Durerea de genunchi: de ce apare și ce afecțiuni poate indica?

Despre genunchi

Genunchiul este una dintre cele mai complexe articulații ale organismului uman. Formată din trei oase importante (femur, tibie, peroneu), rotulă și ligamente, tendoane și menisc (cartilajul genunchiului), această articulație este supusă unei presiuni regulate pe parcursul întregii vieți.

Leziunile de la nivelul ligamentelor genunchiului sunt cele mai frecvente și apar ca urmare a unei opriri bruște ori a unei schimbări de direcție și sunt caracterizate de dureri locale. Cea mai frecventă afecțiune este cea de la nivelul ligamentului încrucișat anterior, în timp ce leziunile de la nivelul ligamentului încrucișat posterior, ligamentului colateral lateral și colateral medial sunt ceva mai rar întâlnite.

Însă, așa cum menționam anterior, articulația genunchiului este una foarte complexă, de aceea și paleta de afecțiuni este diversă.

Artroza genunchiului

Artroza genunchiului, numită și gonartroză, este o boală degenerativă a articulației, care are ca finalitate deteriorarea permanentă a cartilajului articular. Principalele simptome ale gonartrozei sunt:

• durere apărută la nivelul genunchiului - la început durerea apare doar la mișcare și dispare la repaus. Însă, pentru că vorbim de o boală degenerativă, în timp, ea devine permanentă și este resimțită chiar și pe timpul nopții. Bolnavii de gonartroză devin meteosensibili, acuzând durere la schimbarea vremii;
• umflătură apărută în zona genunchiului și rigiditate - pe măsură de boala avansează, îndoirea sau întinderea membrului inferior devin tot mai dificile, iar genunchiul se umflă;
• mersul șchiopătat - din cauza durerilor tot mai mari, bolnavul începe să refuze să mai îndoaie genunchiul și merge șchiopătat.

În lipsa tratamentului, gonartroza progresează, articulația degenerează tot mai mult, fiind însoțită de dureri cu caracter permanent și limitare a mobilității.

Leziunile de menisc

Leziunea meniscului reprezintă o ruptură totală sau parțială a cartilajului genunchiului care poate fi provocată de o mișcare bruscă de torsiune sau de rotație a coapsei, în timp ce piciorul rămâne pe loc. Leziunile de menisc pot fi degenerative sau posttraumatice, iar gravitatea lor depinde de localizare și de extensie. Pe lângă durere, pacientul se mai poate confrunta și cu:

• blocarea genunchiului - apare atunci când o bucată din menisc s-a rupt și migrează în interiorul articulației;
• imposibilitatea de a mai îndoi/întinde complet genunchiul însoțită de un sunet asemenea unui „click”;
• senzația de instabilitate a genunchiului - este resimțită atunci când o persoană cu o leziune de menisc se apleacă să ridice ceva de jos și are senzația că nu-l mai țin genunchii să se ridice;
• rigiditate și umflarea genunchiului.

Tendinita

Atunci când ne referim la această afecțiune a genunchiului, vorbim despre o tendinită patelară, adică o leziune a tendonului care face legătura dintre tibie și rotulă. Tendinita patelară, cunoscută și ca „genunchi de săritor”, este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul sportivilor care practică baschet sau volei. Afecțiunea presupune o inflamație dureroasă a tendoanelor provocată de o ruptură parțială a unor fibre și este însoțită de edem local.

Principalele simptome, pe lângă vânătaia apărută la locul afectat, mai sunt și sensibilitatea la palpare și scăderea capacității de mișcare a genunchiului.

Dacă nu este o afectare gravă a tendonului, tendinita poate fi tratată prin metode neinvazive, însă o ruptură totală a unui tendon necesită intervenție chirurgicală.

Dislocarea (luxația) de rotulă

Această afecțiune presupune o alunecare sau deplasare a rotulei în exteriorul șanțului femural din cauza unui traumatism, a unei lovituri puternice, a unei căzături în genunchi sau a unei contracții musculare puternice. Principalele semne ale luxației de rotulă sunt durere severă resimțită la nivelul genunchiului, senzația că genunchiul pocnește, imposibilitatea de îndreptare a genunchiului, un genunchi umflat și incapacitate de deplasare.

În mod normal, dislocarea de rotulă nu este o afecțiune gravă pentru că, de regulă, ea va reintra singură la locul ei, dar este indicat să existe un consult medical pentru o evaluarea completă.

Diagnosticarea problemelor de la nivelul genunchiului este făcută de un medic ortoped, care, în funcție de simptomatologia descrisă de pacient, poate cere și investigații suplimentare pentru a stabili gravitatea și de tipul de afecțiune. De aceea, medicul specialist poate solicita:

• radiografie (ajută la identificarea unor fracturi, gradul de uzură al articulației sau modificări degenerative ale genunchiului);
• RMN (acest tip de investigație presupune o analiză în profunzime a articulației genunchiului și este indicată de ortoped atunci când există o problemă la nivelul meniscului sau ligamentelor);
• tomografia computerizată (se folosește mai ales atunci când este planificată o intervenție chirurgicală la nivelul genunchiului);
• pangonograma (este un timp de radiografie ce permite analizarea gradului de deformare a articulațiilor);
• analize de sânge (sunt cerute de medicul specialist atunci când acesta bănuiește că durerile de genunchi sunt cauzate de alte afecțiuni);
• artrocenteza (presupune o puncție articulară cu un ac steril, prin intermediul căruia se extrage lichid din articulația genunchiului și care, mai apoi, este analizat în laborator; acest tip de investigație este cerută pentru diagnosticarea artritei sau gutei);

Exerciții pentru durerea de genunchi

Exercițiile fizice adecvate au rol în ameliorarea acestei dureri, întărind mușchii din jurul genunchiului și îmbunătățind flexibilitatea articulațiilor. Indiferent dacă suferiți de dureri cronice sau ocazionale, exercițiile vă pot oferi soluții practice pentru a vă menține genunchii sănătoși și funcționali.

