Deficitul de vitamina B12: Simptome, diagnosticare și prevenire

Organismul uman are nevoie de cel puțin 30 de vitamine, minerale și alte componente pentru a funcţiona optim și pentru a produce energie în viața de zi cu zi. În acest articol vom detalia una dintre aceste componente complexe - vitamina B12, despre importanța ei în organismul uman, despre sursele ei și persoanele cu risc de carență în B12.

Vitamina B12, denumită și cobalamină, face parte din grupul vitaminelor B. Acestea sunt implicate în numeroase procese din organismul uman: ajută la producerea energiei, susţin funcționarea sistemului osteo-muscular, circulator, nervos, digestiv și imunitar. Vitaminele B se regăsesc în cereale integrale, carne, ficat, pește și fructe de mare, verdețuri și fructe oleaginoase.

Din complexul de vitamine B, vitamina B12 se găsește numai în alimente de origine animală: carne, pește, pasăre, ouă, lapte și produse lactate. Această vitamină nu poate fi produsă de corpul uman, iar plantele nu conțin vitamina B12.

Din punct de vedere chimic, B12 este cea mai complexă dintre toate vitaminele. Pentru a putea fi absorbită în corpul uman, cobalamina are nevoie de o prelucrare specială a alimentelor la nivelul stomacului. Aici, proteinele de origine animală intră în contact cu acidul gastric și cu enzimele și eliberează vitamina B12. Molecula eliberată se combină cu o altă substanță secretată de celulele stomacului, denumită factor intrinsec, care îi permite să fie absorbită din intestinul subțire și apoi transportată prin sânge la ficat, apoi la toate celulele corpului.

Beneficiile unui aport suficient de cobalamină în sănătatea organismului uman

Lipsa vitaminei B12 este una dintre cele mai periculoase carențe de vitamine din corp.

În corpul uman, vitamina B12 joacă un rol esențial în numeroase procese, printre care:

• sinteza ADN-ului celular;
• metabolismul acizilor grași și al aminoacizilor;
• funcționarea normală a sistemului nervos prin sinteza mielinei;
• participă la maturarea globulelor roșii din sânge.

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că doza zilnică recomandată de vitamina B12 este de 2,4 micrograme pentru majoritatea adulților. Există și categorii de persoane care au nevoie de o doză puțin mai mare: femeile însărcinate - 2,6 micrograme, iar lăuzele și femeile care alăptează - 2,8 micrograme.

Obiceiurile alimentare actuale fac ca majoritatea oamenilor din țările dezvoltate să primească suficientă vitamina B12 din consumul de carne sau alimente din surse animale. Datorită particularităților în alimentație (vegetarieni, diete restrictive), al unor afecțiuni medicale cronice sau la persoanele de peste 60 de ani riscul unui deficit de vitamina B12 poate să ajungă la 20% în populația generală.

Simptomele și diagnosticarea deficitului de vitamina B12

Simptomele cardinale ale deficitului de B12 sunt:

• Anemia;
• Problemele neuropsihologice (oboseală, tulburări de atenție și memorie) și ale nervilor periferici: parestezii ale membrelor (amorțeală, senzații de înțepături, modificări ale mobilității);
• Simptomele digestive: diareea ușoară și glosită.

Odată absorbită în corp, vitamina B12 este stocată în ficat, de unde se eliberează progresiv în funcție de necesitățile corpului. În lipsa acesteia din alimentație sau în cazul unor afecțiuni cronice care îi afectează absorbția, simptomele lipsei de vitamina B12 vor fi resimțite după câțiva ani.

În fazele avansate de afectare, deficitul de vitamină B12 duce la anemie Biermer sau pernicioasă, o boală autoimună care se manifestă prin:

• Anemie megaloblastică, cu senzație de oboseală și slăbiciune, amețeli, dureri de cap, dificultăți de respirație;
• Simptome gastro-intestinale: diaree ușoară sau constipație, incontinență digestivă și urinară;
• Simptome neurologice: probleme de atenție sau memorie, tulburări senzoriale sau motorii.

Diagnosticul deficitului în vitamina B12

În funcție de problemele dumneavoastră de sănătate și de antecedente, medicul de familie va evalua dacă faceți parte din persoanele la risc și vă va recomanda să dozați această vitamină în cadrul analizelor de sânge anuale. Tot el va interpreta rezultatele în funcție de fiecare pacient.

Dacă rezultatele arată o lipsă de vitamina B12, specialistul vă va recomanda analize complementare pentru a determina cauza exactă: afectare gastrică, autoimună, medicamentoasă etc.

În funcție de problema determinată, tratamentul prescris poate consta într-o suplimentare în vitamina B12 sub formă orală sau injectabilă în cazul persoanelor cu probleme de absorbție intestinală.

Categoriile de persoane cu risc crescut de carență în B12

Vegetarienii

Persoanele care consumă numai cereale, fructe și legume de mai mulți ani trebuie să se asigure că au parte de o suplimentare adaptată în vitamina B12. Mici cantități de B12 pot fi regăsite în unele alimente fortificate (cereale, substituenți de lapte și carne). Având în vedere nevoile crescute în anumite perioade ale vieții, precum sarcina și alăptarea, femeile vegetariene trebuie să ceară sfatul medicului pentru o suplimentare adaptată, atât pentru sănătatea lor cât și a bebelușului lor.

