Alergie la ambrozie: de ce apare, cum se manifestă, tratament
- Alergia la ambrozie este reacție imunitară la polenul plantei Ambrosia artemisiifolia, cel mai răspândit alergen sezonier de toamnă în România;
- Sezonul de polenizare este în august - octombrie, vârful în august-septembrie (nu primăvara!);
- Simptomele alergiei la ambrozie sunt: rinită alergică (strănut, congestie, rinoree apoasă, mâncărimi, lăcrimare), agravarea astmului, rar șoc anafilactic;
- Diagnosticul alergiei la ambrozie se stabilește prin testul cutanat (cu rezultat în 15 min) sau analiza IgE specific pentru ambrozia elatior cW1;
- Tratament simptomatic: antihistaminice, decongestionante, corticosteroizi;
- Imunoterapie AIT: singura metodă care modifică cursul bolii; durată ~3 ani; subcutanat sau sublingual
Despre alergia la polenul de ambrozie
În general, se consideră că primăvara este sezonul alergiilor, însă pentru foarte multe persoane acesta începe sau continuă și în a doua jumătate a anului. Motivul îl reprezintă ambrozia, o plantă care are perioada de polenizare maximă în lunile august-septembrie. Această perioadă poate începe mai devreme sau se poate întinde mai mult, în funcție de condițiile meteorologice (iulie-octombrie). Polenul ambroziei poate provoca rinită alergică sezonieră (așa numita febra fânului), alergia la ambrozie fiind una dintre cele mai răspândite din România.
Alergia este o reacție exagerată a organismului față de anumite substanțe. Există persoane care sunt alergice la polen, la mucegai, la praf și la alți agenți. Alergia este o reacție exagerată pentru că organismul uman percepe aceste substanțe ca fiind dăunătoare și declanșează reacția imunologică, ceea ce determină declanșarea rinitei, conjunctivitei, astmului bronșic.
Ce este ambrozia și de ce provoacă alergie
Ambrozia, cunoscută științific ca Ambrosia artemisiifolia, este cea mai răspândită buruiană care aparține familiei Asteraceae, genului Ambrosia. Este și una dintre cele mai invazive plante de pe teritoriul României. Se găsește adesea pe marginea drumurilor, pe câmpuri, în parcuri, în culturi de cereale și de floarea soarelui, în spațiile urbane periferice, nu și în zonele înalte. Este o plantă anuală, care crește spontan și care are nevoie de multă lumină solară.
Polenizarea acestei plante începe în august și durează până la mijlocul toamnei (lunile august și septembrie sunt cele în care se înregistrează cele mai mari concentrații de polen de ambrozie în aer). O singură plantă de ambrozie poate elibera în atmosferă până la peste 30.000 de semințe. Grăunciorii de polen ai ambroziei pot provoca alergii sezoniere la persoanele alergice. Cantitatea de polen este mai ridicată în intervalul 10:00-15:00, dar depinde foarte mult și de condițiile meteorologice. Polenul ambroziei se poate răspândi pe suprafețe întinse și poate să reziste iernii, cu condiția ca temperaturile să nu scadă foarte mult.
În mod normal, sistemul imunitar apără organismul împotriva virusurilor și bacteriilor, pentru a îndepărta agenții infecțioși. Însă, în cazul persoanelor alergice, sistemul imunitar interpretează în mod eronat polenul ca pe o substanță periculoasă. O substanță naturală numită histamină este eliberată atunci când corpul întâlnește polenul de la ambrozie. Reacția organismului duce la manifestări iritante deranjante, cum ar fi strănutul, secreția nazală apoasă, congestia nazală și mâncărimea la ochi sau senzația de iritație în gât. Alergia este puțin probabil să dispară odată ce s-a dezvoltat.
Cum apare alergia la ambrozie
Nu se cunosc cauzele exacte pentru care unele persoane dezvoltă alergie la ambrozie, iar altele nu. De regulă, această alergie se declanșează după expunerea repetată la polenul de ambrozie, pe parcursul mai multor ani. Ambrozia este răspândită în multe zone, iar polenul său se dispersează cu ușurință în aer. Astfel, o persoană poate fi expusă la polenul de ambrozie fără să își dea seama.
