Da muzica mai tare! Sau nu. De la zgomot la meloterapie, zece lucruri pe care nu le stiai despre sunet

Creatorii de sunet. Lincoln Center Orchestra, in concert la Havana / Foto: Reuters

Indienii spun "lumea este sunet" si nu gresesc foarte tare, pentru ca tot ce ne inconjoara vibreaza, produce zgomot. Ascultam sunetul diferit: barbatii asculta cu un scop - un punct de vedere sau o solutie; femeile, in schimb, asculta fiecare detaliu si se lasa duse de val, iar diferentele produc neintelegeri. Sunetul raneste - expunerea indelungata la zgomot ne imbolnaveste, la propriu, si nu doar prin utilizarea excesiva a castilor care poate duce la surzenie. In acelasi timp, sunetul poate sa si vindece - meloterapia are un recunoscut rol curativ in afectiuni precum dementa si autismul. Cat priveste zgomotul ambiental, cei mai multi dintre noi ne-am obisnuit cu el si nu ii acordam atentia cuvenita, indica CNN, intr-un amplu material. Fiecare corp e o coarda muzicala, iar sanatatea poate fi definita ca un set de coarde muzicale in armonie completa.

Zece lucruri pe care probabil nu le stiai despre sunet:

1. Fiecare corp e o coarda muzicala. Acest lucru l-am putea deduce foarte simplu, daca avem cateva notiuni elementare de fizica. Desigur, este metaforic sa numim corpul uman o coarda muzicala, notiune care ne duce de obicei cu gandul la un ansamblu armonios de note, placute auzului. Insa materia este energie care vibreaza. Prin urmare, organismul uman este si el o suma de vibratii, care actioneaza pe principiul coardelor muzicale.

2. Sanatatea poate fi definita ca un set de coarde muzicale in armonie completa. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea ca fiind "o stare de bine fizica, mentala si sociala, nu doar absenta unei boli sau infirmitati", deschizand astfel calea catre cel putin trei dimensiuni ale conceptului. La nivel filozofic, Platon, Socrate, Pitagora, Confucius, toti au descris pe larg relatia dintre armonie, muzica si sanatate (atat sociala cat si fizica). "Ritmul si armonia isi gasesc drumul catre adancul sufletului, unde se ataseaza puternic, aducand gratia in sufletele bine educate si nerecunostinta in sufletele needucate", spune Socrate.

3. Vedem o singura octava, auzim zece. O octava reprezinta dublarea unui interval de frecvente. Spectrul vizual, in termeni de frecventa, este cuprins intre 400 si 790THz (terahertzi), adica mai putin de o octava. Oamenii cu auzul fin pot detecta sunete care se incadreaza intre 20 Hz si 20 Khz, ceea ce reprezinta zece octave.

4. Adoptam diferite atitudini de ascultare. Atitudinile de ascultare ajuta oamenii sa fie mai eficienti in comunicare, deoarece ascultarea poate fi tot atat de eficace ca si vorbirea. De exemplu, barbatii obisnuiesc sa se puna in posturi reductive de ascultare, sa asculte cu un scop. Adesea, acest scop este un punct de vedere sau o solutie.

Prin contrast, femeile obisnuiesc sa adopte atitudini expansive de ascultare. Ele se bucura de fiecare detaliu, se lasa duse de val. In mod inconstient, aceste diferente provoaca numeroase neintelegeri.

Alte modalitati de ascultare includ postura critica, postura activa, pasiva sau meditativa, samd. Modul activ de ascultare, de exemplu, este folosit de exemplu de numerosi terapeuti, consilieri sau educatori.

5. Sunetul raneste si chiar ucide. Exista in prezent numeroase dovezi care demonstreaza efectul nociv al zgomotului. Totusi, oamenii inca mai minimalizeaza tema si nu o privesc ca pe o problema globala. Cetatenii americani au identificat zgomotul ca fiind cea mai mare problema a locuirii in zone urbane, arata un studiu realizat de US Census. Astfel, 11,3 din persoanele intervievate au declarat ca zgomotul produs de traficul stradal este deranjant, iar 4,4% considera ca nivelul de zgomot este atat de suparator incat au decis sa se mute. Mai multi americani sunt deranjati de zgomot decat de nivelul criminalitatii, de mirosurile neplacute sau alte probleme considerate neplacute.

"Aproximativ 20% din cetatenii Uniunii Europene, ceea ce reprezinta aproximativ 80 de milioane de oameni, traiesc in zone unde nivelul de zgomot este apreciat de experti ca fiind inacceptabil, zone unde oamenii devin usor irascibili, in care conditiile de somn sunt inadecvate, iar efectele adverse asupra starii de sanatate sunt ingrijoratoare. In plus, alte 170 de milioane de europeni traiesc in asa-numitele zone gri, unde zgomotul atinge un nivel suficient de mare incat sa provoace o irascibilitate permanenta", sustin reprezentanti ai Uniunii Europene.

