Estrogen: de ce e important pentru sănătatea organismului uman

Despre estrogen

Estrogenul este un hormon care se găsește atât în organismul femeilor, cât și al bărbaților. În cazul femeilor, ovarele sunt cele care produc estrogenul și ajută la menținerea sănătății sistemului reproducător feminin. De altfel, ovarele sunt responsabile de producerea celor două tipuri principale de hormoni sexuali: estrogen și progesteron.

Estrogenul mai poate fi produs și la nivelul glandelor suprarenale și țesutului adipos. El ajută la dezvoltarea sistemului reproducător și a caracteristicilor sexuale secundare feminine, precum sânii, endometrul, reglarea ciclului menstrual și apariția părului pubian. Cantitatea de estrogen secretată crește la pubertate, atunci când are loc debutul menstruației, și începe să scadă pe măsură ce femeia se apropie de menopauză. Tot estrogenul este responsabil de stoparea creșterii în înălțime în timpul pubertății a fetelor, accelerează arderea grăsimilor și ajută la reducerea volumului muscular. În plus, stimulează creșterea mucoasei interioare a uterului, numită endometru, în timpul ciclului menstrual, îmbunătățește lubrifierea vaginală și îngroașă peretele vaginal. Cel mai activ biologic dintre estrogeni este estradiolul.

La bărbați, estrogenul ajută la maturizarea spermei și la menținerea unui libidou sănătos. Aromataza este o enzimă implicată în transformarea ireversibilă a hormonilor androgeni în estrogeni.

Pe lângă rolul său în sănătatea reproductivă a femeilor, estrogenul contribuie și la sănătatea cognitivă, la sănătatea oaselor, la o bună funcționarea a sistemului cardiovascular, dar și alte procese esențiale ale organismului.

Rolul și funcțiile estrogenului

Dincolo de rolul său în reproducere și fertilitate, estrogenul (mai ales estradiolul) este implicat în numeroase alte funcții importante din organism.

• Dezvoltarea sexuală (estrogenul este responsabil pentru dezvoltarea aparatului reproducător la femei și pentru caracteristicile care țin de sexualitatea acesteia, precum sânii, prima menstră, apariția părului pubian sau axilar).
• Dezvoltarea și sănătatea oaselor (estrogenul are un rol important în menținerea unor oase sănătoase și reglează turnoverul osos la persoanele adulte. În cazul femeilor ajunse la menopauză, când nivelul de estrogen scade, se pot confrunta cu o pierdere semnificativă a densității osoase din cauza scăderii efectului protector al estrogenului. Acesta este motivul pentru care femeile sunt predispuse la osteoporoză, boală care crește riscul de fractură de șold).
• Sănătatea inimii - estrogenul ajută organismul să lupte împotriva inflamațiilor și controlează nivelul de colesterol şi ajută astfel la prevenirea bolilor de inimă. Nivelul estrogenului în menopauză scade, deci și rolul lui protector dispare, lucru care duce la o creștere constantă a bolilor de inimă la femei. Lipsa de estrogen poate duce, de asemenea, la apariția arteroclerozei.
• Menținerea unei sănătăți mintale bune (estrogenul are un efect semnificativ asupra modului în care structurile din creierul uman sunt conectate și cum comunică între ele. De aceea, estrogenul joacă un rol important în starea de spirit - are efecte puternice asupra unei substanțe chimice produse în creier numită serotonină. Serotonina este o substanță chimică care echilibrează starea de spirit. Se crede că un nivel scăzut de estrogen produce mai puțină serotonină și de aceea apare depresia postpartum sau la menopauză.
• Ajută la sinteza proteinelor (estrogenul crește producția hepatică de proteine de coagulare, crește adezivitatea trombocitelor și reduce antitrombina III).
• Menține nivelul de colesterol (estrogenul ajută la creșterea nivelul de colesterol bun din organism și îl scade pe cel rău).
• Îmbunătățește funcțiile pulmonare.
• Ajută în dezvoltarea fătului (estrogenul este cel care ajută la determinarea sexului unui bebeluș. Dacă androgenii precum testosteronul duc la masculinizarea fătului, estrogenul feminizează fătul).
• Ajută la întreținerea pielii (estrogenul acționează și asupra cantității de colagen pe care organismul o produce. De aceea este recunoscut faptul că estrogenul îmbunătățește calitatea pielii și crește alimentarea cu sânge de la nivelul ei. Cele mai ridicate niveluri de receptori de estrogenic din piele sunt la nivelul tenului, pielii de pe coapse și sânilor).
• Ajută sistemul reproducător masculin (estrogenul, și mai ales estradiolul, este resposanbil pentru începerea procesului de spermatogeneză și la formarea și apoi maturizarea spermatozoizilor la bărbați).

