Dureri musculare (mialgii): de ce apar, simptome, remedii

Durerile musculare: cauze

Mialgiile, cunoscute sub denumirea de dureri musculare, sunt o cauză frecventă pentru care pacientul se prezintă la medic. Practic, durerile musculare se pot resimți oriunde în corp, mușchii reprezentând aproximativ 40% din totalul greutăţii corporale umane. Slăbiciunea musculară se numeşte miastenie şi este asociată cu scăderea forţei musculare la nivelul unuia sau mai multor muşchi.

Mialgiile pot avea forme ușoare, care se remit spontan sau pot fi însoțite de rabdomioliză - eliberarea în sânge a conținutului fibrelor musculare, adică o creștere în sânge a enzimelor musculare. Din cauza rabdomiolizei pot apărea complicații serioase precum insuficiența renală.

Mialgia localizată de intensitate mică/medie poate avea drept cauze:

• nerespectarea etapelor de antrenament precum lipsa exercițiilor de încălzire înainte de o activitate fizică: în durerea de mușchi abdominali sau durerile musculare de picioare cauzele frecvente sunt reprezentate de absența unei încălziri adecvate; a nu se confunda cu durerea abdominală de alte etiologii;
• suprasolicitarea musculară în timpul unei activități fizice; un exemplu foarte frecvent sunt durerile musculare la picioare, care apar la persoanele neantrenate care se angajează în activități solicitante;
• traumatism muscular (întindere sau chiar rupere musculară).

Mialgiile generalizate, de intensitate mare, sunt cauzate de afecțiuni mai grave sau de administrarea unor medicamente ori vaccinuri. Combinația de febră și dureri musculare sau de frisoane și dureri musculare generalizate indică o infecție acută, adesea virală, de tipul gripei.

Afecțiuni care pot cauza dureri musculare

Mialgiile de intensitate medie/mare sau care se acompaniază de alte simptome se datorează unor patologii sistemice. Printre acestea se numără:

Afecțiuni autoimune

• lupus eritematos sistemic;
• dermatomiozită;
• polimiozită.

Miopatiile inflamatorii, așa cum sunt polimiozita și dermatomiozita, presupun o inflamație cronică musculară ce evoluează cu slăbiciune musculară și scăderea forței musculare la nivelul întregului corp. Pacientul are dificultăți la urcarea scărilor, ridicarea din poziție așezată, dificultăți de respirație sau înghițire sau diverse erupții tegumentare.

Polimiozita afectează de obicei persoanele 30-50 ani, iar simptomele apar treptat, pe parcursul câtorva luni. La vârstnici, miopatiile de tip inflamator pot fi expresia unui cancer nediagnosticat până atunci.

Boli endocrine

• hipotiroidia - poate evolua cu astenie musculară proximală sau generalizată;
• hipertiroidia decompensată - astenie musculară proximală la majoritatea pacienților;
• hiperparatiroidismul - determină astenie musculară proximală;

Sarcoidoza

Sarcoidoza este o boală inflamatorie sistemică ce afectează plămânii, ganglionii limfatici, ficatul, pielea şi ochii. Mialgiile determinate de sarcoidoză sunt rare, dar diagnosticul trebuie luat în considerare la un pacient cu slăbiciune sau tumefacţii nodulare ale muşchilor. De cele mai multe ori, miopatia se prezintă sub forma slăbiciunii musculare proximale care se instalează insidios, pacientul prezintă noduli dureroşi la nivelul maselor musculare.

Infecții

• gripa;
• hepatitele virale B sau C;
• HIV / SIDA;
• boala Lyme,
• infecție cu Covid.

Durerile musculare provocate de Covid se pot manifesta ca: miozită acută virală, rabdomioliză, dermatomiozită, miozita musculaturii paraspinale, miastenie ca primă manifestare a infecției Covid sau sindrom long Covid, adică oboseală persistentă și mialgii.

Fibromialgia

Fibromialgia este o afecțiune care se caracterizează prin dureri articulare și musculare în tot corpul, de obicei simetrice, acompaniate de oboseală, somn, tulburări de memorie sau dispoziție; în cadrul bolii sunt amplificate senzațiile dureroase, afectând modul în care creierul procesează semnalele. Simptomatologia este complexă şi nespecifică, mialgiile au caracter de arsură sau amorțeală. Fibromialgia debutează după o traumă fizică, o infecție sau un stres psihologic semnificativ și este o patologie în creștere la nivel mondial, în ultimii cinci ani.

