O mare trauma a starii de sanatate se afla in zona spitaliceasca, iar o comunicare reala intre autoritati si jucatorii din sanatate nu exista nici in acest moment, este un dialog al surzilor - sunt doua dintre concluziile participantilor la Forumul de Sanatate de anul acesta, desfasurat luni si marti, 27 si 28 septembrie, la Bucuresti. Asigurarile private, parteneriatul public-privat, industria farmaceutica intre subfinantare si suprareglementare sau constrangerile financiare ale sistemului de sanatate au fost cateva dintre subiectele de larg interes abordate in cadrul Forumului. Mai multe concluzii ale intalnirii:
- Nu se pot introduce asigurari de sanatate private cata vreme nu se cunosc costurile pentru servicii medicale.
- Asiguratorii privati nu vor sa incheie asigurari cu persoane foarte bolnave.
- Fiecare isi sustine propriul interes, dar nimeni nu se aseaza la masa sa discute.
- Atributia Ministerului Sanatatii este sa dezvolte strategia deopotriva pentru sectorul de stat si pentru sectorul privat.
- Dupa 20 de ani nu stim cat costa anumite servicii. Totodata, populatia trebuie sa ia o decizie, dar are si ea nevoie de alternative. (Dinu Dinulescu, vicepresedinte Forum Invest).
Iata cele mai importante declaratii ale Adinei Geana, director general adjunct al CNAS, Sorin Oprescu, primar general al Capitalei, si ale altor jucatori importanti din piata farmaceutica si de sanatate prezenti la Forum.
Adina Geana, Director adjunct Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
- Incercam sa punem in aplicare masuri menite sa asigure o evolutie fireasca a unui sistem de asigurari de sanatate.
- Obiectivele principale pe care le are in vedere CNAS sunt continute intr-o strategie pe termen lung, pe urmatorii zece ani.
- CNAS, ca pricipal finantator, isi propune sa gestioneze mai bine posibilitatea de a realoca fonduri intre segmentele de asistenta.
- Costurile cu sanatatea: exista o lipsa mare de predictibilitate financiara, iar piata medicamentului este cea mai afectata.
- Reglementarile in contextul actual sunt depasite, ceea ce creeaza o mare neliniste a CNAS ca finantator. Dispunem doar de o mica parte a bazelor statistice pentru a dezvolta o strategie. Nu este normal ca intr-un stat sa existe un singur finantator.
- CNAS sustine parteneriatul public-privat in sistemul de sanatate.
- Exista cadrul legal pentru finantarea unor servicii medicale in privat, dar el nu este complet.
- In sanatate, principala problema nu este cea a banilor (nu concluzionati totusi ca avem bani suficienti), ci o problema de alocare si control.
Prof. dr. Sorin Oprescu, Primarul general al Capitalei:
- Parteneriatul public-privat s-a dezvoltat in unele spitale - Foisor, Colentina. Dezvoltarea acestui parteneriat este singura solutie pentru finantarea sanatatii.
- Daca as fi ministrul sanatatii, m-as intoarce repede la primarie...
- Solutiile - le-ati gasit, le-am gasit, le-am invatat pe dinafara ca niste papagali. Nu cred ca este suficient.
- In momentul in care bugetul sanatatii a fost depersonalizat, statul s-a retras, nici un ministru nu a reusit sa schimbe modul de finantare si structura sistemului sanitar.
- Scopul a fost acela de a cheltui din banii sanatatii. Statul a inceput sa se retraga si sa se lase pe spatele si banii adunati de la populatie.
- In 2000 inca se mai putea vorbi despre o finantare justa a sistemului.
- S-a facut un lucru bun: asigurarile de sanatate au incurajat sistemul privat. Si l-au incurajat asa de tare, incit la un moment dat, doua treimi din bugetul caselor de asigurari mergeau catre privati.
- Nici unul dintre ministrii sanatatii care s-au perindat in acesti ani nu au putut sa schimbe fata sistemului sanitar, nu mai vorbesc de finantare, asezarea lui pe niste principii corecte.
- Majoritatea cunoasteti aceasta istorie nenorocita care ne-a adus aci. N-a existat niciodata o coeziune. S-a mers dupa putere. Va vorbeste un om care a facut parte 15 ani dintr-un sistem inregimentat.
- In functie de simpatiile politice, de relatii, au inceput sa fie pusi directori de spital. Au venit oameni care n-au avut nici un interes si nici o capacitate pentru un spital. Se fura in sistemul sanitar.
- Amestecul politicului din ce in ce mai tare in Consiliile de Administratie si in conducerile spitalelor au facut ca ele sa nu mai poata sa functioneze.
