Cum ne îngrijim pielea? Cum ne alegem cremele? Partea I. Despre pielea uscată

A venit iarna si odata cu frigul incep sa ni se usuce si sa se crape mainile, buzele, fata si chiar parul. Iata de ce am decis sa incep seria de articole despre ingrijirea pielii cu aceasta categorie. Multi dintre pacientii cu pielea uscata se simt bine in timpul sezoanelor moderate si al sezonului cald si au acuze doar iarna. Acest lucru se intampla pentru ca frigul duce la diminuarea secretiei de sebum si la pierderea apei de pe suprafata pielii; aerul uscat si cald din interiorul locuintelor contribuie si el, la fel ca si avitaminozele de iarna (in special deficitul de vitamine A si D) si scaderea sezoniera a functiei tiroidei. Sufera in mod special cei care au pielea uscata constitutional (xerodermii, ihtioze, dermatita atopica) ca si cei care au dermatoze ameliorate de soare (psoriazis). Mai contribuie la toate excesul de igiena: mai nou facem dus dimineata si seara, unii dintre noi si in timpul zilei, dupa ce am mers la sala sau la piscina sau pur si simplu la serviciu. Aceasta hiper-igiena ma face sa punctez urmatoarele: un element esential in ingrijirea ielii, mai ales a pielii uscate, este alegerea produsului de spalare adecvat. Ca atare devine important sa alegem produse care paradoxal sa nu curete pielea chiar atat de agresiv, ci sa refaca (sau sa reconstituie chiar) filmul hidrolipidic. Cum il alegem? Trebuie sa stim cateva principii de baza, pentru a ne descurca intre sutele de produse, cu sapun sau fara, cu parfum sau fara, spumante sau nu, pentru femei sau pentru barbati Daca avem pielea uscata, vom alege un produs care lasa o pelicula invizibila uleioasa, ca si cum am fi folosit deja un lapte de corp, (Lipikar surgras, Oilatum, Uriage surgras). Daca avem pielea iritabila, predispusa la prurit, vom folosi produse tip syndet (detergenti sintetici), care contin mai putin de 10% sapun si au un pH mai acid decat sapunurile obisnuite, deci mai apropiat de cel al pielii. Daca avem predispozitie alergica (dermatita atopica), vom prefera produsele fara parfum si colorant. Al doilea pas important dupa spalare este emolierea si hidratarea. Dupa cum spuneam, pielea noastra este acoperita cu un film hidro-lipidic, care formeaza o bariera in calea alergenilor si a agresiunilor fizice (vant, frig, uscaciune, agenti iritanti). Refacerea acestui film se face cu doua categorii de produse: emolientele si hidratantele (humectantele). Este important sa recunoastem ingredientele active ale fiecarei categorii, pentru a alege din nenumaratele substante cu sonoritati exotice. Emolientele sunt cele care lasa suprafata pielii neteda si alunecoasa, umpland crapaturile si asigurand coeziunea straturilor in curs de exfoliere, crescand astfel elasticitatea pielii. De exemplu: lanolina, uleiul de jojoba, untul de shea sau de cocos, propylen glicolul, squalenii, glicerol stearat si, dintre vitamine, vitamina E.( De ex:Trixera- Avene, Lipikar -La Roche Posay, A Derma Exomega-Pierre Fabre) Umidifiantii atrag apa din straturile profunde si din mediul ambiant catre straturile externe ale pielii. De exemplu: glicerina, acidul hialuronic, ureea, acidul lactic, sorbitol (Xerial-SVR, Keratosane-Uriage, Tractopon-Vectem) Multe dintre produsele actuale combina cele doua categorii de substante, incercand sa se asemene cat mai mult cu sebumul natural (Lipobase repair). Pentru cei cu dermatita atopica si predispozitie la eczeme de contact se folosesc substante care reduc suplimentar pruritul (niacinamida- Lipikar AP). Aceste substante contribuie esential la cresterea calitatii vietii pacientilor cu dermatoze pruriginoase. Exista produse special create pentru zonele fisurate Acestea contin de regula vaselina, dimethicon, glicerina si ceramide in concentratii mari (de ex. Bariederm fissures-Uriage, Xerial Fissures SVR, Dexeryl-Pierre Fabre). Unii pacienti se plang ca nu ageeaza folosirea emolientelor, deoarece la aplicare acestea pisca, ustura etc. E vorba cel mai adesea de o intoleranta la anuminte componente, care trebuie evitate cel putin la inceputul tratamentelor, pana cand pielea se restructureaza (propylen glicol, acid benzoic, acid cinnamic, uneori acid lactic sau uree in concentratii mari). Mai trebuie mentionat ca pentru mainile, crapate mai ales iarna, emolierea intensa, repetitiva este esentiala pe cand excesul de hidratare (prin spalare) poate avea efecte contrare. Cremele de maini sunt totdeauna grase, cu predominanta substantelor uleioase, care au un efect ocluziv (astupa crapaturile). In concluzie, este de retinut ca ingrijirea pielii uscate incepe totdeauna cu alegerea produsului de spalare adecvat si se bazeaza esential pe folosirea constiincioasa a produselor adecvate. Cereti sfatul medicului dermatolog pentru a alege produsele care vi se potrivesc! Autor: dr. Diana Placintescu, medic primar dermato-venerolog