Compoziția chimică a polenului de ambrozie și de ce este atât de alergen
Polenul de ambrozie conține o serie de compuși chimici și proteine care îl fac extrem de alergen. Acești compuși determină reacțiile imune puternice la persoanele sensibile.
Proteine alergenice din polenul de ambrozie
Principalele molecule responsabile pentru alergii sunt proteinele alergenice, care declanșează un răspuns imun exagerat în organism. Cele mai importante sunt:
- Amb a 1 - principalul alergen major al polenului de ambrozie; este recunoscut de sistemul imunitar și determină producerea de anticorpi IgE la persoanele sensibile;
- Amb a 2, Amb a 3, Amb a 4, Amb a 5, Amb a 6, Amb a 7, Amb a 8, Amb a 9 și Amb a 10 - alergeni minori care contribuie la severitatea reacției alergice și la reactivitatea încrucișată cu alte alergii;
- profilinele și polcalcinele - proteine care determină alergii încrucișate cu anumite fructe și legume (ex.: pepene, banană, castravete, dovleac).
Compuși chimici iritanți și inflamatori
Pe lângă proteinele alergenice, polenul de ambrozie conține și alți compuși care agravează reacția alergică:
- Enzime proteolitice - distrug bariera epitelială a mucoasei respiratorii, facilitând pătrunderea alergenilor în organism și accentuând inflamația;
- Lipide bioactive - substanțe care pot induce inflamații la nivelul căilor respiratorii, făcând mucoasa mai sensibilă la alergeni;
- Endotoxine bacteriene - prezența unor particule bacteriene pe suprafața polenului poate accentua inflamația și poate stimula un răspuns imun mai agresiv.
De ce este atât de alergen polenul de ambrozie?
Toate florile eliberează polen, însă polenul de ambrozie este în mod special alergenic, lucru explicat prin următoarele observații:
- concentrație ridicată în aer - o singură plantă de ambrozie poate produce până la 1 miliard de granule de polen într-un singur sezon;
- granule de polen foarte mici - dimensiunea redusă (10-20 microni) permite pătrunderea lor profundă în căile respiratorii;
- capacitate mare de dispersie - polenul de ambrozie este transportat de vânt pe distanțe de sute de kilometri;
- perioadă lungă de polenizare - ambrozia eliberează polen din iulie până în octombrie, cu un vârf în august-septembrie;
- reactivitate încrucișată - alergia la ambrozie poate fi agravată de consumul unor alimente care conțin proteine similare (ex.: pepene, banană, dovlecei).
Aceste caracteristici fac ca polenul de ambrozie să fie unul dintre cei mai agresivi factori alergeni sezonieri, afectând milioane de oameni în întreaga lume.
Cum se manifestă alergia la ambrozie
Simptomele alergiei pot să difere de la o persoană la alta. Alergia la ambrozie se manifestă în mod similar cu alergia la alte tipuri de polenuri. Iată care sunt cele mai importante simptome:
- strănut;
- nas înfundat (congestie/obstrucție nazală);
- secreție nazală apoasă (rinoree);
- dureri de cap (cefalee);
- ochi iritați;
- gât iritat (senzație de mâncărime);
- respirație șuierătoare (wheezing);
- răgușeală;
- pierderea simțului mirosului;
- pierderea simțului gustului;
- somnolență;
- oboseală cronică;
- calitatea scăzută a somnului.
Ambrozia poate să agraveze simptomele astmului. De asemenea, reacția alergică poate să ducă la șoc anafilactic (cea mai gravă reacție alergică, care poate cauza deces prin scăderea tensiunii arteriale, obstrucția căilor aeriene). Simptomele dispar odată cu dispariția polenului (la finalul toamnei).
Când apare sezonul alergiei la ambrozie?
Perioada de polenizare începe la sfârșitul verii, de obicei în luna august, și se extinde până la sfârșitul lunii octombrie. Vârful de concentrație a polenului în aer se înregistrează în lunile august și septembrie.
