Despre cardiopatia ischemică
Cardiopatia ischemică este o afecțiune caracterizată prin alterarea balanței între cererea și oferta de oxigen la nivelul mușchiului inimii.
Pentru o funcționare adecvată, în parametri normali, inima noastră are nevoie de oxigen. Acesta este transportat prin intermediul globulelor roșii către mușchiul inimii, care îl pompează mai departe în întreg organismul. Acest transport se realizează prin vasele de sânge numite „artere coronare”.
Atunci când arterele coronare sunt afectate, adică se îngustează din cauza depunerii plăcilor de colesterol, cantitatea de sânge devine insuficientă pentru ca mușchiul inimii să funcționeze la aceeași capacitate.
Cauze
Printre cauzele principale ale cardiopatiei ischemice se numără placa de aterom care se formează prin depunerea colesterolului pe pereții arterelor coronare. Aceasta nu apare brusc, ci se formează în timp, în ani sau chiar zeci de ani, ducând la îngustarea progresivă în diametru a arterei.
Până la un anumit punct, artera își poate mări diametrul, astfel încât să suplinească fluxul de sânge necesar funcționării normale a inimii. După un anumit grad de îngustare, mecanismele de compensare devin insuficiente, iar mușchiul inimii va suferi. În acest moment încep să apară și simptomele caracteristice cardiopatiei ischemice.
Factori de risc
Factorii de risc în apariția cardiopatiei ischemice se împart în două categorii: factori de risc modificabili și factori de risc nemodificabili.
Factori de risc modificabili:
- fumatul;
- consumul exagerat de alcool;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- dislipidemia;
- hipertensiunea arterială;
- diabetul zaharat necontrolat.
Factori de risc nemodificabili:
- vârsta;
- sexul;
- moștenirea genetică (istoric de boală cardiovasculară la unul dintre părinți);
- rasa.
Unul dintre principalele metode de prevenție și tratament este reprezentat de acțiunea asupra factorilor de risc modificabili.
Simptome
Cardiopatia ischemică se manifestă în general prin următoarele simptome:
- angină: durere la nivelul pieptului, percepută ca o gheară, apăsare, arsură sau greutate; apare, de obicei, în timpul efortului și dispare în repaus sau după administrare de nitroglicerină;
- lipsă de aer: percepută ca sufocare în timpul efortului.
Printre simptomele nespecifice se numără:
- amețeala;
- palpitațiile (provocate de anumite tulburări de ritm asociate);
- oboseală marcată.
Uneori, cardiopatia ischemică nu are niciun simptom și poartă denumirea de „cardiopatie ischemică silențioasă”. Aceasta apare în cazurile de insuficiență cardiacă, atunci când mai multe vase de sânge sunt îngustate și funcția inimii scade semnificativ.
Diagnosticare
Cardiopatia ischemică sau boala coronariană ischemică este diagnosticată de medicul cardiolog care, după anamneză și un examen clinic, va recomanda efectuarea unor investigații suplimentare:
- electrocardiograma: pentru a verifica semnele de suferință a inimii;
- ecografia cardiacă: pentru a estima vizual funcția inimii și zonele afectate;
- testul ECG de efort: pentru a vizualiza apariția simptomelor și a monitoriza modificările electrocardiografice;
- ecografia cardiacă de stres cu dobutamină: pentru a vizualiza apariția simptomelor și a zonelor afectate, în special la persoanele care nu pot efectua teste ECG de efort;
- angio-computer tomografia coronariană: pentru a vizualiza arterele coronare și pentru a exclude prezența ateroamelor;
- coronarografie: pentru a vizualiza cu precizie arterele coronare și pentru a stabili modalitatea de tratament a eventualelor plăci de aterom existente.
Tratament
În funcție de nivelul de afectare a arterelor coronare, medicul poate opta pentru mai multe modalități de tratament al cardiopatiei ischemice:
Control riguros al factorilor de risc modificabili:
- controlul valorilor tensionale, a colesterolului și a glicemiilor (în cazul diabetului zaharat);
- renunțarea definitivă la fumat și la alcoolul în exces;
- scăderea în greutate;
- efectuarea de activități fizice moderate (minimum 150 de minute pe săptămână);
- schimbarea regimului alimentar.
Tratament medicamentos antiagregant și statină
Se recomandă în cazul cardiopatiei ischemice dovedite, cu plăci de aterom descoperite la nivelul arterelor coronare pentru a se preveni destabilizarea plăcii de aterom și apariția infarctului miocardic. Efectul va fi dilatarea arterelor coronare și controlarea episoadelor de durere în piept.
Stent metalic
Implantarea unui stent metalic, acoperit sau nu cu medicamente, este recomandat pentru a menține artera deschisă. Procedura se realizează cu ocazia coronarografiei, prin angioplastie cu balon (umflarea unui balon, ce va deschide artera afectată) sau angioplastie cu stent.
Bypass aorto-coronarian
Bypass-ul aorto-coronarian presupune folosirea unor vase proprii (artere mamare, radiale sau vene) pentru ocolirea plăcilor de colesterol depuse la nivelul arterelor. Procedura este recomandată în cazul afectării mai multor artere coronare sau a asocierii cu afectări ale valvelor cardiace sau alte patologii cardiace care necesită intervenție chirurgicală.
Complicații
Cardiopatia ischemică poate da naștere unor complicații grave:
- infarct miocardic: prin închiderea completă a arterelor coronare;
- insuficiență cardiacă: prin scăderea treptată a funcției de pompă a inimii și apariția oboselii, a lipsei de aer, precum și prin acumularea de lichid la nivelul picioarelor;
- apariția unor tulburări de ritm, din cauza suferinței mușchiului inimii.
Prevenție
Boala coronariană ischemică poate fi prevenită prin evitarea factorilor de risc modificabili, mai ales de persoanele care au factori de risc nemodificabili (vârsta peste 40 de ani la bărbați și peste 50 de ani la femei și istoric de boli cardiovasculare în familie).
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
