fumatul pot fi cauze ale sindromului dispeptic. 

Cum se pune diagnosticul de sindrom dispeptic?

Diagnosticul este foarte important, in primul rand pentru a exclude afectiunile de tip organic. In acest sens, ne ajuta analizele de laborator, cum ar fi o hemograma pentru a exclude o anemie, inflamatorii cum ar fi vsh-ul, creatinina pentru a vedea functia rinichiului, o glicemie pentru a exclude un diabet. 

Alte investigatii ar fi reprezentate de ecografia abdominala, care ne poate ajuta in a exclude alte afectiuni, cum ar fi afectiuni ale cailor biliare, afectiunile pancreasului si, nu in ultimul rand, cea mai importanta investigatie este reprezentata de endoscpia digestiva superioara, care nu are indicatie chiar la toate persoanele cu sindrom dispeptic. 

Exemple de cazuri: 

  • Daca un pacient este tanar, sub 45 de ani, fara antecendente familiale de cancer, atunci se poate incerca un tratament medicamentos pe o perioada de o luna sau doua luni. In cazul in care simptomele nu se remit, atunci se recurge la endoscopia digestiva. 
  • In cazul in care avem un pacient cu varsta de peste 50 de ani, cu un sindrom dispeptic recent instalat, care are si antecendente familiale, dureri persistente de peste doua luni, mai ales daca au luat si tratament si nu cedeaza durerea, atunci este indicat a se efectua aceasta endoscopie. Daca pacientul prezinta simptome clare de ulcer gastric, de boala de reflux esofagian, atunci trebuie efectuata endoscopia.

Cum alegem tratamentul pentru sindromul dispeptic? 

In primul rand, daca descoperim cauze organice, cum ar fi o litiaza biliara veziculara, bineinteles ca tratamentul este chirurgical sau in cazuri mai grave de tumori, tratament chirurgical. 

In cazul in care sindromul dispeptic este de tip functional, se recurge la medicatie de tip antisecretorie, medicamente care scad aciditatea gastrica si astfel amelioreaza simptomatologia. 

O alta clasa de medicamente este reprezentata de medicamentele prokinetice care ajuta golirea stomacului. Medicamentele prokinetice le preferam la pacientii cu sindrom dispeptic de tip dismotilitate, cei cu aerofagie, balonari, cu eructatii, iar medicamentul antisecretor la cei cu durere, in principal cu durere epigastrica. 

Mai sunt si alte clase de medicamente, dar nu sunt atat de utile. De multe ori, pacientii se automedicheaza. Chiar daca sunt diagnosticati de medic cu sindrom dispeptic, ei continua sa ia medicamente pe baza de acizi biliari, pentru malul vezicular sau medicamente care sunt utile pentru pancreatita, cum ar fi medicamentele pe baza de enzime pancreatice, pentru a-si ameliora sa zicem balonarea sau durerea epigastrica si nu este indicat, trebuie evitata auto medicatia. 

Aceste medicamente nu pot face neaparat ceva rau organismului, dar nici bine, adica cel mult au un efect placebo. 

Important ar fi ca pacientii sa nu foloseasca antiinflamatorii pentru durere, mai ales daca durerea este de ordin gastric, nu fac decat sa accentueze aceste simptome. 

Alte medicamente utile ar fi antidepresivele sau anxioliticele la pacientii diagnosticati cu un sindrom depresiv, dar nu trebuie sa uitam in primul rand de regimul de viata. 

Ce pot face pacientii cu sindrom dispeptic pentru a-si ameliora simptomatologia? 