Nivelul de polen este cel mai ridicat dimineața, motiv pentru care persoanele alergice sunt sfătuite să evite activitățile în aer liber în prima parte a zilei, mai ales în zilele însorite și cu vânt. Polenul de ambrozie poate fi transportat pe distanțe de sute de kilometri, ceea ce înseamnă că și persoanele care locuiesc în zone urbane, departe de câmpuri, pot fi afectate.
Nivelul polenului de ambrozie din zona ta poate fi verificat zilnic prin buletinele de polen emise de institutele de meteorologie și sănătate publică.
Cât de frecventă este alergia la ambrozie în România?
Statisticile arată că peste 480.000 de persoane din populația activă a României sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea dezvoltând rino-conjunctivită alergică.
Prevalența ridicată (5,35% din populație) plasează alergia la ambrozie la un nivel de morbiditate comparabil cu cel al diabetului zaharat. Fără un tratament adecvat, rinita alergică cauzată de ambrozie poate evolua în timp spre astm bronșic, o complicație serioasă care afectează și mai mult calitatea vieții.
Ambrozia continuă să se răspândească rapid pe teritoriul României datorită rezistenței excepționale a semințelor sale. Chiar și o concentrație extrem de mică de polen în aer, de sub 30 de granule per metru cub, este suficientă pentru a declanșa o reacție alergică la persoanele sensibile.
Factori agravanți ai alergiei la ambrozie
Există factori agravanți pe care persoanele alergice ar trebui să le cunoască:
- fum de țigară;
- mirosuri puternice;
- temperaturi mari;
- aer poluat;
- schimbări climatice.
Analize necesare pentru diagnosticarea alergiei
Alergia la polenul de ambrozie nu trebuie ignorată, pentru că simptomele se pot înrăutăți, pe măsură ce trece timpul. Este recomandat să mergi la medicul alergolog pentru efectuarea unor analize, stabilirea unui diagnostic și pentru începerea tratamentului.
- Anamneză: medicul poate să stabilească diagnosticul de alergie la ambrozie în baza simptomelor pe care le are pacientul. Este foarte important ca pacientul să spună când a observat pentru prima dată simptomele și dacă au existat factori agravanți.
- Teste cutanate: medicul poate să solicite și o testare alergologică cutanată. Testul presupune plasarea unei picături cu extract alergenic de polen de ambrozie pe piele și înțeparea pielii în acea zonă. Dacă apare o reacție ușoară (edem, mâncărime, roșeață) înseamnă că persoana este alergică la ambrozie.
- Teste de sânge: alergia la ambrozie poate fi confirmată printr-un test de sânge. Se recoltează o mostră de sânge de la pacient, iar ulterior, în laborator, se depistează prezența anticorpilor împotriva ambroziei care indică alergie la această buruiană.
Complicațiile alergiei la ambrozie
Persoanele alergice (la acarieni de praf, mucegai, alte tipuri de polen, blana animalelor) au un risc mai mare să fie alergice și la ambrozie. De asemenea, dacă o persoană din familie este alergică la ambrozie, ai un risc mai mare de a suferi de această alergie.
Complicațiile asociate alergiei cu ambrozie
- Afecțiunea declanșată de alergia la ambrozie se numește rinită alergică;
- Rinita alergică poate reduce productivitatea persoanei afectate;
- Rinita alergică poate să ducă la un somn de calitate redusă, ceea ce poate declanșa oboseală, iritabilitate, anxietate;
- Rinita alergică agravează simptomele astmului, dacă pacientul a fost diagnosticat cu această afecțiune. În plus, poate declanșa inflamația căilor respiratorii inferioare ce duce la apariția astmului alergic (tusea și respirația șuierătoare);
- Rinita alergică netratată poate crește riscul de a dezvolta sinuzita.
Schema de tratament pentru alergie la ambrozie
Strategia terapeutică în cazul alergiei induse de ambrozie este complexă și poate include, pe lângă evitarea expunerii la polen, imunoterapie alergen specifică și tratament simptomatic.