- Unii, acolo unde au putut, au facut, avand exemplul spitalelor private. Care functioneaza tot cu doctorii din spitale publice.
- Chestiunea este, din punctul meu de vedere, foarte clara. Cred ca spitalele si unitatile sanitare trebuie sa apartina publicului.
- Reformele astea promise au fost prea putin facute.
- Sunt spitale publice care pot concura cu spitalele private.
- Am incercat la rindul meu sa sustin initiativa privata. Cred insa ca initiativa privata nu va functiona decat daca exista un echilibru intre public si privat.
- Nu se poate face mare lucru, decat ca spitalele apartin colectivitatii si colectivitatea isi spune cuvantul. Adica Ministrul Sanatatii, seful CNAS spune: in spitalul x, structurile astea nu functioneaza. In locul lui punem altceva. Si atunci comunitatea hotaraste daca are sau nu posibilitatea. Daca nu are, e obligatia statului sa faca, sa puna ceva in loc.
- Au inceput lucrurile sa functioneze sub forma de urgente - 112, desi mai sunt multe lucruri de facut si in acest domeniu.
- Finantarea este reprezentativa si tine de un singur organism, si ala este Parlamentul. Nu putem sa vorbim de finantare atata timp cat statul nu vine cu participarea lui pe programe de santatate.
- In momentul asta noi ne furam caciula cu totii. Ce e de facut? Colecta sa se intoarca la casa de asigurari si ea sa fie reprezentata de catre o personalitate care sa poata discuta de la egal la egal cu Ministrul de Finante, oricare ar fi el.
- Reforma trebuie sa fie reala, la toate spitalele. Statul vine sa-si manifeste vointa coreland casa (CNAS - n.red.) cu ministerul si spune "Discutam despre cat aveti nevoie la spital in limita sumelor aprobate."
- Am preluat 21 de spitale si, cu aprobarea si sprijinul Consiliului General, am reusit sa injectam in sistem 40 de milioane de euro anul trecut. Sunt lucruri (spitalele - n.red.) care se intorc dupa soare. Nu vreau sa arat decat ca se poate.
- Daca se va trezi puterea politica - nu numai sa spuna, ci sa si faca: adica sanatatea e prioritara, obiectivul principal al unui program de guvernare. Este necesara intalnirea tuturor reprezentantilor si stabilirea unei dezvoltari durabile a sistemului sanitar. Trebuie continuitate - ministrul urmator trebuie sa respecte niste jaloane. Altfel n-avem nici un fel de rezultat.
- Ma uitam la ingineriile pe care le face directorul CNAS pentru a asigura subzistenta spitalelor.
- Am posibilitatea sa fac spitalele sa se invarta dupa soare. Puteti sa spuneti ca sunt lipsit de modestie ca tot repet asta.
- Ne trebuie mai putine discutii sterile si mai multa efectivitate.
- Sistemul sanitar este mentinut in viata de producatorii de medicamente.
- Practica in structuri sanitare - in momentul in care spitalele private sunt complementare si pe pozitie de egalitate cu sistemul public, atunci putem sa discutam altfel despre ce avem de facut in continuare.
- Nu putem vorbi de o finantare corecta atata timp cat statul nu vine cu o participare constanta.
- CNAS trebuie sa colecteze banii pentru sanatate, si nu Ministerul de Finante.
Sorin Popescu, presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente ARPIM, Corporate Affairs DIrector Amgen Romania, cu prezentarea "Suprareglementare si subfinantare":
- Romania este pe ultimul loc in Europa vis a vis de bugetul alocat sanatatii - 3,9% din PIB in 2010 (4% in 2009). Consumul de medicamente este in crestere, iar cheltuiala cu medicamentele pe cap de locuitor este de 45 de euro, din care 60% este acoperita de stat. Este mult, este greu pentru pacienti.
- Un studiu coordonat de UE anul trecut a monitorizat care este gradul de multumire a populatiei fata de serviciile de sanatate. Romania s-a clasat pe penultimul loc, deasupra Bulgariei.
- Cum s-a construit bugetul pentru sanatate in fiecare an? Este o problema istorica. In fiecare an, pentru ultimul trimestru venea cate o rectificare bugetara. Numai ca in 2009 am avut o mare problema - criza -, si am obtinut pentru 2010 un trimestru deficit. Exact acum un an, pe data de 30 septembrie, intr-o noapte a fost luata aceasta decizie ultrasecreta, sa se transfere banii de pe trimestrul III 2010 pentru 2009. Si ne-am trezit in 2010 cu jumatate din buget pentru intregul an, asadar o problema de subfinantare majora. Pe 19 august, s-a facut rectificarea bugetara prin care s-au redat banii dati pentru 2009. Acum insa, suntem din nou descoperiti.
