medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Parodontoza

Parodontoza

Alte denumiri: Boala parodontală

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre parodontoză

Boala parodontală sau parodontoza, cum este cunoscută de majoritatea pacienților, este o afecțiune a structurilor de suport dentare. Parodontiul cuprinde osul alveolar (osul în care stă dintele), ligamentele parodontale și cementul radicular.

S-a dovedit că această boală este determinată de bacteriile parodontale și poate fi favorizată de factori precum tartrul sau fumatul.

Este important de reținut, așadar, că bacteriile care alcătuiesc placa bacteriană sunt răspunzătoare de apariția bolii, astfel încât o igienă riguroasă poate stopa evoluția unei eventuale complicații parodontale.

boala paradontala sau paradontoza

Cauze

Cavitatea orală este cunoscută ca fiind mediul pentru sute de tulpini de bacterii. Dintre acestea, unele sunt bacterii parodontogene, adică răspunzătoare de apariția parodontozei (parodontită, boală parodontală).

În concluzie, filmul bacterian depus pe dinți printr-o igienă neadecvată duce, în timp, la gingivită (stadiul primar de afectare parodontală, un stadiu reversibil total) și, ulterior, la parodontite ireversibile.

Factori de risc

Există anumiți factori care favorizează apariția și evoluția bolii, în prezența bacteriilor:

  • tartrul: tartrul dentar este definit ca un substrat mineral, ce înglobează bacterii, diferite proteine, glucide și enzime, care se atașează pe dinți, în principal, la nivelul marginii gingivale (deseori și subgingival), menținând o stare permanentă de inflamație, prin eliberarea unor substanțe nocive pentru țesut;
  • malpozițiile dentare (înghesuiri, spațieri): de regulă, pacienții cu dinții înghesuiți nu pot asigura o igienă corespunzătoare în spațiile interdentare. Osul alveolar la acel nivel este mai sensibil și, astfel, bacteriile progresează mai ușor;
  • ocluzia (mușcătura) defectuoasă: se traduce printr-o traumă dentară care, în timp, duce atât la modificări dentare de structură (la nivelul smalțului), precum și la retracții gingivale;
  • fumatul;
  • obiceiurile vicioase, precum folosirea scobitorilor sau un periaj agresiv.

Factori favorizanți pot fi și:

  • unele boli generale: diabet, hipertensiune;
  • dezechilibre hormonale;
  • administrarea anumitor medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii, epilepsiei etc.

Simptome

Primul semn al unei afecțiuni parodontale este inflamația, manifestată prin sângerare gingivală și modificarea culorii gingivale de la roz la roșu. De multe ori, când sesizează o sângerare gingivală la folosirea aței dentare, pacienții încep să evite utilizarea acesteia, considerând-o cauza apariției sângerării. În realitate, o gingie sănătoasă nu sângerează nici la periaj, nici la folosirea mijloacelor auxiliare de curățare interdentară, decât în cazul unei gingivite sau al unui traumatism (când este lovită gingia, periuța este dură, ața taie papila).

Alte semne prezente în afecțiunile parodontale sunt:

  • retracțiile gingivale;
  • halitoză (miros urât al cavității orale);
  • migrări dentare;
  • mobilitate dentară;
  • durere la contactul cu unele alimente: reci, dure etc.
consult stomatologic al unei paciente cu paradontoza

Stadiile bolii parodontale

Gingivita reprezintă primul stadiu al bolii, în care evoluția poate fi stopată și este posibilă vindecarea completă, dacă se instaurează la momentul oportun mijloacele necesare îndepărtării plăcii bacteriene, prin periaj la domiciliu, profilaxii dentare în cabinet și folosirea unor substanțe antiseptice de reducere a încărcăturii bacteriene.

Odată ce gingivita progresează și simptomele se accentuează, apar jena și durerea la nivel gingival, poate apărea abcesul parodontal și, în final, un factor care sperie pacientul: mobilitatea dentară, semn că implantarea dintelui în os a fost deja afectată.

Stadiul 2 de afectare parodontală îl reprezintă boala parodontală sau parodontoza propriu-zisă, când se pot observa atât clinic, cât și radiologic, diferite grade de afectare osoasă.