Imunoterapia alergen-specifică (AIT)
Imunoterapia este în prezent singura metodă care modifică evoluția naturală a alergiei, nu doar simptomele. Medicul îți dă, treptat, doze tot mai mari dintr-un extract de polen de ambrozie, până ajungi la o doză de întreținere. Corpul se obișnuiește cu „intrusul” și învață să îl tolereze. Când te expui din nou la polen, nu mai reacționezi la fel de puternic. Uneori simptomele dispar. Alteori rămân, dar sunt ușoare.
Această „reeducare” a sistemului imunitar cere timp, iar primele îmbunătățiri se văd, de obicei, după 6-12 luni. Vestea bună este că efectul nu se oprește odată cu tratamentul. Beneficiul poate ține ani buni după ce închei cura, iar pentru unii alergeni ratele de succes ajung la 80-90%.
De asemenea, imunoterapia începută la timp poate reduce riscul ca o rinită alergică să se transforme în astm și poate frâna apariția unor alergii noi.
Pentru cine e potrivită imunoterapia?
Răspunsul îl dă medicul alergolog, după ce confirmă alergia la ambrozie printr-un test cutanat sau printr-o analiză de sânge care măsoară anticorpii IgE. De regulă, imunoterapia se ia în calcul când simptomele sunt moderate sau severe și nu pot fi controlate de medicamente, ori când medicamentele îți fac rău. Se poate face la adulți și la copii peste 5 ani.
Medicul verifică, în plus, dacă ai un astm necontrolat, anumite boli autoimune sau dacă iei beta-blocante, situații care cer prudență. Dacă ai început deja cura înainte de a rămâne însărcinată, nu continua sau întrerupe administrarea fără să discuți mai întâi cu medicul. Acesta poate evalua situația în funcție de produs, etapa sarcinii și starea ta de sănătate și îți poate recomanda cea mai sigură opțiune.
Nu există o rețetă unică, valabilă pentru toată lumea. Alegi imunoterapia subcutanată sau sublinguală cântărind severitatea simptomelor, programul pe care îl ai și ce ți se potrivește.
Imunoterapie subcutanată (SCIT)
Imunoterapia subcutanată presupune administrarea unor injecții subcutanate, în partea superioară a brațului, la anumite intervale de timp. Aceste injecții se administrează doar în cabinetul medicului alergolog.
Tratamentul are două etape. La început, în faza de creștere a dozei, injecțiile se administrează o dată pe săptămână, câteva săptămâni la rând. Apoi vine etapa de întreținere, cu o injecție la fiecare 4-6 săptămâni, timp de 3-5 ani. După fiecare injecție pacientul rămâne în cabinet cel puțin 30 de minute, uneori o oră, cât să se asigure că totul e în regulă.
Imunoterapie sublinguală
Imunoterapia sublinguală se recomandă mai ales în cazul copiilor. Presupune administrarea zilnică (sau de 3 ori pe săptămână) a unui extract alergenic sub formă de picături sau tablete, sublingual.
Prima doză se administrează în cabinetul medicului, pentru a putea ține pacientul sub observație 20-30 de minute. Restul dozelor se pot administra acasă. Tableta se ține sub limbă un minut-două, apoi se înghite, ideal dimineața, pe stomacul gol. Pentru polenul de ambrozie există deja o tabletă sublinguală dedicată, aprobată atât pentru adulți, cât și pentru copiii de la 5 ani în sus.
Când începi și cât durează tratamentul
Durata totală a tratamentului este între 3-5 ani (3-5 sezoane polenice consecutive), deoarece sistemul imunitar are nevoie de timp ca să își schimbe cu adevărat răspunsul. Sub 3 ani, efectul de durată riscă să nu se instaleze.
Momentul în care începi tratamentul contează la fel de mult. Ambrozia își aruncă polenul spre sfârșitul verii și începutul toamnei, iar tratamentul se începe înainte de sezon, de obicei cu câteva luni mai devreme, și se continuă pe parcursul lui. Medicul îți comunică exact când să începi, în funcție de schema aleasă.
