MEDICINA GENERALA

27 Aprilie 2022

Importanţa estrogenului în sănătatea organismului uman

Importanța estrogenului în sănătatea organismului uman

Despre estrogen

Estrogenul este un hormon care se găsește atât în organismul femeilor, cât și al bărbaților. În cazul femeilor, ovarele sunt cele care produc estrogenul și ajută la menținerea sănătății sistemului reproducător feminin. De altfel, ovarele sunt responsabile de producerea celor două tipuri principale de hormoni sexuali: estrogen și progesteron.

Estrogenul mai poate fi produs și la nivelul glandelor suprarenale și țesutului adipos. El ajută la dezvoltarea sistemului reproducător și a caracteristicilor sexuale secundare feminine, precum sânii, endometrul, reglarea ciclului menstrual și apariția părului pubian. Cantitatea de estrogen secretată crește la pubertate, atunci când are loc debutul menstruației, și începe să scadă pe măsură ce femeia se apropie de menopauză. Tot estrogenul este responsabil de stoparea creșterii în înălțime în timpul pubertății a fetelor, accelerează arderea grăsimilor și ajută la reducerea volumului muscular. În plus, stimulează creșterea mucoasei interioare a uterului, numită endometru, în timpul ciclului menstrual, îmbunătățește lubrifierea vaginală și îngroașă peretele vaginal. Cel mai activ biologic dintre estrogeni este estradiolul.

La bărbați, estrogenul ajută la maturizarea spermei și la menținerea unui libidou sănătos. Aromataza este o enzimă implicată în transformarea ireversibilă a hormonilor androgeni în estrogeni.

Pe lângă rolul său în sănătatea reproductivă a femeilor, estrogenul contribuie și la sănătatea cognitivă, la sănătatea oaselor, la o bună funcționarea a sistemului cardiovascular, dar și alte procese esențiale ale organismului.

Tipuri de estrogen

Estrogenul, în principal, poate fi clasificat în estrogen natural (adică cel care este produs în mod natural de organismul unei femei, în ovare) și sintetic (adică acel estrogen obținut prin sinteză chimică și care poate fi folosit, alături de progesteron, în crearea unor contraceptive orale sau poate fi folosit la menopauză în tratamente de hormonoterapie).

Organismul uman, în special al femeii, produce patru feluri diferite de estrogen, iar cantitățile în care le produce pe fiecare diferă în decursul anilor. Așadar, cele patru tipuri de estrogen sunt:

Estradiol

Acest tip de estrogen este produs atât de femei cât și de bărbați și este cel mai frecvent tip de estrogen în anii reproductivi la femei, adică în perioada dintre prima și ultima menstruaţie. Estradiolul are cel mai puternic efect asupra receptorilor hormonali specifici pentru estrogen ai corpului. Totuși, un nivel prea ridicat de estradiol poate duce la depresie, acnee, pierderea apetitului sexual, osteoporoză, sau chiar cancer de col uterin sau cancer mamar. De cealaltă parte, un nivel prea scăzut crește riscul de boli cardiovasculare și îngrășarea.

Estrona

Acesta este produs majoritar de ovare și secundar dintr-un alt tip de hormoni sexuali, numiţi androgeni, printr-un proces biochimic special care transformă androgenul în estronă și care se numește aromatizare. Acest proces are loc mai ales la nivelul țesutului adipos în celulele adipoase ale corpului și în muschi. Este o formă mai slabă de estrogen și apare în organism după menopauză. De altfel, la menopauză, estrona este singurul tip de estrogen pe care corpul îl mai produce iar organismul îl poate transforma în alte forme de estrogen, în funcție de necesități.

Estriol

Este cunoscut sub denumirea de estrogenul sarcinii, pentru că atunci prezența lui în organism atinge un nivel maxim datorită producției lui placentare. În rest, estriolul este prezent într-o cantitate aproape nedetectabilă. Acest tip de estrogen ajută uterul să crească și pregătește organismul pentru naștere, de asemenea ajută dezvoltarea fătului și pregătește sânii pentru alăptare. Secreția de estriol atinge vârful chiar înainte de naștere.

Estetrolul

Acest tip de estrogen este produs de ficatul fetal în timpul sarcinii și traversează placenta în sângele matern, deci este detectabil doar în această perioadă.

Rolul și funcțiile estrogenului

Dincolo de rolul său în reproducere și fertilitate, estrogenul (mai ales estradiolul) este implicat în numeroase alte funcții importante din organism.