Diagnosticare

În urma unor controale regulate la medicul dentist, acesta poate observa modificări la nivelul gingiei sau al dinților, care pot duce spre un diagnostic de afectare parodontală. De asemenea, sunt pacienți care observă o modificare a culorii gingivale sau o sângerare care îi îngrijorează și îi determină să meargă la stomatolog.

După o evaluare clinică, o igienizare în cabinet și măsurători parodontale (când este cazul), medicul recomandă și un set de radiografii, pentru a investiga gradul de afectare osoasă. În urma acestor investigații se pune diagnosticul de boală parodontală și, eventual, tipul acesteia (cronică, rapid progresivă etc).

În cazul unor patologii generale, precum hipertensiune arterială, diabet, afecțiuni endocrine, afecțiuni de origine hormonală, este importantă o colaborare interdisciplinară cu medicul curant. De exemplu, un pacient cu afecțiuni cardiologice, cu risc de dezvoltare a endocarditelor bacteriene sau un pacient cu diabet vor avea un prognostic mai rezervat în ceea ce privește vindecarea afecțiunii parodontale. De asemenea, medicația antihipertensivă sau antiepileptică poate avea consecințe la nivel parodontal, cu o exacerbare a semnelor clinice prezente.

Este important de menționat și gingivita de sarcină, care apare cu precădere în trimestrele unu și trei și care, de obicei, se remite după naștere. Aceasta se declanșează tot în prezența plăcii bacteriene, însă semnele sunt exacerbate pe fond hormonal. De aceea, este deosebit de importantă igiena la gravide, mai ales când acestea evită periajul din cauza unei senzații de vomă sau grețuri.

Tratament

În funcție de gradul de afectare al parodontiului, există diferite abordări terapeutice:

  • în cazul unei gingivite cronice simple, de cauză bacteriană, direcția principală de tratament este reprezentată de însușirea unei igiene orale bune, cu periaj de două ori pe zi, folosirea aței dentare și vizite regulate la cabinetul stomatologic pentru igienizare dentară, compusă, de obicei, din detartraj, periaj și air-flow;
  • în cazul unei parodontite cronice, cu pungi parodontale, secreții purulente, după igienizare se va face și un chiuretaj parodontal, care va curăța în profunzime țesutul afectat, urmat de medicație specifică antimicrobiană. În stomatologia modernă, laserul a început să fie folosit la scară largă pentru diferite procedee de echilibrare parodontală, deoarece acesta reduce la minimum recuperarea post-operatorie, realizează o eliminare atât a bacteriilor subgingivale, precum și a resturilor de tartru și țesut afectat și, în plus, permite o vindecare mai bună printr-o biostimulare a țesuturilor parodontale.

Prevenție

Deși s-au făcut progrese majore în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor parodontale, trebuie menționat că o „parodontoză”/boală parodontală avansată nu se vindecă în totalitate, ci doar se poate stopa și ține sub control. De aceea, este important ca pacienții să știe că dezvoltarea acestei afecțiuni poate fi împiedicată dacă este eliminată cauza – adică bacteriile care o provoacă.

Primul lucru pe care pacienții îl pot face pentru a combate instalarea unei gingivite și, ulterior, a parodontitelor cronice, este de a respecta regulile de igienă dentară. Prin periaj dentar regulat, folosirea mijloacelor auxiliare de curățare interdentară (ață dentară, irigator oral, periuțe interdentare), precum și folosirea substanțelor antimicrobiene din apele de gură, vor reduce gradul de încărcare bacteriană din cavitatea orală și, astfel, nu se va produce un dezechilibru între bacteriile „bune” și cele „rele”, care să ducă la parodontoză.

Igiena orală corespunzătoare trebuie completată de detartrajul realizat de medicul dentist, o dată la șase luni (sau mai des, pentru pacienții cu depuneri mari de tartru). Această procedură se realizează doar în cabinetul de medicină dentară, deoarece tartrul nu poate îndepărtat prin mijloace uzuale de igienizare.

Echipa medicală - Stomatologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.