Publicat la: 
15/11/2020

“Criza generata de pandemie a afectat sănătatea psihică a milioane de oameni. Pentru mulți dintre aceștia, lipsa interacțiunilor sociale a avut efecte profunde asupra sănătății mentale. Izolarea, teama, incertitudinea si haosul economic, toate cauzează probleme psihologice” afirmă Devora Kestel, responsabil al OMS. 

Articol realizat de dr. Stoica Daniela, medic primar Psihiatrie in Hyperclinica MedLife Constanta.

Stresul psihic este definit ca fiind o stare de tensiune, încordare și de disconfort, determinate de agenții afectogeni cu semnificație negativă. Stresul în timpul pandemiei include simptome precum: frică și îngrijorare privind propria sănătate, dar și a celor apropiați, dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme, modificări în arhitectura somnului, dificultăți în concentrare, atenție fatigabilă, accentuarea problemelor cornice, creșterea consumului de alcool, nicotină sau alte substanțe interzise. 

Anxietatea este o emoție fundamentală, o stare accentuată de neliniște în care așteptăm să se întâmple ceva rău și simțim nesiguranța. Totodată este și terenul pe care depresia se poate instala, 90% dintre persoanele cu depresie majoră prezintă și tulburări ale somnului. 

Stresul și epuizarea, izolarea cu impact mai mare pentru persoanele singure, modificarea stilului de viață – lucrul de acasă, gestionarea relațiilor intrafamiliale, incertitudinea financiară, reprezintă un cumul de factori de risc pentru apariția depresiei. 

Un tabloul clinic depresiv poate fi caracterizat de dispoziție tristă persistentă, insomnie mixtă, capacitate scăzută de concentrare, inapetență, apatie, hipobulie, anhedonie, lipsa speranței, ideație depresivă de incapacitate, inutilitate, incurabilitate, randament util diminuat, tulburări de dinamica sexuală. Teama exagerată de contaminare poate lua accente delirante. Depresia la rândul ei, va îngreuna recuperarea post COVID-19 prin: 

1. Scăderea imunității – cel mai important instrument de apărarea în fața coronavirusului pe care îl avem la dispoziție este sistemul imunitar. Persoanele care urmează deja diverse forme de terapie, dar și cele vulnerabile, bolnavii cronici sunt mai puternic afectate de stări de anxietate și depresie;

2. Amplificarea afecțiunilor cronice;

3. Scăderea motivației pentru reluarea activităților sociale, profesionale și fizice, ieșirea din izolare fiind percepută ca fiind mai dificilă decât timpul pretecut în casă, necesitând readaptarea la viața post pandemie. 

Depresia se remite la majoritatea pacienților sub tratament specific, adaptat fiecărui pacient în parte. Rezistența la tratamentul antidepresiv este una din provocările cele mai importante ale clinicienilor. Sunt și pacienți care rămân cu simptome rziduale – cel mai frecvent find insomnia. 

Deși multă lume banalizează insomnia, puțin știu că ea reprezintă un simptom patognomonic pentru depresie. Insomnia este un factor de risc modificabil pentru prevenirea depresiei, pentru menținerea remisiei, dar și pentru îmbunătățirea evoluției comorbidităților somatice. Insomnia influențeză traiectoria depresiei, frecvența episoadelor depresive, severitatea și durata acestora . Tratarea precoce si corectă a insomniei din depresie conduce la remisie rapidă, scăderea intensității episoadelor depresive și previne recurența acestora. 

Prevalența depresiei ori a simptomelor depresive la pacienți cu boli somatice cronice este 2-3 ori mai mare decât în populația generală: 30% la pacienții cu diabet zaharat, 58% la pacienții oncologici, 50-70% la pacienții cu boala Parkinson, având substrat fiziologic comun: inflamația, leziunile celebro-vasculare, hiperactivitatea axei hipotalamo – hipofizo – adrenale. 

În ciuda frecvenței crescute, depresia rămâne subdiagnosticată la acești pacienți. Este necesară o abordare multidisciplinară atât pentru diagnostic, cât și pentru creșterea aderenței la tratament. Ameliorarea simptomelor afective, refacerea arhitecturii somnului, îmbunătățirea funcțională a pacientului, toate acestea maximizează resursele pentru soluționarea comorbidităților, crește complianța pacientului la tratament și ameliorează condiția bolii somatice de bază. 

Inomnia, anxietatea, depresia, dificultatea de a face față stresului sunt cele mai frecvente consecințe afective ale pandemiei. Frica este naturală și firească și ne-a ajutat ca și specie să supraviețuim. Panica ne paralizează gândul și ne împiedică să vedem situația obiectiv, logic. Atacurile de panică repetate necesită atenția medicului specialist.

Specialitate: 
Medic: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Psihiatrie

Psihiatru
Medic specialist
Bugheanu Mihaela,Medic Primar
Medic Primar
Medic Specialist