Psihologie

25 Septembrie 2017

De ce oamenii cred in conspiratii si cum sa le schimbi opinia

De ce oamenii cred in conspiratii si cum sa le schimbi opinia

Raspunsul simplu este ca faptele si argumentele rationale chiar nu sunt foarte bune la modificarea convingerilor oamenilor. Teoriile conspiratiei apar cu o asemenea regularitate datorita dorintei noastre de a impune o structura lumii si capacitatii incredibile de a recunoaste modele, conform theconversation.com.

Intr-adevar, un studiu recent a aratat o corelatie intre nevoia de structura a unui individ si tendinta de a crede intr-o teorie a conspiratiei.
Luati aceasta secventa, de exemplu:

0 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1

Puteti vedea un model? Destul de posibil si nu sunteti singurii. Un sondaj rapid (replicand un studiu mult mai riguros) a sugerat ca 56% dintre oameni sunt de acord cu voi, chiar daca secventa a fost generata aruncand o moneda.

Se pare ca nevoia noastra de structura si abilitatea de recunoastere a modelului pot fi destul de hiperactive, provocand tendinta de a identifica modele cum ar fi constelatii, nori care arata ca un caine si vaccinuri care provoaca autism unde, de fapt, nu exista.

Abilitatea de a recunoaste modele a fost probabil o trasatura utila supravietuirii pentru stramosii nostri. Dar daca adaugi aceeasi tendinta in lumea noastra bogata in informatii, ajungi sa vezi legaturi inexistente intre cauze si efecte teorii ale conspiratiei peste tot.

Presiunea sociala a egalilor

Un alt motiv pentru care suntem atat de dornici sa credem in conspiratii este ca suntem animale sociale, iar statutul nostru in aceasta societate este mult mai important (din punct de vedere evolutiv) decat sa fii corect. In consecinta, ne comparam in mod constant actiunile si convingerile noastre cu cele ale colegilor si apoi le modificam pentru a se potrivi. Aceasta inseamna ca daca grupul nostru social crede ceva, este mai probabil sa urmam turma.

Acest efect al influentei sociale asupra comportamentului a fost demonstrat in 1961 de experimentul coltului strazii, condus de psihologul social american Stanley Milgram. Experimentul a fost simplu (si distractiv) suficient pentru il putea replica. Doar alegeti un colt de strada ocupat si priviti cerul timp de 60 de secunde.

Cel mai probabil, foarte putini oameni se vor opri si vor verifica ce cautati in aceasta situatie, Milgram a constatat ca aproximativ 4% dintre trecatori s-au alaturat. Apoi, luati niste prieteni cu voi. Pe masura ce creste grupul, tot mai multi straini se vor opri si vor privi in sus. Cand grupul a crescut la 15 persoane care priveau cerul, aproximativ 40% din trecatori s-ar fi oprit si ar fi privit cerul. Aproape cu siguranta ati vazut acelasi efect in actiune la cumparaturi unde sunteti atrasi de standul unde sunt multi oameni.

Principiul se aplica la fel de puternic si ideilor. Daca mai multi oameni cred o informatie este mai probabil sa o accepti ca fiind adevarata. Si daca, prin intermediul grupului nostru social, suntem expusi prea mult la o idee speciala, atunci ea devine incorporata in viziunea noastra despre lume. Pe scurt, dovezile sociale reprezinta o tehnica mult mai eficienta de persuasiune decat dovezile bazate exclusiv pe fapte, de aceea acest tip de dovada este atat de popular in publicitate (80% din mame recomanda).

Dovada sociala este doar una dintre o serie de erori logice care, de asemenea, ne determina sa ignoram dovezile factuale. O problema legata de aceasta este tendinta constanta de confirmare, acea tendinta ca oamenii sa caute si sa creada datele care sustin opiniile lor, in timp ce reduc chestiile care nu o fac. Cu totii suferim de asta.

Sansele sunt ca, oricare ar fi rationalitatea oricarei parti, sa respingeti in mare masura argumentele opozitiei in timp ce ii aplaudati pe cei care au fost de acord cu voi. Confuzia provocata se manifesta si ca o tendinta de a selecta informatii din surse care sunt deja in acord cu opiniile noastre (care, probabil, provin din grupul social la care ne raportam si noi). Prin urmare, convingerile politice probabil dicteaza preferintele in materie de de stiri preferate.

Demascarea miturilor

S-ar putea sa fiti tentat sa cititi stiri in mass-media prin abordarea demascarea miturilor. A pune mitul alaturi de realitate pare o modalitate buna de a compara faptele si falsurile, astfel incat adevarul sa apara. Dar, inca o data, acest lucru se dovedeste a fi o abordare proasta, se pare ca a provocat ceva care a devenit cunoscut ca efectul backfire, prin care mitul ajunge sa devina mai memorabil decat faptele.