Cât de sigură este imunoterapia
Cele mai frecvente reacții sunt locale și ușoare. La varianta sublinguală, poți simți mâncărime sau o ușoară umflătură în cavitatea bucală în primele zile. La injecții, poate apărea o umflătură la locul înțepăturii. De obicei, aceste reacții trec de la sine. Dacă sunt deranjante, medicul poate scădea temporar doza sau îți poate recomanda un antihistaminic înainte.
Nu este recomandat să începi sau să oprești imunoterapia pe cont propriu. Schema se stabilește împreună cu medicul alergolog, care o adaptează la alergia ta și la felul în care răspunzi. Acest text are rol informativ și nu ține locul unui consult.
Când este indicată imunoterapia și ce rezultate poate oferi
Imunoterapia este recomandată pacienților care au simptome semnificative în ciuda tratamentului medicamentos simptomatic sau celor care doresc o soluție pe termen lung pentru a reduce sensibilitatea la polenul de ambrozie.
În general, pentru a obține beneficii optime, tratamentul se inițiază înainte sau la începutul sezonului ambroziei și se continuă pe parcursul mai multor sezoane (de obicei 3 - 5 ani). Eficacitatea variază în funcție de pacient, dar multe persoane observă reducerea semnificativă a simptomelor și a nevoii de medicamente după finalizarea tratamentului.
Tratamentul simptomatic al alergiei la ambrozie
Medicamentele care pot ameliora simptomele de alergie la ambrozie (alergie la polen) includ:
- antihistaminice;
- decongestionante;
- corticosteroizi.
Medicamentele recomandate se pot administra sub formă de:
- picături nazale;
- picături oftalmice.
Sprayurile nazale cu corticosteroizi, de exemplu, reduc inflamația mucoasei nazale și împiedică dezvoltarea reacțiilor alergice. Sunt considerate a fi cele mai eficiente pentru rinita alergică, ameliorând congestia nazală și alte simptome, inclusiv ușor simptomele oculare. Antihistaminicele sunt folosite pentru ameliorarea simptomelor precum strănutul, mâncărimea nazală și oculară, în timp ce decongestionantele pot ajuta la ameliorarea congestiei nazale.
Tratamentul pentru alergia la ambrozie se stabilește de medicul alergolog, în funcție de severitatea simptomelor și de starea generală a pacientului. În cazul în care simptomele alergice devin mai severe odată ce s-a început administrarea de antihistaminice sau corticosteroizi trebuie informat de urgență medicul. Unele medicamente se pot administra preventiv, iar altele după contactul cu grăuncioarele de ambrozie.
Imunoterapie AIT vs. Tratament simptomatic
Imunoterapia alergen-specifică (AIT) și tratamentul simptomatic au roluri diferite în controlul alergiei la ambrozie. În timp ce tratamentul medicamentos ajută la reducerea rapidă a simptomelor, imunoterapia urmărește să reducă sensibilitatea organismului la alergen pe termen lung.
| Imunoterapia alergen-specifică (AIT) | Tratamentul medicamentos (simptomatic) |
| Acționează asupra cauzei bolii, modificând răspunsul imunitar. | Reduce simptomele pe durata sezonului alergic. |
| Tratament de lungă durată (aproximativ 3 ani). | Administrare pe termen scurt, la nevoie. |
| Poate preveni progresia spre astm bronșic și induce remisie îndelungată. | Ameliorează disconfortul, dar nu influențează evoluția bolii. |
| Administrare subcutanată (injecții) sau sublinguală (picături/tablete). | Administrare orală (pastile, siropuri), spray nazal sau picături oftalmice. |
Metode pentru prevenirea alergiei la ambrozie
Poți preveni alergia la ambrozie prin 2 metode: întărind sistemul imunitar și luând măsuri împotriva alergiei la ambrozie.
Întărirea sistemului imunitar
Cercetările făcute până în prezent demonstrează că sistemul imunitar este influențat de factori precum: mișcarea, vârsta, stresul, odihna, dieta.
