Cum influenteaza anatomia creierului alegerile alimentare

Faptul ca alegem sa mancam ceva delicios, dar nesanatos, nu dezvaluie neaparat un defect de caracter. Capacitatea de a exercita auto-control este legata de neurobiologia noastra, potrivit unui studiu publicat in Journal of Neuroscience  (http://www.jneurosci.org/content/38/25/5799) in iunie 2018.

Modul in care alegem ceea ce mancam depinde de doua mecanisme principale. Mai intai, atribuim o valoare diferitelor atribute ale produsului alimentar, cum ar fi gustul si sanatatea. Apoi, alegem mancarea cu cea mai mare valoare globala, luand in considerare importanta pe care o acordam fiecarui atribut.

Pentru a investiga daca exista structuri ale creierului care prezic capacitatea unui individ de a alege alimente sanatoase, cercetatorii au analizat alegerile alimentare ale participantilor in patru experimente unde s-a folosit si imagistica pentru a vedea creierul in timp ce participantii aleg alimentele, scrie sciencedaily.com. (https://www.sciencedaily.com/releases/2018/06/180621101354.htm)

78 de femei si 45 de barbati au participat la cele patru experimente. In trei dintre aceste experimente, participantii au fost plasati in interiorul unui scanner IRM si au primit o sarcina identica. Le-au fost prezentate fotografii ale produselor alimentare si au fost intrebati cat de mult vroiau sa manance o mancare specifica la sfarsitul experimentului. Participantii apoi au fost rugati sa ia decizii pe baza a trei conditii: preferinta lor obisnuita, gustul alimentelor si sanatatea alimentelor.

In cel de-al patrulea experiment, participantilor li s-a spus sa aleaga un produs alimentar, fie alegand cum ar face in mod obisnuit, rasfatandu-se cu un produs alimentar, fie prin renuntarea la ceea ce doresc. Acest grup de participanti a fost, de asemenea, informat sa precizeze pretul pe care l-ar plati pentru un produs alimentar pentru a obtine dreptul de a manca la sfarsitul experimentului, preturile fiind cuprinse intre 0 si 2,50 USD.

Datele imagistice structurale din primele trei experimente arata ca volumul materiei cenusii din cortexul prefrontal dorsolateral (dlPFC) si cortexul prefrontal ventromedial (vmPFC) prezice alegerea produselor alimentare sanatoase. Pe scurt, participantii cu un volum mai mare de materie cenusie in cele doua regiuni ale creierului au manifestat mai multa disciplina in alegerea alimentelor, plasand o importanta mai mare asupra sanatatii produselor alimentare sau mai putina asupra gustului, atunci cand au fost rugati sa se concentreze asupra sanatatii alimentelor.

Rezultatele au aratat pentru prima data ca diferentele in neuroanatomia dlPFC si vmPFC influenteaza capacitatea indivizilor de a face alegeri alimentare sanatoase.

Combaterea tulburarilor alimentare

Rezultatele ar putea fi un prim pas pentru cercetari ulterioare care sa ajute la evaluarea si tratamentul tulburarilor de alimentatie caracterizate printr-un control disfunctional, cum ar fi anorexia nervoasa si consumul de alcool. Ar putea de asemenea ajuta la diagnosticarea precoce a altor tulburari alimentare precum obezitatea, ajutand la identificarea pacientilor cu risc.

"Nu este intotdeauna foarte clar cum se evalueaza aceste tulburari. In psihiatrie in prezent se cauta indicatori biologici in plus fata de metodele existente. Un anumit tipar al structurii creierului ar putea fi unul dintre acesti markeri", a spus Hilke Plassmann.

Insa, rezultatele studiului nu implica faptul ca auto-controlul oamenilor este constrans de limite biologice predeterminate. Creierul uman are capacitatea de a se adapta situatiilor in schimbare, este vorba despre ceea ce oamenii de stiinta numesc "neuroplasticitate", ceea ce inseamna ca oamenii isi pot creste autocontrolul cu ajutorul exercitiilor de neurofeedback.

Implicatii pentru politicile de sanatate publica

Factorii de decizie guvernamentali incearca sa reduca costurile semnificative ale serviciilor care decurg din epidemia de obezitate si incearca sa incurajeze oamenii sa aleaga alimente sanatoase.

Cu toate acestea, trebuie sa fie atenti la faptul ca diferentele neurobiologice individuale afecteaza modul in care oamenii aleg ceea ce mananca. Unii oameni sunt mai receptivi la mesajele bazate pe sanatate, altii sunt mai receptivi la mesajele bazate pe gust. Rezultatele studiului implica faptul ca diferentele in modul in care oamenii raspund ar putea fi legate de structurile creierului consumatorilor. Prin urmare, crearea unui set de mesaje similare pentru o intreaga populatie este cel mai probabil o strategie de comunicare ineficienta.

Studiul a fost realizat de o echipa internationala de cercetatori: Hilke Plassmann presedinte INSEAD, Liane Schmidt de la Universitatea Sorbona, Anita Tusche de la Institutul de Tehnologie din California, Nicolas Manoharan de la Universitatea Sorbona, Cendri Hutcherson de la Universitatea din Toronto si Todd Hare de la Universitatea din Zurich.