Cercetare

23 Septembrie 2012

Interviul meu ratat cu laureatul unui premiu Nobel

Interviul meu ratat cu laureatul unui premiu Nobel

prof. Luc Montagnier

Cei doi francezi care au descoperit virusul HIV in 1983 au fost recompensati cu un Nobel pentru medicina in 2008. Am avut sansa unui interviu cu fiecare dintre cei doi. Primul la Paris, in urma cu trei ani, cu Francoise Barre-Sinoussi, in timpul caruia aceasta Doamna mi-a explicat temeinic evolutia cercetarilor pentru descoperirea unui vaccin anti-HIV.

Al doilea la Bucuresti, in urma cu cateva zile, cu profesorul Luc Montagnier, primit cu onoruri la Ateneul Roman si la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals. Doar ca, spre deosebire de colega sa, cariera post-Nobel a lui Luc Montagnier este una atat de controversata incat intregul interviu cu profesorul nobeliat a fost deturnat.

ORBIREA MEDIATICA SI BOALA NOBEL

Niste controverse despre care majoritatea mediatica de la Bucuresti nu a scos niciun cuvant. Un fenomen ciudat in conditiile in care cercetarile profesorului Montagnier din ultimii 3 ani au fost discutate in cele mai mari reviste internationale. Multi oameni de stiinta au fost socati de ce planuieste Montagnier sa studieze: undele electromagnetice despre care el spune ca sunt emanate de solutii foarte diluate ale ADN-ului mai multor patogeni, scria revista Science in decembrie 2010, in preambulul unui interviu cu cercetatorul francez. Montagnier sustine ca aceste semnale - pe care le-a descris in 2009 in doua lucrari putin remarcate pot dezvalui originea bacteriala sau virala a mai multor afectiuni, inclusiv autismul sau boala Alzheimer. Dar de ce sunt posibilele cercetari ale lui Montagnier mai importante chiar decat descoperirea virusului HIV, pentru care a si luat Nobelul? Pentru ca, desi o furtuna de scepticism a intampinat rezultatele experimentale ale laboratorului sau, scria New Scientist in 2011,
daca vor fi confirmate, ar zgudui fundamentele mai multor stiinte.
Cu alte cuvinte, Luc Montagnier este fie noul Einstein al secolului 21, fie inca unul dintre savantii loviti de asa-numita boala Nobel. Se intampla uneori ca cercetatori remarcabili, laureati de Nobel, sa se implice ulterior castigarii prestigiosului premiu in studierea unor fenomene catalogate ca fiind pseudostiintifice si neconfirmate de datele altor echipe de cercetare. I s-a intamplat lui Nikolaas Tinbergen (Nobel pentru Medicina in 1973), ale carui cercetari despre autism au fost in final considerate a fi chiar abuzive. I s-a intamplat si genialului Linus Pauling (Nobel pentru Chimie in 1954), care pe langa pozitia sa pro-sovietica a sustinut ca vitamina C ar putea deveni un tratament eficient pentru cancer. Cercetarile sale nu au fost confirmate de alte studii. O INSELATORIE SAU O DESCOPERIRE EPOCALA?

La un an de la castigarea Nobelului, profesorul Montagnier publica in primele numere ale unei noi reviste stiintifice din Shanghai (printre ai carui editori se numara) rezultatele unor cercetari care ar demonstra ca ADN-ul unor bacterii produc schimbari structurale in apa, schimbari care persista chiar dupa ce, in urma unor dilutii foarte mari, in acea apa nu a mai ramas nicio singura molecula din acel ADN. Aceste schimbari structurale emit insa niste unde electromagnetice pe care profesorul Montagnier a reusit sa le masoare.

