Dureri musculare (mialgii): de ce apar, simptome, remedii

Ce sunt durerile musculare?

Mialgiile, cunoscute sub denumirea de dureri musculare, sunt o cauză frecventă pentru care pacientul se prezintă la medic. Practic, durerile musculare se pot resimți oriunde în corp, mușchii reprezentând aproximativ 40% din totalul greutății corporale umane. Slăbiciunea musculară se numește miastenie și este asociată cu scăderea forței musculare la nivelul unuia sau mai multor mușchi.

Deși de cele mai multe ori durerile musculare sunt benigne și temporare, putând fi gestionate la domiciliu, există și cazuri în care pot reprezenta un semnal de alarmă al unor afecțiuni mai severe, pentru care este necesară evaluare medicală și tratament de specialitate.

Durerile musculare: cauze

Durerile musculare pot apărea din diverse motive. Extinderea lor poate reprezenta un indiciu important privind cauzele posibile.

Mialgia localizată de intensitate mică/medie poate avea drept cauze:

• nerespectarea etapelor de antrenament precum lipsa exercițiilor de încălzire înainte de o activitate fizică: în durerea de mușchi abdominali sau durerile musculare de picioare, cauzele frecvente sunt reprezentate de absența unei încălziri adecvate; a nu se confunda cu durerea abdominală de alte etiologii;
• suprasolicitarea musculară în timpul unei activități fizice; un exemplu foarte frecvent sunt durerile musculare la picioare, care apar la persoanele neantrenate care se angajează în activități solicitante;
• traumatism muscular (întindere sau chiar rupere musculară).

Durerile musculare localizate pot fi cauzate și de tensiunea musculară la nivelul unei anumite zone sau de stres.

Mialgiile generalizate, de intensitate mare, sunt cauzate de afecțiuni mai grave sau de administrarea unor medicamente ori vaccinuri.

Combinația de febră și dureri musculare sau de frisoane și dureri musculare generalizate indică o infecție acută, adesea virală, de tipul gripei.

Afecțiuni care pot cauza dureri musculare

Mialgiile de intensitate medie/mare sau care se acompaniază de alte simptome se datorează unor patologii sistemice. Printre acestea se numără:

Afecțiuni autoimune

Afecțiuni autoimune care pot provoca dureri musculare sunt:

• lupusul eritematos sistemic;
• dermatomiozita;
• polimiozita.

Miopatiile inflamatorii, așa cum sunt polimiozita și dermatomiozita, presupun o inflamație cronică musculară ce evoluează cu slăbiciune musculară și scăderea forței musculare la nivelul întregului corp. Pacientul are dificultăți la urcarea scărilor, ridicarea din poziție așezată, dificultăți de respirație sau înghițire sau diverse erupții tegumentare.

Polimiozita afectează de obicei persoanele de 30-50 ani, iar simptomele apar treptat, pe parcursul câtorva luni. La vârstnici, miopatiile de tip inflamator pot fi expresia unui cancer nediagnosticat până atunci.

Boli endocrine

Bolile endocrine care pot cauza dureri musculare includ:

• hipotiroidia - poate evolua cu astenie musculară proximală sau generalizată;
• hipertiroidia decompensată - astenie musculară proximală la majoritatea pacienților;
• hiperparatiroidismul - determină astenie musculară proximală.

Sarcoidoza

Sarcoidoza este o boală inflamatorie sistemică ce afectează plămânii, ganglionii limfatici, ficatul, pielea și ochii. Mialgiile determinate de sarcoidoză sunt rare, dar diagnosticul trebuie luat în considerare la un pacient cu slăbiciune sau tumefacții nodulare ale mușchilor.

De cele mai multe ori, miopatia se prezintă sub forma slăbiciunii musculare proximale care se instalează insidios, pacientul prezintă noduli dureroși la nivelul maselor musculare.

Infecții

Infecțiile (virale sau bacteriene) reprezintă una dintre cele mai comune cauze ale durerilor musculare sistemice. Printre cele mai frecvente se numără:

• gripa;
• hepatitele virale B sau C;
• HIV/SIDA;
• boala Lyme,
• infecție cu Covid.

Durerile musculare provocate de Covid se pot manifesta ca:

• miozită acută virală;
• rabdomioliză;
• dermatomiozită;
• miozita musculaturii paraspinale;
• miastenie ca primă manifestare a infecției Covid sau sindrom long Covid, adică oboseală persistentă și mialgii.

Fibromialgia

Fibromialgia este o afecțiune care se caracterizează prin dureri articulare și musculare în tot corpul, de obicei simetrice, acompaniate de oboseală, somn, tulburări de memorie sau dispoziție; în cadrul bolii sunt amplificate senzațiile dureroase, afectând modul în care creierul procesează semnalele.

Simptomatologia este complexă și nespecifică, mialgiile au caracter de arsură sau amorțeală. Fibromialgia debutează după o traumă fizică, o infecție sau un stres psihologic semnificativ și este o patologie în creștere la nivel mondial, în ultimii cinci ani.

Dezechilibre metabolice

Dezechilibrele provocate de deficiențe în vitamina C, complexul vitaminelor B, deficiențe în minerale (magneziu, în special) și electroliți pot favoriza apariția durerilor musculare.

Aceste dezechilibre apar în contextul altor boli sau supradozarea unor medicamente.

