Cum este afectat corpul uman de procesul de imbatranire. Sangele celei mai batrane femei din lume ofera noi indicii

Hendrikje van Andel-Schipper a trait 115 ani si a fost, la un moment dat, cea mai batrana femeie din lume. Hendrikje a avut sistemul cognitiv perfect functional si un sistem circulator sanatos. Cand a murit, in 2005, aceasta si-a donat corpul pentru cercetari stiintifice, cu sprijinul deplin al rudelor care au ramas in viata. Cercetatorii au analizat sangele femeii si alte tesuturi pentru a observa cum au fost afectate acestea de varsta.

Descoperirile oamenilor de stiinta arata, dupa cum ne-am putea astepta, ca durata noastra de viata ar putea fi limitata de capacitatea celulelor stem de a regenera tesuturile. Odata ce celulele stem ajung la starea de epuizare, acestea "mor" in mod gradual, ceea ce reduce capacitatea organismului de a mentine regenerarea tesuturilor si a celulelor vitale, asa cum este sangele.

In cazul lui Hendrikje van Andel-Schipper se pare ca doua treimi din celulele albe din sange ramase in organism pana la moartea acesteia proveneau de la doar doua celule stem, ceea ce inseamna ca majoriatea celulelor stem care erau prezente in organsim cand s-a nascut au murit.

"Exista o limita a numarului diviziunilor celulelor stem? Implica acest lucru faptul ca exista o limita a vietii umane? Sau putem sa scapa prin reaprovizionarea cu celule economisite in tinerete?", se intreaba Henne Holstege de la VU University Medical Center din Amsterdam, care a coordonat echipa de cercetare.

"Se estimeaza ca ne nastem cu aproximativ 20.000 de celule stem in sange si la un moment dat 1000 dintre acestea sunt in mod simultan active pentru a reface sangele", a explicat Holstege.

In timpul vietii, numarul celulelor stem active se micoreaza, iar telomerii acestora se scurteaza pana in punctul in care mor.

Holstege spune ca o alta constatare remarcabila a fost ca mutatiile din celulele sanguine erau inofensive. Aceasta este prima oara cand tiparul mutatiilor "somatice" din cursul vietii au fost studiate pe o persoana atat de batrana si sanatoasa. Absenta mutatiilor care prezinta pericole de boli si cancer sugereaza ca van Andel-Schipper a avut un sistem superior in ceea ce priveste repararea sau renuntarea la celulele cu mutatii periculoase.

Acesta este primul studiu care investigheaza acumularea de mutatii somatice din tesuturile unui individ cu o varsta inaintata, potrivit lui Chris Tyler-Smith de la Wellcome Trust Sanger Institute din Hinxton, UK.

"Cand exista mutatii, exista posibilitatea selectiei si unele mutatii somatice duc la cancer[...] Acum observam rata mutatiilor somatice in tesuturile necanceroase, precum sangele, pentru a ne putea gandi la consecintele asupra sanatatii", a adaugat acesta.

Holstege spune ca rezultatele aduc in prim plan posibilitatea intineririi organismleor batrane prin injectarea celulelor stem salvate de la nastere sau din primii ani de viata. Aceste celule stem ar fi lipsite de mutatii si ar avea telomeri de o lungime normala.

Nu in ultimul rand, Holstege spera sa descopere indicii referitoare la genele care ne protejeaza impotriva bolii Alzheimer, prin compararea genomului femeii de 115 ani cu cele ale persoanelor care cedeaza anormal de devreme afectiunii.

A.C.