Estrogen crescut

Un nivel de estrogen crescut sau hiperestrogenismul poate apărea atât în cazul femeilor cât și al bărbaților și îi poate afecta diferit. Cauzele care duc la creșterea nivelului de estrogen din sânge pot fi:

• obezitatea;
• afecțiunile hepatice;
• administrarea unor medicamente (unele contraceptive, substituție hormonală, antibiotice și chiar și unele remedii naturiste);
• existența unor tumori ovariene.

Și pentru că spuneam că nivelul de estrogen din corpul unei femei este diferit de cel din corpul unui bărbat, și simptomele pe care le experimentează fiecare sunt diferite. În cazul femeilor, un nivel crescut de estrogen este asociat cu:

• oboseală cronică provocată de probleme cu somnul;
• probleme de concentrare sau de memorie;
• mâini și picioare reci;
• schimbări de dispoziție (care pot merge până la atacuri de panică sau anxietate);
• durere în zona sânilor;
• menstre neregulate;
• libidou scăzut;
• noduli fibrochistici;
• migrene;
• creșterea în greutate;
• balonare;
• căderea părului.

La bărbați, simptomele unui nivel de estrogen crescut se traduce printr-o dezvoltare anormală a sânilor, disfuncții erectile și infertilitate.

Netratat, nivelul crescut de estrogen poate crea complicații sau chiar boli grave. Studiile au demonstrat că valorile mari ale estrogenului sunt un factor de risc pentru cancerul mamar sau ovarian și, totodată, crește riscul apariției cancerului endometrial. Un nivel de estrogen prea mare poate duce la disfuncții ale glandei tiroide sau la formarea unor cheaguri de sânge și risc de AVC.

Tratamentul estrogenului crescut

Tratamentul pentru reglarea nivelului de estrogen este recomandat de medicul ginecolog. El este cel care stabilește dacă există un dezechilibru hormonal și indică inițierea sau întreruperea unor medicamente, schimbarea alimentației și, eventual, o intervenție chirurgicală - acest pas este făcut atunci când este vorba despre un cancer ovarian și este nevoie de extirparea ovarelor.

Pentru schimbarea alimentației:

• dietă vegetariană care să cuprindă mai multe semințe de in, broccoli, varză kale și soia;
• un consum ridicat de acizi grași Omega-3 (fie prin dietă, fie prin luarea unui supliment alimentar);
• evitarea oricăror remedii naturale pe bază de plante care pot crește nivelul de estrogen;
• menținerea unei greutăți corporale normale;
• reducerea stresului;
• limitarea consumului de alcool.

Efecte adverse și riscurile estrogenului

Este arhicunoscut faptul că orice medicament sau terapie poate avea reacții adverse mai grave sau mai puțin grave. La fel se întâmplă și în cazul terapiilor hormonale. De aceea, oamenii de știință s-au aplecat asupra studierii modului în care hormonoterapiile pot crea complicații și au descoperit că, folosite pe termen lung, acestea pot duce la creșterea riscului de cancer sau boli de inimă. Cu alte cuvinte, folosirea estrogenului ca terapie hormonală poate avea ca efecte adverse:

• formarea de cheaguri de sânge care pot provoca infarct miocardic și deces
• crește riscul de cancer mamar;
• poate determina apariția unor malformații congenitale la bebelușii născuți de mamele care au făcut tratamente cu estrogen;
• formarea unui țesut mamar dens, care îngreunează depistarea timpurie a cancerului mamar.

Persoanele care nu doresc să urmeze terapii pe bază de estrogen hormonal își pot îndrepta atenția și asupra unor derivate din plante ori surse vegetale care imită estrogenul natural. Acestea se numesc fitoestrogeni sau “estrogen alimentar” și, pentru că au o structură asemănătoare cu estradiolul, pot imina efectele estrogenului. Fitoestrogenii se găsesc în plante și alimente de origine vegetală, precum:

• fructe (mere, capșune, struguri, merișoare, rodii);
• legume (linte, morcovi);
• soia (boabe de soia, brânza tofu);
• nuci și diferite feluri de semințe (de in, floarea soarelui, susan);
• migdale;
• cereale (ovăz, germeni de grâu);
• cafea;
• bere;
• vin roșu;
• uleiul de măsline.