Exerciții de stretching

Exercițiile de stretching contribuie la ameliorarea durerii de genunchi și îmbunătățirea flexibilității:

• un exemplu este întinderea cvadricepsului, care implică ridicarea călcâiului spre fesă și menținerea poziției timp de 20-30 de secunde. Acest exercițiu ajută la reducerea tensiunii din mușchii anteriori ai coapsei. Repetarea acestuia de câteva ori pe zi poate aduce beneficii semnificative;
• un alt exercițiu util este întinderea ischiogambierilor, care se realizează stând pe spate și ridicând drept un picior, menținându-l cu ajutorul unei benzi elastice sau a unui prosop. Acest exercițiu ajută la relaxarea mușchilor din partea posterioară a coapsei și la reducerea presiunii asupra genunchiului. Este important să mențineți poziția timp de 20-30 de secunde și să repetați de câteva ori pe fiecare picior;
• întinderea mușchilor gambei poate fi de mare ajutor pentru diminuarea durerii de genunchi. Acest exercițiu se poate face stând în fața unui perete, cu un picior în față și celălalt întins în spate, menținând călcâiul pe podea. Împingeți ușor șoldurile spre perete până simțiți o întindere în mușchiul gambei. Mențineți poziția timp de 20-30 de secunde și repetați de câteva ori pe fiecare picior pentru a îmbunătăți flexibilitatea și a reduce durerea de genunchi.

Marș pe loc, din șezut

Marșul pe loc din șezut este un exercițiu simplu și eficient pentru ameliorarea durerii de genunchi. Acesta poate fi realizat stând pe un scaun, cu spatele drept și picioarele pe podea. Ridicați alternativ genunchii, imitând mișcarea de marș, timp de unul-două minute. Acest exercițiu ajută la îmbunătățirea circulației sangvine și la întărirea mușchilor din jurul genunchiului.

Un alt beneficiu al marșului pe loc din șezut este că poate fi efectuat oriunde și oricând, fără a necesita echipament special. Este ideal pentru persoanele care petrec mult timp la birou sau în fața calculatorului. Repetarea acestui exercițiu de câteva ori pe zi poate contribui la reducerea rigidității și la prevenirea durerilor de genunchi.

Pentru a maximiza efectele benefice ale marșului pe loc din șezut, este important să mențineți o postură corectă. Asigurați-vă că spatele este drept și umerii relaxați pe tot parcursul exercițiului. Încercați să ridicați genunchii cât mai mult posibil, fără a forța mișcarea.

Ridicarea călcâielor

Ridicarea călcâielor este un exercițiu simplu și eficient pentru ameliorarea durerii de genunchi și întărirea mușchilor gambei. Acesta se poate realiza stând în picioare, cu picioarele la lățimea umerilor.

Ridicați-vă pe vârfuri, menținând poziția timp de câteva secunde, apoi coborâți încet călcâiele înapoi pe sol. Repetarea acestui exercițiu de 10-15 ori poate ajuta la îmbunătățirea stabilității și la reducerea durerii de genunchi.

Acest exercițiu poate fi efectuat acasă, la birou sau chiar în timpul unei pauze de la activitățile zilnice. Practicarea regulată a acestui exercițiu poate aduce îmbunătățiri în ceea ce privește flexibilitatea și confortul genunchilor.

Ridicarea alternativă a picioarelor

Ridicarea alternativă a picioarelor este un exercițiu care se poate realiza stând pe un scaun, cu spatele drept și picioarele pe podea. Ridicați un picior drept în față, menținând poziția timp de câteva secunde, apoi coborâți-l încet și repetați cu celălalt picior.

Repetarea acestui exercițiu de 10-15 ori pe fiecare picior poate ajuta la îmbunătățirea stabilității și la reducerea durerii de genunchi. Ridicarea alternativă a picioarelor poate fi combinată cu alte exerciții pentru a crea o rutină completă de antrenament pentru genunchi. De exemplu, puteți adăuga întinderi pentru cvadricepși și ischiogambieri pentru a întări și mai mult mușchii din jurul genunchiului.

Un alt aspect important al ridicării alternative a picioarelor este respirația corectă. Asigurați-vă că respirați adânc și constant pe tot parcursul exercițiului. Acest lucru poate ajuta la menținerea unui ritm constant și la reducerea tensiunii în mușchi.

Ridicări din șezut

Pentru a efectua ridicările din șezut, urmați acești pași simpli:

• poziționare: așezați-vă pe un scaun stabil, cu spatele drept și picioarele pe podea, la lățimea umerilor;
• ridicare: împingeți-vă încet în sus, folosindu-vă de mușchii picioarelor, până ajungeți în poziție verticală;
• coborâre: coborâți-vă încet înapoi pe scaun, controlând mișcarea pentru a evita șocurile;
• repetare: repetați acest exercițiu de 10-15 ori, asigurându-vă că mențineți o postură corectă pe tot parcursul.

Durerea de genunchi poate avea multiple cauze, de la leziuni minore și suprasolicitare, până la afecțiuni mai grave. Nu ignorați simptomele, deoarece pot indica probleme care necesită tratament specializat. Pentru a preveni agravarea situației și pentru a primi un diagnostic corect, este recomandat să consultați un medic specialist. O evaluare medicală adecvată vă poate ajuta să identificați cauza exactă a durerii și să primiți tratamentul necesar pentru a vă recăpăta mobilitatea și confortul.