Dezechilibre metabolice

Dezechilibre provocate de deficiențe în vitamina C, complexul vitaminelor B, deficiențe în minerale (magneziu, în special) și electroliți. Aceste dezechilibre apar în contextul altor boli sau supradozarea unor medicamente.

Administrarea anumitor medicamente

Incidența miopatiei indusă de medicamente este legată de doza administrată și se poate prezenta ca mialgii difuze sau slăbiciune musculară inexplicabilă. Rabdomioliza este cea mai gravă complicație a utilizării statinelor și apare, mai ales, la femeile cu vârsta peste 50 ani. Mialgiile și rabdomioliza se remit, de obicei, la întreruperea tratamentului.

Stresul și durerile musculare

Stresul joacă un rol semnificativ în declanșarea și intensificarea durerilor musculare. Când corpul este supus stresului, răspunde printr-o serie de reacții fiziologice care pot duce la tensiune musculară și durere. Acest lucru se întâmplă deoarece stresul activează sistemul nervos simpatic, responsabil de „răspunsul de luptă sau fugă”, care determină eliberarea de hormoni precum adrenalina și cortizolul. Acești hormoni, la rândul lor, contractă mușchii și îi mențin într-o stare de tensiune prelungită.

În perioadele de stres, mușchii tind să se contracte reflex, ceea ce poate duce la o senzație de rigiditate, în special în zona gâtului, umerilor și spatelui. Pe termen lung, acest lucru poate cauza disconfort și dureri persistente. În plus, stresul constant poate afecta capacitatea mușchilor de a se relaxa complet, menținându-i într-o stare de tensiune cronică.

Unul dintre cele mai frecvente tipuri de dureri musculare cauzate de stres este durerea de cap tensională. Aceasta apare atunci când mușchii din zona gâtului și scalpului sunt contractați pentru perioade lungi de timp, cauzând disconfort și presiune în zona capului și tâmplelor.

Nivelurile ridicate și constante de cortizol pot interfera cu procesele de regenerare musculară, favorizând inflamația și durerea musculară. Astfel, persoanele care se confruntă cu stres prelungit pot observa o sensibilitate crescută la durerile musculare, chiar și fără efort fizic intens.

Stresul și durerile musculare pot forma un cerc vicios. Pe măsură ce durerea musculară se intensifică, aceasta poate contribui la creșterea nivelului de stres și anxietate, agravând problema. Lipsa somnului de calitate, care este frecvent asociată cu stresul, poate amplifica, de asemenea, percepția durerii.

Când să mergi la medic

Mialgiile de intensitate mică sau medie pot fi tratate la domiciliu. Dacă durerea musculară nu se ameliorează se recomandă un consult medical.

Prezentarea la medic are un caracter urgent dacă durerea musculară este însoțită de:

• dificultăți de respirație și înghițire;
• imposibilitatea de a ridica mâinile sau imposibilitate de mers;
• ridicare din pat sau de pe scaun foarte greoaie;
• paralizie, leşin, crampe abdominale severe;
• cefalee - dureri de cap intense sau dureri oculare;
• slăbiciune musculară extremă;
• febră sau rigiditate la nivelului gâtului;
• pete roșii sau umflături care migrează, se mută;
• înroșire și inflamație în jurul mușchiului dureros.

Prevenție

Mialgiile apărute ca urmare a unui traumatism sau a suprasolicitării musculare, care sunt însoțite de crampe sau spasme musculare, pot fi prevenite prin:

• efectuarea unor exerciții de întindere în timpul zilei și seara înainte de a merge la culcare, dar și înainte de antrenamentele sportive;
• efectuarea unor exerciții de relaxare a musculaturii după un efort fizic intens;
• practicarea sportului în mod constant, fără a suprasolicita musculatura cu exerciții extenuante;
• evitarea efortului fizic/ sportului atunci când organismul este obosit;
• purtarea de încălțăminte adecvată sportului practicat care să ofere confort dar și suport, de exemplu susținere fermă a călcâiului și a gleznei;
• consum suficient de apă, atât în timpul exercițiilor fizice, dar și după finalizarea lor (trebuie evitat consumul de sucuri acidulate ori energizante, care nu asigură hidratare, dimpotrivă, deshidratează și scad capacitatea de efort);
• consum de alimente bogate în magneziu (cereale integrale, fasole, fructe uscate, nuci și semințe).

Pentru femeile însărcinare care se confruntă cu mialgii, înotul sau mersul pe jos ajută la prevenirea durerilor musculare. Totuși, mișcarea sau exercițiile fizice trebuie făcute cu acordul medicului obstetrician.