MEDICINA GENERALA

16 Octombrie 2012

Hernia hiatala si boala de reflux gastro-esofagian

scris de

Radu Victor

Hernia hiatala si boala de reflux gastro-esofagian Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala de catre muschiul diafragma. Acesta prezinta orificii (hiatusuri) prin care trec dinspre torace spre abdomen aorta si respectiv esofagul. Orificiul prin care esofagul traverseaza diafragma se numeste hiatus esofagian. Uneori acest hiatus este largit permitand hernierea stomacului din abdomen in torace. In timp ce hernia hiatala este insotita invariabil de reflux gastroesofagian (arsuri la stomac), boala de reflux gastroesofagian poate exista si in absenta herniei hiatale, ca urmare a unei disfunctionallitati a sfincterului gastroesogfagian. Mi-am propus sa scriu un material despre hernia hiatala si esofagita de reflux pentru a va aduce unele lamuriri cu privire la ce inseamna fiecare din aceste notiuni, cum apar aceste afectiuni, care este simptomatologia si care este tratamentul corect, scrie dr. Victor Radu. Hernierea poate avea loc prin alunecarea stomacului in mediastin (hernie hiatala prin alunecare) sau prin rostogolirea stomacului prin hiatus (hernie hiatala prin rostogolire).

1. Ce este Boala de Reflux Gastro-Esofagian (BRGE)? Desi termenul arsuri la stomaceste folosit pentru a descrie o varietate de probleme digestive, in termeni medicali, pirozisul este cel mai constatnt simptom al bolii de reflux gastroesofagian, rezultand prin refluarea sucului gastric acid in esofag. Acesta arsura este perceputa inapoia sternului, in capul pieptului, uneori iradiind spre baza gatului. Apare mai frecvent cand pacientul sta in pozitie culcata imediat dupa pranz sau cand isi apleaca trunchiul inainte. Alte simptome: regurgitatii, varsaturi, dificultati la inghitire, dificultati respiratorii. 2. Care sunt cauzele BRGE? Alimentele ajung din gura prin intermediul faringelui si esofagului in stomac. La nivelul jonctiunii intre esofag si stomac in grosimea esofagului exista un muschi numit sfincter esofagian. Acesta se comporta ca o supapa ce permite trecerea alimentelor din esofag in stomac dupa care se inchide nepermitand trecerea sucului gastric acid in esofag. Atunci cand acest sfincter nu functioneaza se produce refluxul de suc gastric in esofag iritand mucoasa esofagiana ceea ce duce la aparitia BRGE. 3. Ce contribuie la BRGE? Unii oameni se nasc cu un sfincter esofagian inferior slab (LES). Pentru altii, insa, alimente grase si condimentate, anumite tipuri de medicamente, imbracamintea stramta, fumatul, consumul de alcool, exercitii fizice sau modificari ale pozitiei corpului (aplecarea inainte sau culcat), pot provoca relaxarea sfincterului, cauzand reflux. 4. Cum se trateaza BRGE? Tratamentul include 3 etape: 1. Modificarea stilului de viata. In multe cazuri, schimbarea dietei poate amenda simptomatologia. Pierdea in greutate, reducerea sau eliminarea fumatului si consumului de alcool, precum si modificarea obiceiului de a sta intins dupa masa pot ajuta, de asemenea. 2. Terapie medicamentoasa Daca simptomele persista dupa aceste modificari de stil de viata, tratamentul medicamentos poate fi necesar. Antiacidele neutralizeaza acizii din stomac si antisecretoarele gastrice reduc cantitatea de acid gastric. Ambele pot fi eficiente in ameliorarea simptomelor. Medicamentele prescrise pot fi eficiente si in vindecarea esofagitei. 