  • Dezvoltarea sexuală (estrogenul este responsabil pentru dezvoltarea aparatului reproducător la femei și pentru caracteristicile care țin de sexualitatea acesteia, precum sânii, prima menstră, apariția părului pubian sau axilar).
  • Dezvoltarea și sănătatea oaselor (estrogenul are un rol important în menținerea unor oase sănătoase și reglează turnoverul osos la persoanele adulte. În cazul femeilor ajunse la menopauză, când nivelul de estrogen scade, se pot confrunta cu o pierdere semnificativă a densității osoase din cauza scăderii efectului protector al estrogenului. Acesta este motivul pentru care femeile sunt predispuse la osteoporoză, boală care crește riscul de fractură de șold).
  • Sănătatea inimii - estrogenul ajută organismul să lupte împotriva inflamațiilor și controlează nivelul de colesterol şi ajută astfel la prevenirea bolilor de inimă. Nivelul estrogenului în menopauză scade, deci și rolul lui protector dispare, lucru care duce la o creștere constantă a bolilor de inimă la femei. Lipsa de estrogen poate duce, de asemenea, la apariția arteroclerozei.
  • Menținerea unei sănătăți mintale bune (estrogenul are un efect semnificativ asupra modului în care structurile din creierul uman sunt conectate și cum comunică între ele. De aceea, estrogenul joacă un rol important în starea de spirit - are efecte puternice asupra unei substanțe chimice produse în creier numită serotonină. Serotonina este o substanță chimică care echilibrează starea de spirit. Se crede că un nivel scăzut de estrogen produce mai puțină serotonină și de aceea apare depresia postpartum sau la menopauză.
  • Ajută la sinteza proteinelor (estrogenul crește producția hepatică de proteine de coagulare, crește adezivitatea trombocitelor și reduce antitrombina III).
  • Menține nivelul de colesterol (estrogenul ajută la creșterea nivelul de colesterol bun din organism și îl scade pe cel rău).
  • Îmbunătățește funcțiile pulmonare.
  • Ajută în dezvoltarea fătului (estrogenul este cel care ajută la determinarea sexului unui bebeluș. Dacă androgenii precum testosteronul duc la masculinizarea fătului, estrogenul feminizează fătul).
  • Ajută la întreținerea pielii (estrogenul acționează și asupra cantității de colagen pe care organismul o produce. De aceea este recunoscut faptul că estrogenul îmbunătățește calitatea pielii și crește alimentarea cu sânge de la nivelul ei. Cele mai ridicate niveluri de receptori de estrogenic din piele sunt la nivelul tenului, pielii de pe coapse și sânilor).
  • Ajută sistemul reproducător masculin (estrogenul, și mai ales estradiolul, este resposanbil pentru începerea procesului de spermatogeneză și la formarea și apoi maturizarea spermatozoizilor la bărbați).

Analizele indicate pentru determinarea nivelului de estrogen și valorile de referință

Analizele indicate pentru determinarea nivelului de estrogen și valorile de referință

După cum spuneam încă de la început, nivelul de estrogen din organism diferă de la o vârsta la alta și variază pe perioada ciclului menstrual. Cel care cere o analiză de estrogen din sânge este medicul ginecolog.

Motivele pentru care specialistul poate cere o analiză a nivelului de estrogen pot fi multiple, dar dintre cele mai importante amintim: detectarea unui nivel anormal de estrogen, depistarea unui dezechilibru hormonal, monitorizarea un tratament pentru infertilitate, monitorizarea simptomelor menopauzei, verificarea placentei pentru perioada de început a unei sarcini. Nivelul de estradiol se utilizează de rutină pentru monitorizarea ovulaţiei în cursul stimulării foliculare la pacientele aflate în tratament pentru tehnicile de reproducere asistată.

Din mostră de sânge, medicul poate verifica cele mai importante trei componente ale estrogenului seric, şi anume: estradiolul, estriolul și estrona.

Valori normale ale estradiolului în cazul femeilor:

  • fete între 9 – 11 ani - un nivel mai mic de 47 pg/mL
  • femei adulte – un nivel mai mic de 10000 pg/mL

Valorile normale ale estronei serice în cazul femeilor sunt:

  • 15 – 45 ani – 23.6 – 229.2 pg/mL
  • Femei de peste 45 ani – 14.1 - 346 pg/mL

De menționat este că, la femei, nivelul de estradiol și estrona serică diferă în perioada ciclului menstrual în funcție de faza în care se află pacienta căreia i se face analiza. Se va evita compararea rezultatelor obţinute prin mai multe metode datorită diferenţelor mari care există între acestea. Valorile intervalelor de referință pentru estrogeni pot să difere mult între laboratoarele de analize din cauza folosirii diferiților reactivi, a metodelor de lucru sau analizoarelor diferite.