  • Pacientii trebuie sa evite sa manance mult deodata, cantitati mari de alimente. 
  • Trebuie sa evite alimentele prea calde sau prea reci, pentru ca determina o staza, o incetinire a functiei stomacului. 
  • Trebuie sa evite alimentele grase, pentru ca ele contrar parerilor ca afecteaza mai curand functia colecistului, adica a vezicii biliare, de fapt functia stomacului este prima alterata, pentru ca sunt niste receptori in mucoasa gastrica care in momentul in care sesizeaza alimentele prea grase produc o distensie si de aici toate simptomele. 
  • Sa evite fumatul, in primul rand, alcoolul in cantitati mari, cafeaua pe stomacul gol in principal si in general abuzul de orice fel nu este indicat 

Cum deosebim sindromul dispeptic de alte afectiuni ale stomacului

In primul rand ne dam seama din anamneza cum este durerea. 

Daca este o durere intermitenta care apare imediat dupa masa, ne gandim mai degraba la o durere de tip dispepsie.  

Daca in schimb este o durere care trece la ingestia de alimente, atunci ne duce cu gandul la durere de tip ulceros, ulcerul duodenal. 

Durerea care trezeste pacientul din somn nu prea se intalneste in sindroamele dispeptice, decat in cauzele de natura organica, gastrite, ulcer si atunci vom efectua clar o endoscopie digestiva care va pune diagnosticul. 

Sindromul colonului iritabil si sindromul dispeptic sunt diferite, dar pot fi asociate 

Pot fi pacienti si cu dispepsie de tip functional si cu colon iritabil doar ca balonarea, flatulenta si durerile badominale in etajul inferior tin de o afectiune a colonului, pe cand durerea in etajul abdominal superior, cu greata cu varsaturi, cu arsuri, cu aerofagie tin de sindromul dispeptic. 

Sunt multi pacienti care cauta pe internet si isi pun singuri diagnosticul. Am foarte multi pacienti care vin cu greata si varsaturi si spun ca e o cauza biliara sau o cauza gastrica, zic "am gastrita, am fierea lenesa", dar la o anamneza amanuntita ne dam seama ca lucrurile nu stau asa. De multe ori, au si dureri de cap care sunt inainte si apoi greata si in acest caz ne gandim la migrene, o patologie de ordin neurologic si e incdicat ca pacientul sa mearga in primul rand la un neurolog si daca se exclude cauza neurologica, sa faca apoi endoscopie digestiva sau ecografie abdominala. 

Trebuie sa fim atenti la durerea in capul pieptului. Vine pacientul si spune ca il doare stomacul, dar daca noi observam si alte manifestari, adica transpiratie, oboseala recent instalata, daca ii facem si o electrocardiograma, putem sa ne dam seama ca e vorba de un infarct miocardic si nu de o afectiune a stomacului. De aceea este bine ca pacientul sa vina intai la consult si apoi sa mearga la investigatii. Ei vin direct pentru ca vor o ecografie, cred ca au ceva la fiere sau la stomac, dar lucrurile nu stau chiar asa.



Medici GASTROENTEROLOGIE

CF
Coman Felicia-Maria
Medic Primar
Coman Felicia-Maria
Medic Primar

PC
Pop Cosmin-Iuliu
Medic Specialist
Pop Cosmin-Iuliu
Medic Specialist

PO
PAPUC OCTAVIAN
Medic primar
PAPUC OCTAVIAN
Medic primar

Doctor Nagy Giorgiana Anca
Nagy Giorgiana Anca
Medic Primar,Sef lucrari
Nagy Giorgiana Anca
Medic Primar,Sef lucrari

Doctor Prundus Camelia Raluca
Prundus Camelia Raluca
Medic Specialist
Prundus Camelia Raluca
Medic Specialist

Doctor Zaro Razvan
Zaro Razvan
Medic Primar
Doctor Uzum Amelia
Uzum Amelia
Medic Primar, Supraspecializare Hepatologie, Ecografie Generala, Endoscopie Digestiva Diagnostica
Uzum Amelia
Medic Primar, Supraspecializare Hepatologie, Ecografie Generala, Endoscopie Digestiva Diagnostica

Doctor Naftanaila-Mali Florica
Naftanaila-Mali Florica
Medic Primar
Naftanaila-Mali Florica
Medic Primar

Vezi toți medicii

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.