Rezultatele profesorului ar confirma o teorie din 1988, care a produs unul dintre cele mai mari scandaluri stiintifice ale ultimilor 30 de ani: memoria apei. Daca aceasta teorie, elaborata de imunologul francez Jacques Benveniste, ar fi fost atunci confirmata,
eficienta homeopatiei, care considera ca dilutiile extreme au efecte biologice, ar fi fost dovedita stiintific.
In urma unei investigatii riguroase a revistei Nature, teoria lui Benveniste a fost considerata ca fiind o inselatorie. Pana astazi, cand rezultatele profesorului Montagnier dezgroapa din nou memoria apei: Cred ca Benveniste a avut in mare parte dreptate, spunea Montagnier revistei Science, dar problema lui a fost ca rezultatele sale nu erau replicabile 100%. Intr-un interviu serios astfel de subiecte, desi controversate, nu pot fi evitate. Aflat in biroul profesorului Adrian Streinu-Cercel, Luc Montagnier mi-a explicat care ar fi efectele potentialei sale descoperiri:
  • Vor putea fi detectati agenti infectiosi despre care nu stim inca ce sunt, nu le cunoastem secventa ADN, dar emit semnale electromagnetice. E un mod de a preveni infectarea prin sange si transfuzii cu agenti raspunzatori de anumite boli;
  • Daca vom detecta astfel de semnale electromagnetice in boli despre care stim ca nu ar avea cauza infectioasa, vom putea cauta o astfel de cauza;
  • Am putea folosi aceste semnale ca markeri pentru a urmari efectul terapiei cu antibiotice: daca semnalul se reduce, inseamna ca terapia are efect.

CUM STIE O MOLECULA DE APA CE ANUME SA UITE?