Intervale de referință ale estradiolului în funcție de fazele ciclului menstrual:

  • Faza foliculară: 21 – 251 pg/ml;
  • Faza ovulatorie: 38 – 649 pg/ml;
  • Faza luteală: 21 – 312 pg/ml;
  • Menopauză (fără TSH): < 28 pg/ml;
  • Menopauză (cu TSH): < 144 pg/ml.

Valorile normale ale estradiolului seric și respectiv estronei serice diferă și la bărbați, în funcție de vârstă.

Valorile normale ale estradiolului seric în cazul bărbaților sunt:

  • băieți cu vârsta până în 15 ani – un nivel mai mic de 28 pg/mL;
  • bărbații adulți –între 11 - 44 pg/mL.

Estrogen crescut

Un nivel de estrogen crescut sau hiperestrogenismul poate apărea atât în cazul femeilor cât și al bărbaților și îi poate afecta diferit. Cauzele care duc la creșterea nivelului de estrogen din sânge pot fi:

  • obezitatea;
  • afecțiunile hepatice;
  • administrarea unor medicamente (unele contraceptive, substituție hormonală, antibiotice și chiar și unele remedii naturiste);
  • existența unor tumori ovariene.

Și pentru că spuneam că nivelul de estrogen din corpul unei femei este diferit de cel din corpul unui bărbat, și simptomele pe care le experimentează fiecare sunt diferite. În cazul femeilor, un nivel crescut de estrogen este asociat cu:

  • oboseală cronică provocată de probleme cu somnul;
  • probleme de concentrare sau de memorie;
  • mâini și picioare reci;
  • schimbări de dispoziție (care pot merge până la atacuri de panică sau anxietate);
  • durere în zona sânilor;
  • menstre neregulate;
  • libidou scăzut;
  • noduli fibrochistici;
  • migrene;
  • creșterea în greutate;
  • balonare;
  • căderea părului.

La bărbați, simptomele unui nivel de estrogen crescut se traduce printr-o dezvoltare anormală a sânilor, disfuncții erectile și infertilitate.

Netratat, nivelul crescut de estrogen poate crea complicații sau chiar boli grave. Studiile au demonstrat că valorile mari ale estrogenului sunt un factor de risc pentru cancerul mamar sau ovarian și, totodată, crește riscul apariției cancerului endometrial. Un nivel de estrogen prea mare poate duce la disfuncții ale glandei tiroide sau la formarea unor cheaguri de sânge și risc de AVC.

Tratamentul estrogenului crescut

Tratamentul pentru reglarea nivelului de estrogen este recomandat de medicul ginecolog. El este cel care stabilește dacă există un dezechilibru hormonal și indică inițierea sau întreruperea unor medicamente, schimbarea alimentației și, eventual, o intervenție chirurgicală - acest pas este făcut atunci când este vorba despre un cancer ovarian și este nevoie de extirparea ovarelor.

Pentru schimbarea alimentației:

  • dietă vegetariană care să cuprindă mai multe semințe de in, broccoli, varză kale și soia;
  • un consum ridicat de acizi grași Omega-3 (fie prin dietă, fie prin luarea unui supliment alimentar);
  • evitarea oricăror remedii naturale pe bază de plante care pot crește nivelul de estrogen;
  • menținerea unei greutăți corporale normale;
  • reducerea stresului;
  • limitarea consumului de alcool.

Estrogen scăzut

Nivelul scăzut de estrogen se întâlnește, mai ales, la fetele care nu au ajuns la pubertate și la femeile care se apropie de menopauză. Cu toate acestea, și femeile de altă vârstă se pot confrunta cu un nivel scăzut al acestui hormon. Cauzele care duc la scăderea nivelului de estrogen pot fi:

  • perimenopauza și menopauza;
  • orice boală care afectează ovarele;
  • vârsta;
  • exercițiile fizice în exces;
  • anorexia;
  • sindromul Turner;
  • boli cronice renale;
  • disfuncții ale glandei pituitare.

Principalele simptome de estrogen scăzut sunt:

  • schimbări de dispoziție;
  • dureri de cap;
  • infecții urinare repetate;
  • sensibilitatea sânilor;
  • raporturi sexuale dureroase din cauza lipsei de lubrefiere vaginală;
  • probleme de concentrare;
  • oboseală;
  • infertilitate;
  • fragilitate osoasă;
  • menstruații neregulate;
  • creșterea în greutate.

