De ce se intampla ca organismul uman sa respinga organele transplantate

Un tip de receptor al celulelor din maduva osoasa - proteinele SIRPI (signal regulatory protein alpha) - a fost identificat ca factor principal de protectie a organismului, responsabil pentru eliberarea lifocitelor ce vizeaza si distruc celulele straine, arata raportul cercetatorilor, publicat recent in jurnalul "Science Immunology."

De fiecare data cand celule straine patrund in organism, leucocitele - celulele albe din sange - le identifica si lucreaza pentru eliminarea lor. Organismul este format de asa natura pentru a refuza tesuturile straine si antrenat sa reactioneaze prin aparitia inflamatiei la nivel local, insotita de febra.

Proteinele MHC, intitulate dupa complexul major al histocompatibilitatii, sunt parte importanta a mecanismului ce identifica celulele straine organismului si incearca sa le distruga.

Un tip de celule albe, intitulate limfocite T, au ca rol principal identificarea proteinelor MHC straine organismului si actioneaza prin atacarea organelor strainele din care acestea fac parte.

O alta componenta ce asigura buna functionare a sistemului imunitar, si anume celulele dendritice, ataca proteinele straine si apoi migreaza in ganglionii limfatici unde interactioneaza cu limfocitele T, care ajuta la distrugerea acestora.

Cum anume identifica acestea celulele straine a fost intotdeauna un mister pentru oamenii de stiinta, insa pentru a afla mai multe detalii despre mecanismul celulelor dendritice, acestia au studiat modul in care reactioneaza organismul soarecilor de laborator la tesuturile transplantate. Organismul acestora a fost modificat special pentru a le lipsi limfocitele T.

Proteinele SIRPI sunt deja cunoscute si asociate cu o alta proteina CD47, a carei actiune este declansarea raspunsului de aparare a sistemului imunitar la nivelul celulelor albe din sange.

Studiile au aratat ca anumite diferente dintre genele donatorilor si genele primitorilor au fost corelate cu un raspuns amenintator al sistemului imunitar al celor din urma, ca raspuns in urma transplantului.

"Odata ce aceste celule sunt activate, ele declanseaza raspunsul sistemului imunitar, ce duce la respingerea completa a organului strain corpului gazda," declara autorul principal al studiului, Fadi Lakkis de la Universitatea din Pittsburgh.

"Ceea ce propunem este sa descopunem genele SIRP-alpha in randul donatorilor si beneficiarilor de transplant si sa analizam daca exista nepotriviri la nivel celular ce ar putea afecta transplantul. In acest sens, o mai buna concordanta a genelor de tip SIRPI ar putea contribui la reducerea riscului de declansare a sistemului imunitar ce refuza sa primeasca noul organ," mai adauga acesta.

Pentru a evita respingerea transplantului, beneficiarii trebuie sa urmeze un tratament special alcatuit care suprima actiunile sistemului imunitar si ii face mai predispusi la infectii si le creste riscul declansarii infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale prin cresterea tensiunii arteriale.

Viitoarele cercetari axate pe proteinele de semnal regulator alpha ar putea ajuta la stabilirea tratamentelor medicamentoase speciale si la dozaj pentru a prelungi viata organelor si a scadea riscul de respingere al organelor transplantate in noua gazda, conchid autorii.