- Am fost combatut public cind am afirmat (am copiat strategia fiscala 2011-2012) un lucru dramatic - se planifica ca bugetul pentru 2011 sa scada cu 13%. Nu stiu unde vom ajunge.
- Probleme curente ale industriei farma:
* reglementarile recente - scaderea bugetului sanatatii pentru 2011-2013; * adoptarea de masuri restrictive importate din sisteme diferite: - prelungirea peste noapte a termenelor de plata la mai mare de210 zile; - blocarea listei de medicamente compensate (peste 60 de molecule aprobate de comisia de transparenta "blocate" intre 2008 si 2010); - referentierea pe clasa terapeutica (scaderea compensarii); - adoptarea pretului minim european; - adoptarea unui dublu clawback (asa zis cost-volum-rezultat), adica niste structuri prin care fiecare pacient este monitorizat astfel incat CNAS sa stie in fiecare moment evolutia fiecarui pacient. CNAS doreste sa implementeze in zece zile ce s a implementat in alte tari in zece ani.
- Industria farmaceutica este parte a solutiilor, si nu a problemelor din sanatate. Oferim transparenta, predictibilitate, sustenabilitate.
Solicitam:
* Alocarea a 6% din PIB pina in 2012; * Controlul cheltuielilor in interesul direct al pacientilor:
- clawback real bazat pe decontarile din FNUASS;
- compensare numari pentru indicatiile aprobate;
- controlul prescrierii prin mijloace electronice astfel incat fraudele si scurgerile din sistem sa fie folosite pentru accesul la informatii si nu pentru a umple buzunarele unora;
- pret de referinta corect, implementarea uniforma la nivel de ATCS, implementarea codului arpim prin lege la nivelul intregii piete.
Sunt masuri ce vor permite:
- actualizarea anuala a listei de medicamente compensate; - implementarea unui pret sustenabil; - reducerea termenelor de plata in acord cu noua directiva.
- Sanatatea nu este un "consum", ci o investitie ce trebuie accelerata mai ales in momente de criza.
- Cum se pot obtine rezultate reale: printr-un dialog real in care partile se si asculta reciproc, si nu un dialog al surzilor.
Marian Pana, Business Unit Director Cegedim, in prezentarea "Sanatatea si Medicamentul in Romania"
- Veniturile brute ale farmaciilor sunt prea mici, TVA-ul este prea mare. Cat pot producatorii sa sustina distributia si farmaciile?
- Aproape jumatate din medicii de familie activeaza in orase mici. Peste jumatate din specialisti, pe de alta parte, activeaza in orase mari si centre universitare.
- Dorim un sistem de sanatate in care cetateanul este tratat cu respect si decenta, un sistem care poate oferi servicii publice si private, caracterizate orin calitate, eficienta si echitate, livrate intr-o maniera sustenabila.
- Avem ca obiective cresterea sperantei de viata si reducerea mortalitatii infantile, laolalta cu medicamente accesibile pentru pacienti, ca distanta si cost, dar si atentie pentru batrani, copii, bolnavi cronici.
Dragos Damian, director general Terapia Ranbaxy, in prezentarea "Tendinte actuale in industria stiintelor vietii"
- Una dintre cele mai fascinante si puternice, industria farmaceutica are un rol major in evolutia si dezvoltarea umanitatii.
- Un top 7 al pietelor farmaceutice, in miliarde euro:
- SUA - 288,5
- Japonia 71,6
- Franta 41
- Germania 40,1
- Italia 25,7
- Spania 22
- Marea Britanie 20,9
- Romania detine o parte infima din piata globala farmaceutica, cu doar 2 miliarde euro.
- In lume, media alocarii in sanatate este peste 6% din PIB (8%-12%). Recordul il detine Porto Rico (peste 15%).
- Finantarea sanatatii: in tarile dezvoltate, max 50% din finantare vine din sectorul public. In tarile in curs de dezvoltare, inclusiv Romania, merge pana la 100%. Finantarea publica este insuficienta.
- Tentativele de reparare posibile: noi politici sanitare, delimitarea prioritatilor si specificului terapeutic national, evaluarea structurii demografice, studiul evolutiei geografice - sezoniere.
- Rolul economic al industriei farmaceutice - Contributia la PIB:
- Slovenia 21% - Elvetia 16% - Danemarca 15% - SUA 11% - Germania, Franta, Marea Britanie 10% - Japonia cca 8% - Italia 6% - CEE cca 5% - Romania - 3%
- Concluzie: Industria farmaceutica aduce aproximativ 10% din PIB-ul tarilor dezvoltate, fiind un sector cheie de dezvoltare si progres economic.
Redactia MedLive.ro