Un nivel scăzut de estrogen în organism trebuie urmărit cu atenție pentru că și el poate crea probleme de sănătate, precum: scăderea densității osoase (osteoporoză) care duce la fracturi de șold, infertilitate, boli cardiovasculare, accentuarea migrenelor deja existente, depresie.

Tratamentul unui nivel scăzut de estrogen se impune atunci când acest lucru provoacă disconfort. De aceea, medicul poate recomanda două tipuri de tratament:

Terapie cu estrogen

Acest tip de terapie este prescris mai ales femeilor cu vârste cuprinse între 25 și 50 de ani. Estrogenul poate fi administrat oral, local, vaginal ori injectabil. De regulă, femeile care primesc tratament cu estrogen sunt cele cărora le-au fost extirpate ovarele sau sunt la menopauză iar medicul dorește reducerea efectelor neplăcute. Uneori, chiar dacă nivelul de estrogen a revenit la normal, este necesară continuarea terapiei cu doze mai mici. Foarte important este ca durata tratamentului să nu depășească 2 ani pentru că altfel se crește riscul de cancer.

Terapie de substituție hormonală

Femeile care primesc în general acest tip de terapie sunt cele care se apropie de menopauză și este vorba despre o combinație de estrogen cu progesteron. Și în acest caz, hormonii pot fi administrați local, oral, vaginal, sub forma unor plasturi, și injectabil. Totuși, studiile au concluzionat că femeile care urmează o terapie cu hormoni combinată au un risc moderat de a face cancer de sân, AVC, cheaguri de sânge (risc crescut) sau boli de inimă (risc relativ).

Efecte adverse și riscurile estrogenului

Efecte adverse și riscurile estrogenului

Este arhicunoscut faptul că orice medicament sau terapie poate avea reacții adverse mai grave sau mai puțin grave. La fel se întâmplă și în cazul terapiilor hormonale. De aceea, oamenii de știință s-au aplecat asupra studierii modului în care hormonoterapiile pot crea complicații și au descoperit că, folosite pe termen lung, acestea pot duce la creșterea riscului de cancer sau boli de inimă. Cu alte cuvinte, folosirea estrogenului ca terapie hormonală poate avea ca efecte adverse:

  • formarea de cheaguri de sânge care pot provoca infarct miocardic și deces
  • crește riscul de cancer mamar;
  • poate determina apariția unor malformații congenitale la bebelușii născuți de mamele care au făcut tratamente cu estrogen;
  • formarea unui țesut mamar dens, care îngreunează depistarea timpurie a cancerului mamar.

Persoanele care nu doresc să urmeze terapii pe bază de estrogen hormonal își pot îndrepta atenția și asupra unor derivate din plante ori surse vegetale care imită estrogenul natural. Acestea se numesc fitoestrogeni sau “estrogen alimentar” și, pentru că au o structură asemănătoare cu estradiolul, pot imina efectele estrogenului. Fitoestrogenii se găsesc în plante și alimente de origine vegetală, precum:

  • fructe (mere, capșune, struguri, merișoare, rodii);
  • legume (linte, morcovi);
  • soia (boabe de soia, brânza tofu);
  • nuci și diferite feluri de semințe (de in, floarea soarelui, susan);
  • migdale;
  • cereale (ovăz, germeni de grâu);
  • cafea;
  • bere;
  • vin roșu;
  • uleiul de măsline.

 

Bibliografie

  1. “Estrogen Explained: It’s about More than Just Your Period.” Verywell Health, 2012, www.verywellhealth.com
  2. Delgado, Benjamin J, and Wilfredo Lopez-Ojeda. “Estrogen.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 20 Dec. 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov
  3. Lizcano, Fernando, and Guillermo Guzmán. “Estrogen Deficiency and the Origin of Obesity during Menopause.” BioMed Research International, vol. 2014, 2014, pp. 1–11, www.hindawi.com, 10.1155/2014/757461
  4. Hara, Yuko, et al. “Estrogen Effects on Cognitive and Synaptic Health over the Lifecourse.” Physiological Reviews, vol. 95, no. 3, July 2015, pp. 785–807, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1152/physrev.00036.2014
  5. NHS Choices. Side Effects - Hormone Replacement Therapy (HRT). 2022, www.nhs.uk
  6. Endocrine Society. “Patient Engagement.” Endocrine.org, Endocrine Society, 2 Aug. 2021, www.endocrine.org



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

Pentru programarea la testul PCR SARS-COV-2 vă rugăm să accesați acest link.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.