Administrarea anumitor medicamente

În unele cazuri, durerile musculare apar ca efect secundar al anumitor medicamente, cum sunt statinele (folosite pentru gestionarea nivelului colesterolului) sau inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (utilizate în tratarea hipertensiunii arteriale).

Incidența miopatiei indusă de medicamente este legată de doza administrată și se poate prezenta ca mialgii difuze sau slăbiciune musculară inexplicabilă.

Rabdomioliza este cea mai gravă complicație a utilizării statinelor și apare, mai ales, la femeile cu vârsta peste 50 de ani. Mialgiile și rabdomioliza se remit, de obicei, la întreruperea tratamentului.

Stresul și durerile musculare

Stresul joacă un rol semnificativ în declanșarea și intensificarea durerilor musculare. Când corpul este supus stresului, răspunde printr-o serie de reacții fiziologice care pot duce la tensiune musculară și durere. Acest lucru se întâmplă deoarece stresul activează sistemul nervos simpatic, responsabil de „răspunsul de luptă sau fugă”, care determină eliberarea de hormoni precum adrenalina și cortizolul. Acești hormoni, la rândul lor, contractă mușchii și îi mențin într-o stare de tensiune prelungită.

În perioadele de stres, mușchii tind să se contracte reflex, ceea ce poate duce la o senzație de rigiditate, în special în zona gâtului, umerilor și spatelui. Pe termen lung, acest lucru poate cauza disconfort și dureri persistente. În plus, stresul constant poate afecta capacitatea mușchilor de a se relaxa complet, menținându-i într-o stare de tensiune cronică.

Unul dintre cele mai frecvente tipuri de dureri musculare cauzate de stres este durerea de cap tensională. Aceasta apare atunci când mușchii din zona gâtului și scalpului sunt contractați pentru perioade lungi de timp, cauzând disconfort și presiune în zona capului și tâmplelor.

Nivelurile ridicate și constante de cortizol pot interfera cu procesele de regenerare musculară, favorizând inflamația și durerea musculară. Astfel, persoanele care se confruntă cu stres prelungit pot observa o sensibilitate crescută la durerile musculare, chiar și fără efort fizic intens.

Stresul și durerile musculare pot forma un cerc vicios. Pe măsură ce durerea musculară se intensifică, aceasta poate contribui la creșterea nivelului de stres și anxietate, agravând problema. Lipsa somnului de calitate, care este frecvent asociată cu stresul, poate amplifica, de asemenea, percepția durerii.

Când să mergi la medic

Mialgiile de intensitate mică sau medie pot fi tratate la domiciliu. Dacă durerea musculară nu se ameliorează, se recomandă un consult medical.

Prezentarea la medic are un caracter urgent dacă durerea musculară este însoțită de:

• dificultăți de respirație și înghițire;
• imposibilitatea de a ridica mâinile sau imposibilitate de mers;
• ridicare din pat sau de pe scaun foarte greoaie;
• paralizie, leșin, crampe abdominale severe;
• cefalee - dureri de cap intense sau dureri oculare;
• slăbiciune musculară extremă;
• febră sau rigiditate la nivelului gâtului;
• pete roșii sau umflături care migrează, se mută;
• înroșire și inflamație în jurul mușchiului dureros.

Opțiuni de tratament pentru durerile musculare

Remedii la domiciliu pentru durerile musculare

Durerile musculare de intensitate mică/medie necesită tratament care poate fi efectuat la domiciliu. Astfel, dacă mialgiile au apărut ca urmare a unui traumatism sau a suprasolicitării musculare, sunt necesare următoarele măsuri:

• repaus în zona dureroasă sau unde a apărut o contractură musculară;
• aplicarea de gheață pe zona afectată pentru a reduce inflamația și durerea;
• exercițiile ușoare de întindere;
• aplicarea de dușuri calde ori a unui masaj muscular diminuează mialgiile, crampele și spasmele musculare.

Tratament medicamentos pentru durerile musculare

Ca tratament pentru durerile musculare se pot prescrie antiinflamatoare, antialgice sau decontracturante musculare sub formă de unguent, cremă sau gel, dar și plasturi cu aceeași acțiune. De asemenea, medicul poate prescrie pentru durerile musculare pastile pe bază de magneziu sau calciu (elemente care stau la baza unei bune funcționări musculare). Nu se recomandă utilizarea suplimentelor alimentare sau a celor pe bază de colagen fără prescripție medicală.

În cazul durerilor musculare provocate de afecțiunile descrise mai sus, tratamentul este reprezentat de tratarea bolii care a indus mialgiile.

Mialgiile din cadrul bolilor autoimune - lupus, dermatomiozită sau polimiozită, dar și fibromialgie și sarcoidoză, precum și mialgiile induse de diverse medicamente sunt tratate de medicul reumatolog. Pentru lupus, dermatomiozită sau polimiozită, tratamentul medicamentos este specific, include corticoterapie și medicamente modificatoare de boală și necesită o monitorizare reumatologică atentă pentru a putea preveni complicațiile. Mialgiile din cadrul patologiilor endocrine necesită tratament endocrinologic specific pentru ameliorare.

În tratamentul fibromialgiei, pacientul trebuie să adopte un stil de viață sănătos, să evite stresul și să se odihnească suficient. Se pot efectua: fizioterapie, masaj, înot și psihoterapie. Pentru controlul durerii se pot administra analgezice, iar pentru oboseală, antidepresive.