Genetica are o influenta limitata asupra longevitatii

Desi viata indelungata tinde sa domine in anumite familii, genetica are o influenta mai mica asupra duratei de viata decat s-a crezut anterior, potrivit unui nou studiu in care au fost analizati arborii genealogici a peste 400 de familii, conform sciencedaily.com.

Rezultatele sugereaza ca perioada de viata este cu mult sub estimarile anterioare, astfel ca tendinta oamenilor de a-si alege parteneri cu trasaturi similare este eronata. Cercetarea a fost publicate in revista ”Genetics”.

Calico Life Sciences este o companie de cercetare si dezvoltare a carei misiune este de a intelege biologia imbatranirii pentru a estima durata vietii umane. Heritabilitatea este o masura a variatiei unei trasaturi, in acest caz a duratei vietii, care poate fi explicata prin diferente genetice, spre deosebire de diferentele non-genetice, precum stilul de viata, factorii socio-culturali si accidentele. Estimarile anterioare ale heritabilitatii vietii umane au variat de la 15% la 30%.

Specialistii au pornit de la 54 de milioane de arbori genealogici, adica sase miliarde de stramosi. Au fost luate in considerare doar anul nasterii, anul mortii, locul nasterii si conexiunile familiale care alcatuiesc structura arborelui in sine. In urma unei selectii, au ramas 400 de milioane de oameni, in mare parte americani de origine europeana, legaturile fiind fie parinte-copil, fie sot-sotie. Mai apoi, au evaluat herabilitatea arborelui, examinand similaritatile dintre vietile rudelor.

Ce au descoperit?

Folosind o abordare care combina modelarea matematica si statistica, cercetatorii s-au concentrat asupra rudelor care s-au nascut in secolele XIX si la inceputul secolului al XX-lea, gasind estimari ale heritabilitatii pentru fratii si verii primari, care sunt aproximativ aceleasi cu cele raportate anterior. Dar, dupa cum s-a observat si in unele dintre studiile anterioare, ei au sesizat ca durata de viata a sotilor a avut tendinta de a fi corelata. De fapt, a fost mai asemanatoare decat in cazul fratilor de sex opus.

Aceasta similaritate dintre soti poate fi cauzata de multi factori non-genetici care apar pe parcursul vietii in acelasi camin, fiind mediul lor comun. Primul indiciu ca exista ceva mai mult decat genetica sau mediul comun a fost constatarea ca fratii si verii primari au avut perioada de viata corelata, chiar daca, in general, nu imparteau aceeasi locuinta.

Cantitatea mare de date a permis echipei sa mareasca conexiunile de longevitate pentru alte grade de rudenie mai indepartate, inclusiv matusile si unchii. Constatarea ca fratele sotului unui frate al unei persoane sau sotul/sotia lui/ei au avut o durata similara de viata a demonstrat ca explicatia este mult mai profunda.

Daca acestia nu impartasesc material genetic sau un mediu comun, cum este explicata similaritatea duratei de viata?

Cercetatorii au revenit la datele initiale si au facut analize prin care au detectat imperecherea asortiva. Imperecherea asortiva consta in faptul ca oamenii tind sa isi aleaga parteneri cu trasaturi asemanatoare cu ale lor. Desigur, nu putem ghici cu usurinta cat o sa traiasca un potential partener. Pentru ca nu putem anticipa durata de viata a unui om, alegerea partenerului de viata se bazeaza pe alte caracteristici.

Baza acestei alegeri poate fi genetica sau socio-culturala, sau ambele. Un exemplu non-genetic ar fi venitul. Daca venitul influenteaza durata vietii, iar oamenii bogati tind sa se casatoreasca tot cu oameni bogati, acest lucru ar duce la longevitate corelata. Acelasi lucru s-ar intampla si in cazul trasaturilor controlate de genetica. De exemplu, oamenii inalti prefera parteneri inalti, iar inaltimea este corelata cu durata vietii.

Sursa: www.sciencedaily.com