- Mișcarea: s-a demonstrat că, pentru a avea un sistem imunitar puternic, trebuie să facem cel puțin 30 de minute de mișcare în fiecare zi. Poate fi vorba despre plimbare sau exerciții ușoare;
- Alimentația: nu există „alimente minune” care oferă protecție completă. O dietă echilibrată, bogată în vitamine, oligoelemente, fibre și probiotice, hidric adecvată menține o funcție imunitară bună;
- Stresul: afectează sistemul imunitar și poate duce la scăderea funcției imunitare normale;
- Vârsta: pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul imunitar slăbește. Pentru a preveni acest lucru, se recomandă o dietă sănătoasă și practicarea exercițiilor fizice;
- Somn suficient și de calitate: dacă organismul este privat de odihnă, sistemul imunitar este afectat;
- Ai grijă la igienă: în special la igiena mâinilor, dar nu numai.
Combaterea ambroziei
Semințele de ambrozie pot rămâne în stare latentă chiar și 10 ani. Un rol important îl joacă și condițiile meteo (temperaturile, umiditatea, sezonul cald, vântul) care ajută la dezvoltarea plantei și la transportul polenului pe suprafețe mari.
Combaterea ambroziei se face:
- preventiv: evitarea transportului de sol contaminat cu ambrozie, produse agricole;
- mecanic: după tăiere, plantele pot produce ramificații numeroase;
- chimic: ambrozia se poate trata cu erbicide, planta este sensibilă la un asemenea tratament.
Măsuri împotriva alergiei la ambrozie
Persoanele care sunt alergice la ambrozie pot lua anumite măsuri pentru a resimți simptome mai puțin severe. Dacă te numeri printre acestea:
- nu deschide ferestrele între orele 10:00 și 15:00, interval în care concentrația de polen este maximă;
- folosește plase pentru geamuri prevăzute cu filtru special și un aparat de aer condiționat cu filtru HEPA; pe acesta din urmă este recomandat să-l menții în funcțiune inclusiv toamna;
- evită să ieși din casă în intervalul orar 10:00 - 15:00;
- folosește un aspirator cu filtru HEPA pentru a reduce polenul din locuință;
- schimbă hainele și fă duș frecvent pentru a îndepărta polenul de pe corp și păr;
- scoate planta de ambrozie din curte înainte de începerea perioadei de polenizare;
- nu usca hainele afară, deoarece polenul se poate depune pe ele.
Alergia la ambrozie este una dintre cele mai frecvente și deranjante alergii sezoniere, afectând un număr tot mai mare de persoane din cauza răspândirii acestei plante invazive. Simptomele pot varia de la simple strănuturi și mâncărimi până la probleme respiratorii severe, afectând considerabil calitatea vieții.
Pentru a ține sub control această alergie, este esențială o combinație de prevenție, tratament medicamentos și, în cazurile severe, imunoterapie. Evitarea expunerii la polen, monitorizarea concentrațiilor din aer și măsurile locale de combatere a ambroziei sunt strategii importante pentru reducerea impactului alergiei.
Dacă simptomele sunt severe, medicul alergolog poate recomanda începerea tratamentului medicamentos cu două săptămâni înainte de debutul sezonului de polenizare, pentru un control mai bun al reacției alergice.
Disclaimer: Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Întrebări frecvente despre alergia la ambrozie
Ce perioadă este cea mai periculoasă pentru alergia la ambrozie?
Polenizarea ambroziei atinge vârful între lunile august și septembrie, dar poate începe încă din iulie și se poate prelungi până în octombrie, în funcție de condițiile meteo. În această perioadă, riscul de expunere și apariție a simptomelor alergiei la ambrozie este cel mai mare.
Care sunt principalele simptome ale alergiei la ambrozie?
Simptomele includ strănut, nas înfundat, secreții nazale apoase, mâncărimi la nivelul ochilor și gâtului, ochi roșii sau iritați, tuse, respirație șuierătoare și, în cazuri severe, agravarea astmului. Pot apărea și oboseală, somnolență și scăderea calității somnului.