3. Cand ajungeti la CHIRURGIE? Pacientii care nu raspund bine la schimbarile stilului de viata sau la tratamentul medicamentos, sau cei care au nevoie de medicamente continuu pentru a controla simptomatologia, vor trebui sa aleaga intre a trai cu starea lor sau a urma o procedura chirurgicala. Chirurgia este foarte eficienta in tratarea BRGE. Exista si proceduri nechirurgicale cunoscute sub numele de abord endoscopic intraluminal, care sunt alternative la chirurgia laparoscopica si deschisa. In urma consultatiei, veti stabili impreuna cu medicul curant ce tip de tratament este optim pentru dumneavoastra. Care sunt avantajele metodei laparoscopice? reducerea dureii postoperatorii spitalilzare redusa recuperare rapida si reluarea activitatilor curente rezultate cosmetice foarte bune In principiu, tratamentul chirurgical are urmatoarele obiective: - reducerea herniei hiatale - calibrarea hiatusului esofagian - realizarea unei valve antireflux Operatia se realizeaza sub anestezie generala. Perioada de spitalizare este de 2 3 zile. Recuperarea este rapida, in dupa-amiaza operatiei fiind permis consulmul de lichide, prima zi postoperator alimentatia fiind una completa. Inainte de operatie Cu ocazia consultatiei vi se vor explica riscurile si beneficiile operatiei Pregatirea preoperatorie include analizele de sange, evaluare medicala, radiografia pulmonara si un EKG. Chirurgul va poate solicita golirea completa a colonului inainte de interventia chirurgicala. Vi se poate solicita sa beti doar lichide clare in ziua dinaintea interventiei. Este recomandat sa faceti dus cu o seara inainte sau in dimineata zilei in care va operati. Dupa miezul noptii, inainte de operatie, nu ar trebui sa manancati sau sa beti nimic, cu exceptia medicamentelor pe care medicul dumneavoastra le-a recomandat Medicamente cum ar fi aspirina, sau alti antiagreganti plachetari (aspenter, plavix etc), medicamente anti-inflamatorii vor trebui oprite temporar, de la cateva zile la o saptamana inainte de interventia chirurgicala. Renuntarea la fumat cu cel putin o saptamana inaintea operatiei. La ce sa va asteptati in ziua interventiei De obicei internarea se face in dimineata zilei in care este programata operatia. O asistenta medicala va plasa un ac mic / cateter in vena, pentru asigurarea administrarii unor medicamente in timpul interventiei chirurgicale. Deseori, pre-operator anumite medicamente (sedative, anticoagulante) sunt necesare. Veti fi sub anestezie generala adormit in timpul operatiei, care poate dura mai multe ore. Dupa operatie veti fi trimis in compartimentul postoperator pana cand veti fi complet treaz. Cei mai multi pacienti stau in spital in noaptea de dupa operatie si pot necesita zile suplimentare in spitalizare. In ce consta operatia laparoscopica anti-reflux? Operatia laparoscopica anti-reflux (cel mai folosit procedeu : fundoplicatura Nissen) presupune consolidarea valvei intre esofag si stomac prin infasurarea esofagului terminal cu segmntul superior al stomacului (tuberozitatea gastrica). Pentru a intra in abdomen, se folosesc incizii mici prin care se introduc canule; prin acestea vor fi introduse instrumentele specifice. Laparoscopul, care este conectat la o camera video, se introduce printr-o incizie mica supraombilicala, oferind chirurgului o imagine marita a organelor interne ale pacientului pe un monitor. Intreaga operatie este realizata dupa ce abdomenul este extins prin umflarea cu dioxid de carbon.