Persoanele cu tulburări digestive

Cei cu probleme gastrice: aciditate scăzută a stomacului, gastrită atrofică, gastrectomie totală sau bypass gastric (datorită deficitului de acid clorhidric, și/sau factor intrinsec) nu pot absorbi corect vitamina B12 naturală.

La fel, nici persoanele cu tulburări intestinale (probleme de absorbție, boli inflamatorii intestinale, rezecție intestin subțire) nu pot absorbi optim vitamina B12, iar cei cu insuficiență pancreatică nu pot digera structura B12 legată de proteine.

Unele medicamente

Persoanele cu tratament cronic îndelungat, de mai mulți ani, cu medicamente antiacide (inhibitori ai pompei de protoni, blocanți H2 sau alte antiacide) prezintă un risc crescut de carență în B12. Aceste molecule interferează cu absorbția vitaminei B12 în corpul uman. Carența de vitamina B12 și anemie megaloblastică sunt puțin probabile, cu excepția cazului în care aceste tratamente sunt prelungite timp de mai mulți ani sau dacă aportul alimentar este sub nivelurile recomandate. Deficiența simptomatică de vitamine este mai probabilă dacă persoana prezintă o absență completă a secreției de acid gastric.

În cazul Diabetului de tip 2 tratat cu o moleculă denumită metformină, nivelurile serice reduse de vitamina B12 apar în cazul a 30% dintre persoanele tratate pe termen lung. Carența nu se dezvoltă dacă aportul de vitamina B12 este adecvat. Dacă deficiența este detectată, metformina poate fi continuată în timp ce deficiența este corectată cu suplimente de B12.

Persoanele cu vârsta peste 60 ani

Capacitatea de a absorbi vitamina B12 scade odată cu vârsta, în special la persoanele peste 60 de ani. În plus, aceste persoane tind să producă mai puțin acid gastric sau au tratamente îndelungate cu medicamente antiacide (pentru a proteja stomacul). Astfel, crește probabilitatea deficienței de B12 din cauza absorbției reduse. Unele studii estimează că 10-30% dintre adulții în vârstă au o afecțiune numită gastrită atrofică, ce reduce secreția acidă din stomac și, prin urmare, provoacă un deficit al vitaminei B12.

Modalități de a preveni deficitul de vitamina B12

În general se recomandă o alimentație diversificată și echilibrată, în funcție de nevoile corpului uman specific fiecărei etape de vârstă. Dacă aveți o alimentație exclusiv vegetariană, nu ezitați să discutați particularitățile alimentației cu medicul dumneavoastră. Veți fi sfătuiți să consumați un supliment alimentar adaptat nevoilor dumneavoastră și/sau alimente fortificate pentru a evita probleme de sănătate grave.

Produsele pentru care sunt disponibile versiuni fortificate cu vitamina B12 includ alimente de bază, precum:

• cereale pentru micul dejun, batoane energetice;
• înlocuitori de lapte derivați din plante, cum ar fi băuturile de soia, ovăz etc.
• drojdia nutritivă;
• substitute de carne cu vitamina B12.

Pentru a preveni carența de vitamina B12, unele țări din Africa de Sud-Est sau America Centrală au introdus obligativitatea fortificării cu B12 a făinii de grâu, de porumb sau de orez.

Suplimentele de vitamina B12 sunt disponibile sub formă de tablete unice sau multivitamine.

Atenție la mesajele publicitare de tipul: “Vitamina B12 crește nivelul energiei sau îmbunătățește memoria etc”. Studiile ne arată că deficitul de vitamina B12 este asociat cu simptome și probleme medicale. Înainte să luați orice supliment alimentar, cereți sfatul medicului dumneavoastră.

Vitamina B12 și cancerul

Studii recente au arătat o asociere între nivelurile crescute de B12 și cancer. Astfel, valori crescute de B12 au fost găsite la pacienți care au fost diagnosticați cu cancere hematologice, legate de fumat sau de alcool.

Rămâne încă de determinat dacă o valoare crescută de B12 poate fi un semn al unui cancer nediagnosticat. Cercetările sunt în curs și sugerează faptul că unele tipuri de cancer pot afecta metabolismul B12. Nu este clar dacă fumatul afectează nivelurile plasmatice de B12, dar consumul ridicat de alcool este, de asemenea, asociat cu niveluri ridicate de B12.

Bibliografie

1. Dre S. Mazouri, Service de médecine de premier recours, HUG și Dr K. Samii, Service d’hématologie, HUG. „Service de médecine de premier recours – DMCPRU – HUG.” 2017. https://www.hug.ch
2. Canada, Health. “Vitamin B12 - Nutrition Biomarkers, Cycle 1 - Canadian Health Measures Survey - Food and Nutrition Surveillance - Health Canada - Canada.ca.” Canada.ca, 2012, www.canada.ca
3. “Vitamin B-12.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
4. Oliai Araghi, Sadaf, et al. “Folic Acid and Vitamin B12 Supplementation and the Risk of Cancer: Long-Term Follow-up of the B Vitamins for the Prevention of Osteoporotic Fractures (B-PROOF) Trial.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention, vol. 28, no. 2, 19 Oct. 2018, pp. 275–282, https://aacrjournals.org, 10.1158/1055-9965.epi-17-1198