Am și astm. Alergia la ambrozie mi-l poate agrava?
Da, se poate; când respiri polen în sezon, căile aeriene se pot inflama, iar acest lucru îți poate declanșa tuse, respirație șuierătoare sau senzația că nu-ți ajunge aerul. Dacă nu este tratată, rinita alergică poate agrava astmul sau poate favoriza apariția acestuia. Imunoterapia începută la timp poate reduce acest risc.
Cum verific nivelul de polen de ambrozie din zona mea?
Poți verifica nivelul de polen prin aplicații meteorologice precum AccuWeather, care includ indici de Polen, sau prin buletinele emise de institutele de sănătate publică și meteorologie. În zilele cu nivel ridicat de polen, mai ales când este însorit și vântos, este recomandat să eviți activitățile în aer liber și să menții ferestrele închise.
Copiii pot dezvolta alergie la ambrozie?
Da, și copiii pot fi afectați, deși alergia este mai puțin frecventă la vârste foarte mici (sub 3 ani). Alergiile apar, de obicei, după expuneri repetate la polen, astfel că simptomele devin mai evidente în jurul vârstei de 5-10 ani.
Bibliografie
- Bousquet, J. et al. (2025) ‘Methodology for the Development of the Allergic Rhinitis and Its Impact on Asthma (ARIA)-EAACI 2024–2025 Guidelines: From Evidence-to-Decision Frameworks to Digitalised Shared Decision-Making Algorithms’, Allergy, 81(2), pp. 427–453. doi:10.1111/all.70100.
- Fall Allergy Symptoms Are Similar to Spring and Summer – and Can Hit as Hard (2025) American College of Allergy Asthma and Immunology. Available at: https://acaai.org/news/fall-allergy-symptoms-are-similar-to-spring-and-summer-and-can-hit-as-hard/ (Accessed: 13 August 2026).
- Ragweed Pollen Allergy (2025) Asthma and Allergy Foundation of America. Available at: https://aafa.org/allergies/types-of-allergies/pollen-allergy/ragweed-pollen/ (Accessed: 12 August 2026).
- 7 Things You May Not Know About Ragweed Pollen Allergy (2024) Asthma and Allergy Foundation of America. Available at: https://community.aafa.org/blog/6-things-you-may-not-know-about-ragweed-pollen-allergy (Accessed: 12 August 2026).
- Ragweed Allergy (2024) American College of Allergy Asthma and Immunology. Available at: https://acaai.org/allergies/allergic-conditions/ragweed-allergy/ (Accessed: 13 August 2026).
- What Are the Symptoms of a Ragweed Allergy? (2024) WebMD. Available at: https://www.webmd.com/allergies/ragweed-allergy (Accessed: 12 August 2026).
- Ragweed Allergy: Causes, Symptoms & Treatment (2023) Cleveland Clinic. Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/ragweed-allergy (Accessed: 13 August 2026).
Solicită o programare
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Articole din aceeași categorie
Șoc anafilactic: ce este, de ce apare, indicații
Șocul anafilactic este cea mai gravă formă a unei reacții alergice, care poate pune viața în pericol, dacă nu este tratată imediat. Forma cea mai gravă de reacție alegică apare atunci când organismul răspunde exagerat la contactul cu o substanță pe care o percepe, în mod eronat, ca periculoasă, chia...
Mușcătura de căpușă: primul ajutor, tratament, prevenție
Ce sunt căpușele? Mici paraziți înrudiți cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele animalelor și al oamenilor. Se găsesc în iarbă înaltă, păduri, tufișuri și grădini.Care este riscul principal al mușcăturii de căpusă? Căpușele pot transmite boli grave: boala Lyme (borelioza), encefalita de căpușă și...
Cum te protejezi de bolile transmise prin înțepături de insecte
O banală înțepătură de insectă poate ascunde multe pericole pentru sănătatea ta. Țânțarii, căpușele și alte insecte pot transmite virusuri, bacterii și paraziți responsabili pentru apariția unor boli infecțioase severe. Riscul crește în sezonul cald, când activitatea insectelor este mai intensă și o...