Posibilele rezultate obtinute de profesorul francez au fost publicate pe fundalul unei situatii politice sensibile. Asociatia Medicala Britanica tocmai solicitase National Health Service (echivalentul britanic al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate) sa stopeze cheltuirea a 7,2 milioane dolari anual pentru remedii homeopatice. Medicul si scriitorul britanic Ben Goldacre, autorul unei rubrici de stiinta foarte citite in The Guardian, explica de ce memoria apei este o teorie imposibila: E adevarat ca moleculele de apa formeaza structuri imprejurul unei alte molecule dizolvate in ele la temperatura camerei. Dar miscarile aleatorii facute incontinuu de moleculele de apa inseamna ca aceste structuri au o viata foarte scurta, masurabila in picosecunde sau chiar mai putin".
"Daca apa are memorie, cum sustin homeopatii, atunci deja toata apa de pe lume ar trebui sa fie o solutie datatoare de sanatate."
"De unde stie o molecula de apa sa uite orice alta molecula a intalnit inainte? Profesorul Montagnier nu si-a publicat rezultatele uimitoare intr-una dintre marile reviste stiintifice internationale (la care are acces dat fiind statutul sau de laureat Nobel) pentru ca as fi fost urat de expertii care, doar vazand mentionat numele Benveniste si memoria apei, ar fi scos pistoalele (Science, 2010). DE CE S-AU SCOS PISTOALELE Dar expertii au scos pana la urma pistoalele, motivul nefiind insa memoria apei, ci o alta teorie a cercetatorului francez. Montagnier se numara printre sustinatorii administrarii unor terapii regulate si pe termen lung de antibiotice, alaturi de antioxidanti si antifungici, la copiii cu autism. Autismul are cauze multifactoriale, iar infectiile sunt una dintre cauze, mi-a explicat la Bucuresti profesorul francez. Bacteriile invata sa reziste in forme latente in anumite sanctuare in tesuturi. Din timp in timp incep sa se replice si, in aceste perioade, antibioticele sunt eficiente. De aceea e important sa mentinem cura de antibiotice pe termen lung daca vrem sa reducem si chiar sa inlaturam infectia. Desigur, asta este impotriva conceptului general ca tratamentul cu antibiotice trebuie sa fie puternic si pe termen scurt. Dar asta e valabil pentru infectiile acute, nu functioneaza pentru infectiile cronice. Reactia nu a intarziat sa apara, revista Nature anuntand ca Luc Montagnier va testa idei neortodoxe in tratamentul autismului si ca
expertii sunt critici si ingrijorati ca statutul laureatului Nobel poate imprumuta o credibilitate nejustificata abordarilor neconventionale ale autismului.
De altfel, Societatea Americana de Boli Infectioase a constatat ca riscurile inerente ale tratamentului pe termen lung cu antibiotice nu sunt justificate de beneficiile clinice. Montagnier a admis, pentru Nature, ca exista ingrijorari legate de siguranta acestui tratament, dar sustine ca opozitia fata de acesta poate fi o dogma. VACCINUL SI STUDIILE NEORTODOXE Aparitia profesorului francez, in primavara acestui an, in cadrul unei conferinte pe tema autismului la care printre vorbitori s-a numarat si Andrew Wakefield, a ridicat noi semne de intrebare. Wakefield este chirurgul britanic care a sustinut, in 1998, ca ar exista o legatura cauzala intre un vaccin multiplu si aparitia autismului. Investigatiile Colegiului Britanic al Medicilor au constatat ca Wakefield a actionat cu iresponsabilitate si lipsa de onestitate impotriva pacientilor sai prin publicarea cercetarii din 1998. Din 2010, lui Wakefield i-a fost ridicat dreptul de a mai practica vreodata medicina in Marea Britanie. Nu sunt impotriva vaccinarilor, si-a exprimat Luc Montagnier mirarea in biroul de la Bucuresti. Dar exista uneori o corelatie intre vaccinare si aparitia autismului. Presupunem ca prin vaccinare transformam sistemul imunitar intr-un teren pregatit sa fie infectat. Asa ca este doar un sfat pentru parinti si pediatri: sa nu vaccineze un copil atunci cand acesta deja are o alta infectie. Putem astfel evita situatii foarte dificile cand copilul este normal si, deodata, devine autist.
Dar in iunie 2012, cu doar trei luni inainte de vizita sa la Bucuresti, profesorul Luc Montagnier a fost contestat printr-o scrisoare semnata, conform revistei Nature, de 35 de alti laureati ai premiului Nobel.
Montagnier primise conducerea interimara a unui centru de cercetare din Camerun, cu un buget anual de un milion de dolari, ceea ce risca, in viziunea semnatarilor scrisorii, sa stirbeasca reputatia centrului si activitatile sale de cercetare prin sustinerea unor teorii indepartate de curentul stiintific principal, prin viziunile anti-vaccinare si pentru ca Montagnier planuieste sa-si deruleze aici studiile neortodoxe. SI-AR PIERDE LABORATOARELE, BANII SI PRESTIGIUL La Bucuresti, profesorul Montagnier a remarcat ca nu este nimic ilegal in interimatul sau dar ca anumiti laureati de Nobel, doi nu 35, sunt probabil in legatura cu un alt laureat Nobel, un american nascut in China. El a decis sa lupte total impotriva conceptului si tehnologiei mele noi (...) si a scris mai multe scrisori prin care cerea sa se faca ceva impotriva mea."
"Sunt multe interese aici. Unul dintre acesti laureati de Nobel plateste sute de mii de dolari, in fiecare luna, revistelor americane Nature si Science, ca reclama pentru propria companie.