Unul dintre exemplele cele mai uimitoare a fost observat intr-un studiu care evalueaza un poster despre mituri si fapte despre vaccinurile impotriva gripei. Imediat dupa ce au citit pliantul, participantii si-au amintit cu exactitate faptele ca fapte si miturile ca mituri. Dar, 30 de minute mai tarziu, acest lucru fusese complet intors pe dos, cu miturile care ramaneau in memorie ca fapte.

Doar mentionarea miturilor ajuta la intarirea lor. Odata cu trecerea timpului, uitati contextul in care ati auzit mitul in acest caz cand incercati de fapt sa aflati adevarul si ramaneti doar cu mitul in sine.

Pentru a inrautati si mai mult situatia, prezentarea informatiilor corective unui grup cu convingeri ferme poate, de fapt, sa intareasca punctul de vedere, in ciuda noilor informatii care il submineaza. Noi dovezi creeaza neconcordante in convingerile noastre si un disconfort emotional asociat. Dar, in loc sa ne modificam credinta, avem tendinta de a invoca justificari si chiar un mai mare dispret fata de teoriile opuse. Acest lucru a devenit cunoscut ca fiind efectul bumerang si este o problema enorma atunci cand incercam sa-i indemnam pe oameni sa adopte comportamente mai bune.

De exemplu, studiile au aratat ca mesajele de informare publica destinate reducerii consumului de alcool si droguri au avut efect invers.

Deci, daca nu te poti baza pe fapte, cum ii faci pe oameni sa-si schimbe teoriile legate de conspiratii sau alte idei irationale?

Cunoasterea stiintifica ajuta, probabil, pe termen lung. Nu este vorba doar de o cunoastere a faptelor, figurilor si tehnicilor stiintifice. In schimb, este nevoie de alfabetizare in metoda stiintifica, cum ar fi gandirea analitica. Si intr-adevar, studiile arata ca respingerea conspiratiilor este asociata cu o gandire mai analitica. Majoritatea oamenilor nu vor face niciodata stiinta, dar noi o intalnim si o folosim zilnic, astfel incat cetatenii au nevoie de abilitatile necesare pentru a evalua critic lucruri stiintifice.

Intre timp, pentru a evita efectul backfire, ignorati miturile. Nici macar nu le mentionati si nu le recunoasteti. Concentrati-va doar pe punctele cheie: vaccinurile sunt sigure. Nu mentionati conceptiile gresite, deoarece acestea tind sa fie memorate mai bine.

De asemenea, nu-i atrageti pe adversari prin provocarea viziunii lor asupra lumii. In schimb, oferiti explicatii care se pliaza pe convingerile lor preexistente. De exemplu, cei care nu cred in schimbarilor climatice au mult mai multe sanse sa-si schimbe punctele de vedere daca le sunt prezentate si cu oportunitati de afaceri legate de mediu.

Inca o sugestie. Utilizati povestiri pentru a va sustine punctul de vedere. Oamenii se implica si raspund mai bine la naratiuni decat la dialoguri argumentative sau descriptive. Povestirile leaga cauza si efectul facand concluziile pe care doriti sa le prezentati aproape inevitabile.

Toate acestea nu inseamna ca faptele si consensul stiintific nu sunt importante. Ele sunt critice. Dar o constientizare a defectelor din gandirea noastra va permite sa va prezentati opinia intr-un mod mult mai convingator.

Este vital sa provocam dogma, dar in loc sa conectam puncte neconectate si sa venim cu conspiratii, trebuie sa cerem dovezile din partea factorilor de decizie. Cereti datele care ar putea sustine o convingere si cautati informatii care o testeaza. O parte a acestui proces inseamna recunoasterea propriului bias, a limitarilor si a erorilor logice.



Medici PSIHOLOGIE

CC
Condrat Claudia
Psiholog clinician principal
Condrat Claudia
Psiholog clinician principal

NL
Negut Laura
Doctor
Doctor Sahlean Mihaela
Sahlean Mihaela
Psiholog Clinician Principal, Doctor in Psihologie
Sahlean Mihaela
Psiholog Clinician Principal, Doctor in Psihologie

Doctor Stan Cristina Maria
Stan Cristina Maria
Psiholog specialist, psihoterapeut specialist
Stan Cristina Maria
Psiholog specialist, psihoterapeut specialist

DS
Domnulete Sanda-Maria
Doctor Chitescu Adriana
Chitescu Adriana
Psiholog
Chitescu Adriana
Psiholog

Doctor Gradinaru George Daniel
Gradinaru George Daniel
Psiholog
Gradinaru George Daniel
Psiholog

Doctor Amazilitei Oana Eugenia
Amazilitei Oana Eugenia
Psiholog
Amazilitei Oana Eugenia
Psiholog

Vezi toți medicii

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.