Puncte de trocarizare

Calibrarea hiatusului prin sutura pilierilor

Confectionarea valvei antireflux procedeu Nissen

Ce se intampla daca operatia nu poate fi efectuata sau finalizata PRIN METODA LAPAROSCOPICa? La un numar mic de pacienti, metoda laparoscopica nu este fezabila, din cauza incapacitatii de a vizualiza sau manipula organele in mod eficient. Factorii care pot creste posibilitatea de conversie la procedura deschisa sunt obezitatea, un istoric de interventii chirurgicale abdominale anterioare cauzand tesut cicatricial dens, sau probleme de sangerare in timpul operatiei. Decizia de a efectua procedura deschisa este o decizie pe care o ia chirurgul, fie inainte fie in timpul operatiei efective. Atunci cand chirurgul considera ca cel mai sigur este de a converti procedura laparoscopica intr-una deschisa, aceasta nu este o complicatie, ci mai degraba arata experienta si prudenta chirurgicala. Decizia de a converti la o procedura deschisa se bazeaza strict pe criteriile de siguranta pentru pacient. La ce sa va asteptati dupa operatie Pacientii sunt incurajati sa reia activitati usoare imediat dupa interventia chirurgicala (plimbare, mobilizare). Durerea postoperatorie este, in general, usoara, desi unii pacienti pot necesita medicatie analgezica. De obicei medicamente anti-reflux nu sunt necesare dupa interventia chirurgicala. Dieta postoperatorie se limiteaza la lichide in ziua operatiei, alimente pastoase in prima zi postoperator si apoi alimentatie normala. Controlul postoperator va fi stabilit in primele doua saptamani de al operatie. La externare, pacientul va fi incurajat pentru reluarea activitatilor casnice uzuale, plimbare, urcat scara, condus masina, reluarea vietii sexuale normale. Care sunt efectele operatiei? Studiile au aratat ca marea majoritate a pacientilor la care se practica aceasta operatie sunt fie asimptomatici, fie au o imbunatatire semnificativa a simptomelor lor GERD. Efectele adverse pe termen lung sunt, in general, mai putin frecvente. Unii pacienti dezvolta dificultate temporara de inghitire imediat dupa operatie. Acest lucru se remite de obicei in termen de una la trei luni dupa interventia chirurgicala. Ocazional, pacientii pot necesita o procedura de dilatare endoscopica a esofagului sau, rareori, de reinterventie pentru recalibrarea valvei. Uneori este limitata eructatia, pacientul avand senzatie de balonare. Foarte rar, unii pacienti nu resimt nici o ameliorare a simptomelor lor. Ce complicatii pot sa apara? Desi operatia este considerata sigura, pot sa apara complicatii, ca de altfel in orice interventie chirurgicala. Complicatiile pot include, dar nu sunt limitate la: reactie adversa la anestezie generala sangerare lezare de esofag, splina, stomac sau organe interne infectie a plagii extrem de rar. Medicul curant va discuta despre acestea inainte de interventie. El va va ajuta, de asemenea, sa decideti daca raportul intre beneficiile si riscurile unei interventii chirurgicale laparoscopice anti-reflux este mai mic decat tratamentul conservator. Semne de alarma care sa justifice sa apelati medicul dumneavoastra febra persistenta de peste 39 grdC Sangerare Balonare Durere persistenta in pofida tratamentului recomandat Greata persistenta sau varsaturi Frisoane Tuse persistenta sau dificultati de respiratie Roseata la oricare dintre incizii Sunteti in imposibilitatea de a manca sau bea lichide Autor: Dr. Victor Radu, medic primar chirurgie generala si laparoscopie www.tratamenthernie.ro.



Medici CHIRURGIE-GENERALA

CM
Constantin Mihnea-Ioan
Medic Primar
Constantin Mihnea-Ioan
Medic Primar

Doctor Vasile Serban
Vasile Serban
Medic Primar Chirurgie Generala
Vasile Serban
Medic Primar Chirurgie Generala

Doctor Pavel Adrian
Pavel Adrian
Medic Primar
Pavel Adrian
Medic Primar

MA
Miron Adrian
Medic Specialist
Miron Adrian
Medic Specialist

Doctor Stanescu Bogdan
Stanescu Bogdan
Medic Primar, Doctor in stiinte medicale, Sef lucr
Stanescu Bogdan
Medic Primar, Doctor in stiinte medicale, Sef lucr

Doctor Radu Victor
Radu Victor
Medic Primar Chirurgie Generala, Doctor in Stiinte Medicale, Supraspecializare Chirurgia Reconstructiva a Peretelui Abdominal, Competenta Chirurgie Laparoscopica Avansata
Radu Victor
Medic Primar Chirurgie Generala, Doctor in Stiinte Medicale, Supraspecializare Chirurgia Reconstructiva a Peretelui Abdominal, Competenta Chirurgie Laparoscopica Avansata

Doctor Marian Radu Corneliu
Marian Radu Corneliu
Medic Primar
Marian Radu Corneliu
Medic Primar

Doctor Toba Madalina Elena
Toba Madalina Elena
Medic Primar
Toba Madalina Elena
Medic Primar

Vezi toți medicii

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.