medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Amnezie

Amnezie

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre amnezie

Amnezia reprezintă un deficit de memorie, adică de depozitare și de accesare a informației procesate conștient.


Tipuri de amnezie

Amnezie retrogradă

Amnezia retrogradă se referă la incapacitatea unei persoane de a-și aminti informații depozitate înainte de apariția unei leziuni cerebrale. De obicei, acest tip de amenzie este mai severă și de mai lungă durată, dacă leziunea este bilaterală.

Amnezie anterogradă

Amnezia anterogradă reprezintă inabilitatea de a învăța informații noi după momentul apariției unei leziuni cerebrale produse, de regulă, în zone specifice, structuri diencefalice sau limbice.

Amnezie globală tranzitorie

Amnezia globală tranzitorie este un sindrom tranzitoriu de disfuncție bilaterală a hipocampului sau talamusului, în care pacientul are o amnezie de câteva ore a amintirilor noi (de tip anterograd) sau a celor din zilele, săptămânile sau, mai rar, lunile precedente; este ușor anxios și pune aceleași întrebări, dar poate să îndeplinească acțiuni obișnuite cotidiene.

După remisie, pacientul are doar amnezia episodului însuși. Cauza amneziei globale tranzitorii poate fi de natură vasculară, ca a unui atac ischemic tranzitoriu sau epileptic; uneori, se produce în timpul unui atac de migrenă sau din cauza unui medicament (cu rol anestezic hipnotic).

În timpul atacului pot apărea modificări, tot tranzitorii, în lobul temporal stâng, drept sau chiar în ambii, vizibile la examenul RMN cerebral sau al celui funcțional, cu radio-izotopi.

Amnezie post-traumatică

Este o formă de amnezie anterogradă, în care pacientul uită întâmplările petrecute imediat înainte sau după un traumatism. Episodul poate dura ore, săptămâni, mai rar, chiar ani.

Terapia cognitivă, cea ocupațională și cea fizică, începute imediat posttraumatic, asigură un răspuns favorabil al tratamentului.

Amnezie disociativă

Amnezia disociativă se referă la imposibilitatea pacientului de a-și aminti informații despre propria identitate, ori despre o anumită persoană sau eveniment.

Pacienții cu acest tip de amnezie nu își amintesc, de regulă, numele, cine sunt, unde locuiesc; episodul apare brusc, poate dura ore, zile sau săptămâni și se poate repeta.

Amnezia disociativă este provocată de anumite traume sau evenimente stresante, cum ar fi abuzuri sau neglijențe suferite în copilărie și poate fi:

  • localizată asupra unui eveniment sau a unei serii de evenimente uitate;
  • selectivă: o anumită perioadă de timp, cu toate întâmplările cuprinse în ea;
  • continuă: se uită fiecare nou eveniment;
  • sistematizată: se uită tot ce este legat de o anumită persoană;
  • mai rar, generalizată: se uită absolut tot, inclusiv unele abilități; pacientul nu se poate adapta noii condiții și este disfuncțional.

În cazul acestui tip de amnezie se recomandă analize de sânge, examen RMN cerebral și electroencefalogramă (EEG). Tratamentul este suportiv, cu consiliere psihologică și cu terapie cognitiv-comportamentală sau hipnoză, în cazul în care pacientul este rezistent la terapiile obișnuite.

Femeie tanara cu amnezie

Cauze

Cauzele care stau la baza acestei afecțiuni sunt diferite și pot determina o amnezie tranzitorie sau permanentă:

  • demența: este una dintre principalele cauze de amnezie; la debut, aceasta este anterogradă, iar, pe măsură ce progresează, devine retrogradă și se permanentizează. În acest tip de amenzie se încadrează boala Alzheimer, demența frontală, demența din boala Parkinson;
  • tumorile cerebrale: cele care sunt localizate în lobul temporal, în special în peretele ventriculului III sau în cortexul limbic, produc tot o amnezie progresivă;
  • infecțiile cerebrale: tuberculoza sau encefalita cu virus Herpes simplex produc o amnezie rapid progresivă; la fel, și encefalita limbică paraneoplazică (fenomen clinic și foarte complex de modificări serologice, dar mai puțin imagistice) sau encefalopatia Wernicke-Korsakoff din alcoolismul acutizat;
  • când debutul este brusc și de scurtă durată (minute, ore), poate fi vorba despre o amnezie globală tranzitorie, o epilepsie de lob temporal sau o contuzie cerebral traumatică;
  • când debutul este brusc, dar de lungă durată și fără o remisie completă, este vorba despre infarcte cerebrale în anumite localizări arteriale bilaterale, de un vasospasm arterial produs după un anevrism rupt de arteră cerebral anterioară, de intoxicație cu monoxid de carbon sau de contuzii cerebrale extinse.

Factori de risc

Nu există factori de risc implicați în apariția amneziei.

Simptome

Lipsa memoriei este testabilă cu ajutorul unor scale și seturi de întrebări privind orientarea pacientului la propria persoană, la contextul familial și social, spațial și temporal, precum și la abilitățile de a furniza informații cu caracter general, de a socoti.

Deseori, amnezia este dublată de confabulație, adică pacientul creează informații nereale pentru a oferi răspuns întrebărilor la care nu cunoaște/ nu își amintește răspunsul.

Barbat cu amnezie incercand sa isi aminteasca ceva

Diagnosticare

Amnezia poate fi diagnosticată ușor, clinic, pe baza răspunsurilor pacientului; pe de altă parte, atunci când nu există un traumatism cerebral cunoscut sau o modificare imagistică, alta decât cea posttraumatică, sunt necesare mai multe investigații de laborator - CT cerebral este cel mai potrivit pentru leziunile posttraumatice, iar RM cerebral, pentru cele infecțioase, vasculare, paraneoplazice.

De asemenea, foarte util este examenul EEG, care detectează zonele cu modificări de unde electrice, astfel:

  • focal/difuz;
  • lezional/iritativ.

Tratament

Tratamentul amneziei este adaptat la cauza declanșării ei:

  • tumorile cerebrale pot fi operabile;
  • accidental vascular cerebral este tratat diferențiat (ischemic și hemoragic);
  • neuroinfecțiile sunt tratate cu antibiotic specific, pe o durată determinată;
  • epilepsia de lob temporal este tratată cu medicație antiepileptică de lungă durată;
  • demența se tratează cu medicație neurostimulantă pe o perioadă nedeterminată;
  • pentru cauzele toxice se recomandă evitarea expunerii la factorul toxic și terapie de susținere neuronală.

Toate formele de amnezie beneficiază de terapie cognitiv-comportamentală.

Nu există complicații generate de amnezie. Nu există metode prin care amnezia poate fi prevenită.

Autor

Dr. Resit Clara Marion

Medic Primar Neurologie

Echipa medicală - Neurologie și Psihiatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.