L-am intrebat pe Luc Montagnier cum isi explica reactiile vehemente impotriva cercetarilor sale. Sunt doua motive posibile. Pentru ca cei mai multi dintre ei sunt chimisti, nu pot accepta mental conceptul ca undele electromagnetice pot juca un rol in biologie. Uneori primesc scrisori prin care mi se spune ca asta este impotriva legilor fizicii si chimiei. Dar legile sunt facute de oameni. Toata aceasta valva este provocata asadar de o diferenta de ideologie stiintifica dar, crede Montagnier, si de cauze economice: daca mi-ar da dreptate si-ar pierde laboratoarele, si-ar pierde banii si prestigiul. Mai mult, mai este si industria farmaceutica care lupta impotriva a orice este legat de homeopatie, memoria apei si altele. Nu este homeopatie ceea ce fac eu, dar e aproape. Am aratat ca apa poate pastra informatia genetica fara molecula originala, incheie profesorul francez. ABSOLUT!, SPUNE PROFESORUL STREINU-CERCEL In celalalt colt al biroului, Adrian Streinu-Cercel asculta cuvintele colegului sau cu care va incepe o colaborare stiintifica in cadrul unui studiu intracelular prin care vom cauta o multime de co-factori care ar putea fi implicati nu doar in HIV, dar si in Alzheimer sau autism. De altfel, Luc Montagnier a avut parte la Bucuresti* de o primire glorioasa: conferinta la Ateneu, prelegeri in fata medicilor si studentilor de la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals in a carui Academie Europeana de HIV/SIDA a devenit membru de onoare si primirea plachetei orasului Bucuresti de la Sorin Oprescu. L-am intrebat pe Adrian Streinu-Cercel daca este deschis si unei colaborari in domeniul undelor electromagnetice, controversata descoperire a lui Montagnier. Raspunsul romanului a fost categoric: Absolut.
Fara nicio universitate in top 500, Romania este o tara care nu are exercitiul dezbaterilor stiintifice in spatiul public.
La noi e suficient sa amintesti ca anumite date sunt sustinute de un grup de cercetatori americani (fara nicio alta precizare) pentru a da o aura de credibilitate unei stiri sau unui reportaj filmat. Daca la Bucuresti castigatorul unui premiu Nobel este primit si privit ca un semi-zeu, in lumea unde cercetarea e vie si adversitatile pe masura, nu exista personaje infailibile. Caci stiinta nu e o religie, ci un teren de lupta pe care laureatul Nobel de ieri, poate fi astazi doar un savant cu capul in nori. DE CINE DEPINDE PRESTIGIUL PROFESORULUI MONTAGNIER? In septembrie 1983, Luc Montagnier a prezentat pentru prima oara descoperirea virusului HIV in fata unui public restrans, care l-a intampinat cu mult scepticism. Peste 25 de ani, pentru acea descoperire, Montagnier si colega sa Francoise Barre-Sinoussi primeau Nobelul. De atunci, drumurile celor doi s-au despartit, Barre-Sinoussi fiind astazi presedinta Societatii Internationale SIDA. Am rezistat atunci criticilor pentru ca aveam date puternice care sa ne sustina teoria, mi-a povestit profesorul Montagnier. Si astazi sunt in aceeasi situatie. Avem date puternice si anumiti oameni nu sunt convinsi. Dar vor fi... mai devreme sau mai tarziu. Dar Luc Montagnier, la cei 80 de ani ai sai, stie foarte bine ca in cercetarea medicala de top totul depinde de un singur fapt: rezultatele sale sa fie confirmate si de alte echipe independente.
Desigur, cercetarile noastre ar fi mult mai bine primite daca si alte laboratoare ar replica rezultatele noastre, spune Montagnier.
Am inceput deja asta, exista doua laboratoare in Germania si Italia care repeta cercetarile noastre, cu sfatul nostru dar fara niciun risc de contaminare din partea produselor noastre. In timpul interviului il privesc pe profesorul-savant si inteleg esenta diferentei dintre el si Francoise Barre-Sinoussi, cea cu care a impartit Nobelul. Daca Doamna dobandise calmul finalului de drum, Luc Montagnier nu. El a avut indrazneala si orgoliul de a nu se opri dupa castigarea Nobelului. Dar acum tremura. Are emotii. Chiar si cu un premiu Nobel la activ, prestigiul sau profesional depinde astazi de alte echipe de cercetatori independenti care vor confirma, sau nu, noile sale studii. Mai devreme sau mai tarziu... ___________ * Luc Montagnier a fost invitat in Romania in cadrul programului Momentul Magellan, organizat de Fundatia Spandugino si Alumnus Club pentru UNESCO (membru in Federatia Romana a Cluburilor pentru UNESCO, presedinte fondator fiind avocata Paula Iacob). In cadrul acestui program mari personalitati stiintifice isi vor prezenta "opera stiintifica si vor deveni mentori pentru tinerii care isi doresc sa urmeze drumul cercetarii". ** Urmare a evenimentelor din aceasta vara sunt nevoit sa precizez ca Nature este cea mai citata publicatie stiintifica din lume, articolele publicate in Science au cel mai mare impact stiintific din lume, in timp ce New Scientist este o revista britanica de popularizare a stiintei.



Echipa MedLife de Boli Infectioase

GAG
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist
GAG
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist

Ecografie 2d și Ginecologie

GAG
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist
GAG
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist

Ecografie 2d și Ginecologie

PB
Petrutescu Brandusa
Medic Primar
PB
Petrutescu Brandusa
Medic Primar

Alergologie

Andriescu Mircea
Andriescu Mircea
Medic Primar
Andriescu Mircea
Andriescu Mircea
Medic Primar

Chirurgie Pediatrica și Camera De Garda

Adauga un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii!

Adresa de email nu va fi publicată.

0 comentarii

©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.