"Numai zgomotul provocat de traficul rutier afecteaza sanatatea unei treimi din populatia Europei. In acelasi timp, o cincime din europeni sunt expusi noaptea unui nivel al zgomotului care le poate afecta serios sanatatea", arata Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Tot OMS a realizat si o statistica din care rezulta ca zgomotul ucide aproximativ 200.000 de persoane in fiecare an. Concluziile raportului LARES estimeaza ca 3% din decesele provocate de cardiopatia ischemica survin ca urmare a expunerii indelungate la zgomot. Cardiopatia ischemica ucide sapte milioane de oameni anual.

Si pretul pe care il platim pentru acest mediu zgomotos este astronomic, sustin reprezentantii UE: "Estimarile economice actuale arata ca nivelul anual al daunelor produse de mediul zgomotos se incadreaza intre 13 si 38 de miliarde de euro. La aceste sume contribuie scaderea preturilor in domeniul imobiliar, costurile medicale, posibilitatile reduse de folosire a terenurilor disponibile si contravaloarea zilelor de munca pierdute ca urmare a unor probleme generate de zgomot". (Future Noise Policy European Commission Green Paper 1996)

Apoi se pune problema efectului asupra comportamentului social. Un studiu american mai vechi, intitulat "Zgomotul si efectele sale" (Administrative Conference of the United States, Alice Suter, 1991) arata ca "chiar si un nivel moderat de zgomot poate accentua starile anxioase, poate reduce disponibilitatea oamenilor de a oferi ajutor si creste riscul de comportament ostil. Aceste efecte explica intr-o anumita masura dezumanizarea pe care o remarcam in mediul urban".

Citeste si despre tortura prin muzica aici.

6. Schizofrenia este descrisa ca fiind starea in care ceea ce vezi nu corespunde cu ceea ce auzi. Termenul a fost atribuit ORL-istului canadian Murray Schafer. "Cand am inventat termenul de schizofrenie, am intentionat sa fie o notiune nervoasa. Vroiam sa evidentiez sensul de aberatie si drama", spune el.

Afirmatia conform careia starea perpetua de schizofrenie este nesanatoasa este o ipoteza care merita testata din punct de vedere stiintific, atat la nivel personal cat si la nivel social. E suficient sa iei in calcul jovialitatea bizara dintr-un compartiment obisnuit de tren, conversatiile vii, aprinse, in care de fapt nimeni nu se adreseaza nimanui in mod special, ca sa admiti ipoteza ca aceasta stare este nenaturala. Linistea care se asternea in trecut in compartimentul de tren cel putin admitea onest lipsa de conexiune cu cei din jurul nostru. Acum ne ignoram vecinii, dar discutam cu patos detalii intime din viata noastra ca si cum oamenii de langa noi pur si simplu nu exista. Acesta cu siguranta nu este un fenomen social pozitiv.

7. Muzica in format comprimat te oboseste. Cu toata tehnologia inteligenta si aplicarea algoritmilor psihoacustici, sunt inca multe aspecte discutabile legate de compresia fisierelor muzicale, evidentiate de Robert Harley inca din 1991. Psihoacustica este stiinta care se ocupa de modul in care sunetele sunt percepute de catre om. Muzica in format comprimat oboseste si face oamenii mai irascibili.

8. Folosirea excesiva a castilor surzeste copiii. Peste 19% din adolescentii americani cu varste intre 12 si 19 ani au suferit diverse grade de pierdere a auzului in perioada 20052006, procent in crestere cu 5% fata de perioada 19881994, conform unui studiu publicat in Journal of the American Medical Association.

Numerosi specialisti sugereaza ca volumul este prea tare in casti daca nu poti auzi pe cineva care iti vorbeste langa tine. De exemplu, iata ce declara Robert Fifer, profesor de audiologie la Leonard M. Miller School of Medicine din cadrul Universitatii Miami: "Daca poti auzi ce vorbesc oamenii in jurul tau, volumul este la un nivel sigur. Daca volumul este atat de tare incat nu mai poti distinge conversatia sau cineva trebuie sa strige la tine de la o distanta un metru ca sa iti atraga atentia, atunci sigur volumul e la un nivel periculos".

9. Sunetele naturii si linistea sunt bune pentru tine. Aceasta afirmatie nu pare sa fie contestata de nimeni.

10. Sunetul poate vindeca. Atat terapia prin sunete cat si terapia prin muzica se pot incadra la categoria "vindecare prin sunet". Terapia prin muzica (meloterapie) este deja binecunoscuta pentru rolul ei curativ in diverse afectiuni, precum dementa si autismul.

Mai putin cunoscuta este terapia prin sunete, folosita din cele mai vechi timpuri. De exemplu, samanii foloseau in scop vindecator clopote, gonguri si alte instrumente asemanatoare.

Doar pentru ca se foloseau in epoci stravechi si nu sunt tehnici care sa se practice in spitale nu inseamna ca sunt ineficiente. Desigur ca exista si sarlatani, insa si in acest domeniu sunt multe de invatat si, la fel cum medicina traditionala a dat nastere la multe medicamente pe care le folosim astazi, si metodele curative traditionale prin sunete ofera resurse bogate si fascinante.

Autor: R.M.