De ce ne place muzica? Cea mai frumoasa obsesie umana sub lupa neurostiintelor

Muzica este un sunet organizat / Foto: Photoxpress.com

"Castile faceau ca muzica sa-mi para mai personala. Dintr-odata, ea venea din capul meu, nu de afara, din lume." Forta muzicii este exploatata in foarte multe domenii: publicitate, cinematografie, armata etc. Suntem convinsi sa cumparam o bautura racoritoare, o haina sau o masina, de muzica pe care o auzim in reclamele acestor produse. Savuram puterea muzicii de a ne induce anumite senzatii. De ce? De ce ne place muzica si suntem gata sa cheltuim atat de mult pentru a o asculta? Cum actioneaza asupra noastra cea mai frumoasa obsesie umana?

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro

"Lume culorilor sonore" este folosita, de cele mai multe ori, pentru a ne manipula emotiile, iar tendinta noastra este aceea de a-i ceda. De ce anumite succesiuni de sunete ne emotioneaza, in vreme ce altele, precum zgomotul produs de masini, in trafic, ne deranjeaza? Raspunsul sta, mai nou, in mana neurostiintelor.

O parte dintre secretele muzicii au inceput sa fie dezvaluite odata cu expansiunea neurostiintelor si cu dezvoltarea abordarilor din psihologie, a tehnicilor imagistice si a medicamentelor capabile sa manipuleze neurotransmitatori, precum dopamina si serotonina. Progresele inregistrate in modelarea retelelor neuronale au, de asemenea, un merit in dezlegarea secretelor muziciii.

Muzica este o placere. De ce ar trebui sa o analizam?

"Imi place stiinta si imi place muzica. De ce as vrea sa le amestec?" Pentru unii dintre noi, ideea de a analiza muzica este similara faptului de a studia structura chimica a unei picturi de Picasso, este un act de desacralizare. Pentru altii insa este o pasiune. Daniel J. Levitin, muzician rock si cercetator in neurostiinte, este de alta parere. El crede ca intelegerea motivelor pentru care ne place muzica si suntem atrasi spre ea ne ofera o perspectiva asupra esentei noastre umane. In cercetarile sale, a pornit de la urmatoarele intrebari cheie: ce putem afla de la muzica despre creier, ce putem afla de la creier despre muzica, dar, mai ales, ce putem afla de la muzica si de la creier despre noi insine?

Ce este muzica si de ce este diferita de alte zgomote?

Dupa definitia compozitorului francez Edgard Varese, "muzica este un sunet organizat". Elementele de baza ale oricarui sunet sunt: intensitatea, inaltimea, conturul, durata sau ritmul, tempoul, localizarea spatiala si reverberatia. Creierul nostru organizeaza aceste atribute perceptive fundamentale in concepte de nivel mai inalt - intocmai cum un pictor aranjeaza liniile pentru a obtine forme - cum sunt masura, armonia si melodia. Atunci cand ascultam muzica, percepem, de fapt, mai multe atribute sau "dimensiuni".

Diferenta dintre muzica si o serie intamplatoare de sunete se leaga de felul in care elementele ei fundamentale se combina si de relatiile care se stabilesc intre acestea. Cand aceste elemente de baza se combina si formeaza relatii incarcate de sens, din ele apar concepte de nivel mai inalt, cum sunt masura, cheia, melodia si armonia. Acest fapt le diferentiaza de zgomotele obisnuite, care nu ne emotioneaza, precum latratul cainelui sau sunetul produs de masini.

De ce place muzica?

Ne place muzica atunci cand invatam structura pe care se intemeiaza si cand putem face previzuni legate de ceea ce urmeaza sa auzim. Prin comparatie, putem asocia placerea de a asculta o anumita melodie cu aceea de a vorbi intr-o limba straina cand ii cunoastem regulile gramaticale, cand ii intelegem structura si ne este la indemana utilizarea ei, explica cercetatorul Daniel J. Levitin, in cartea sa, "This Is Your Brain On Music: The Science of a Human Obsession".

Acelasi rezultat este intarit si de o echipa de cercetatori, condusa de Valorie Salimpoor de la Universitatea McGill din Montreal, Canada. Muzica produce un fel de recompensa intelectuala, deoarece ascultatorul trebuie sa urmareasca succesiunea notelor pentru a o putea aprecia. "Un singur ton nu poate produce placere. Insa o serie de tonuri aranjate intr-un anumit fel poate genera mai multa placere decat oricare alta experienta umana. Este uimitor cum cortexul cerebral urmareste aceste tonuri in timp real anticipand si construind in acelasi timp", a adaugat Salimpoor pentru The Guardian.

Aceste aspecte ale muzicii nu sunt reprezentate direct in creier, cel putin nu in fazele initiale de procesare. Creierul isi construieste propria versiune a realitatii, bazata doar partial pe ceea ce exista in realitate si partial pe felul in care interpreteaza tonurile pe care le auzim in functie de rolul jucat de ele intr-un sistem muzical invatat. Intr-un mod asemanator este interpretat si limbajul vorbit. Am invatat ca anumite secvente de tonuri se potrivesc si ne asteptam ca ele sa se potriveasca in continuare. Ne asteptam ca anumite tonuri, timbruri etc. sa apara impreuna, pe baza unei analize statistice efectuate de creierul nostru privind frecventa asocierii lor din trecut. Creierul stocheaza imagini perceptive, iluzii ale lumii si extrage relatiile dintre elemente.

Cum procedeaza compozitorii pentru a ne crea emotii ?

Trucul folosit de compozitori este acela ca ei ne cunosc asteptarile si controleaza, in mod deliberat, momentele in care acestea se implinesc sau nu. Emotiile, lacrimile, fiorii pe care ni le aduc muzica sunt rezultatul manipularii asteptarilor noastre de catre un compozitor iscusit si de catre cel care interpreteaza muzica, explica Daniel J. Levitin.

Una dintre iluziile des folosite si usor de identificat este cadenta inselatoare. Aceasta este intalnita in special in muzica clasica occidentala. O cadenta este o succesiune de acorduri care creeaza o asteptare si apoi se incheie, de obicei, cu o consonanta multumitoare. In cazul cadentei inselatoare, compozitorul repeta secventa de acorduri iar si iar, pana ce convinge in cele din urma ascultatorii ca vor primi ceea ce asteapta, dar in ultima clipa le ofera un acord neasteptat.

Muzica si drogurile sau mancarea buna. De ce genereaza stari similare?

Creierul reactioneaza la muzica la fel cum se manifesta fata de un anumit tip de mancare gustoasa sau fata de droguri. Experienta placerii este mediata in toate aceste situatii de eliberarea unei substante chimice care poarta numele de dopamina, potrivit unui studiu publicat in revista Nature Neuroscience. Muzica se integreaza intr-un circuit al creierului care este responsabil pentru crearea motivatiei. De fiecare data cand indeplinim o actiune pe care dorim sa o repetam, dopamina este eliberata in acest circuit. Acelasi fenomen este valabil si pentru momentele in care consumam o mancare buna.

Autor: Cristina Bobe