Markeri tumorali: tipuri, diagnostic, cancer asociat

Autor: Dr. Mihai Ciochinaru, Medic specialist oncologie medicala

Markeri tumorali - informatii generale

Markerii tumorali sunt substante, in majoritatea lor proteine, care sunt produse de catre celulele tumorale insesi sau uneori de catre organismal uman, ca reactie de raspuns la prezenta celulelor tumorale.

Aceste substante pot fi detectate in probe de sange, urina sau tesuturi si pot fi utilizate alaturi de alte teste si proceduri de investigatie pentru diagnosticul unor tipuri de cancer si pot prezice sau pot ajuta la monitorizarea raspunsului la anumite tratamente oncologice si sa ajute deasemenea la detectia precoce a unei recidive a bolii.

Termenul de markeri tumorali are o acceptiune mai larga in ultimii ani intrucat au aparut noi teste care urmaresc modificarile  aparute  in materialul genetic al celulelor tumorale maligne ( AND si ARN) si  nu obligatoriu avand si corespondent in  proteinele  tumorale ( markerii tumorali serici) din proba de sange recoltata de la pacient. S-a constatat faptul ca modificarile genetice asociate anumitor  tipuri de cancer pot fi utilizate ca markeri tumorali, ce pot sa dea  informatii despre prognosticul bolii si /sau sa orienteze medicul oncolg spre un tratament tintit si sa  permita detectia precoce a unei recidive.

In plus dezvoltarea tehnologiei de testare gentetica a dus la aparitia unor paneluri de mai multi markeri genetici efectuati in acelasi timp, paneluri care ofera o informatie extinsa  despre caracteristicile tumorii si pot orienta catre aplicarea unui tratament personalizat.

Categorii principale de markeri tumorali:

Exista definite doua categorii principale de markeri tumorali:

• markerii tumorali circulanti (serici)

• markerii tumorali tisulari

Daca ne referim strict la markerii tumorali circulanti (serici), ca prototip clasic pentru ceea ce  se intelege prin notiunea de marker tumoral acestia sunt disponibili de cateva decenii si sunt utili in clinica pentru evaluarea   si monitorizarea  evolutiei si a raspunsului la tratamentele  oncologice pentru anumite tipuri de cancer si pe care ii voi detalia  in continuarea  acestei  prezentari.

Alti markeri tumorali serici, desi disponibili, nu sunt prescrisi a fi efectuati deoarece s-a constatat faptul ca sunt mai putin sensibili si /sau specifici. Deasemenea exista alti markeri care sunt utilizati doar in scop de cercetare si continua sa fie evaluati in studii clinice. Este posibil ca in urmatorii  ani sa apara  in utilizare clinica mai multi markeri avand mai mare eficacitate.

Markerii tumorali circulanti, desi pot oferi informatii clinice utile, au totusi o serie de limite si anume:

•  Ei singuri nu reprezinta un mijloc de diagnostic de boala oncologica.

•  Multi markeri tumorali pot fi crescuti la persoane cu afectiuni sau boli nemaligne.

•  Unii markeri tumorali sunt specifici pentru un tip particular de cancer in timp ce altii pot fi crescuti in alte cateva tipuri diferite de cancer.

•  Nu orice pacient cu un tip particular de cancer va avea obligatoriu un nivel crecut al markerului  tumoral seric corepunzand acelui tip de cancer.

•  Nu fiecare cancer are un marker tumoral identificat ca fiind asociat (corespunzand) cu acel tip de cancer.

•  In stadiile incipiente de cancer markerii tumorali pot avea valori normale.

•  Unii pacienti cu cancer nu au niciodata valori crescute ale markerilor tumorali specifici.

•  In consecinta  markerii tumorali singuri nu reprezinta un criteriu de diagnostic pentru un anumit tip de cancer dar, pentru anumite tipuri de cancer ei ofera informatii suplimentare, alaturi  de istoricul medical al pacientului , de investigatiile imagistce si alte investigatii de laborator.

Cum si pentru ce sunt utilizati markerii tumorali?

✓ In screening (depistarea precoce): deoarece  markerii tumorali nu sunt suficient de sensibili sau suficient de specifici , ei nu sunt foarte utili pentru screening in populatia generala. Putini dintre ei pot fi totusi utilizati  ca screening la  persoane cu risc crescut de a dezvolta un tip de cancer in baza unui istoric familial puternic sau a unor factori specifici de risc pentru un tip particular de cancer.

✓ Precizarea diagnosticului: la o persoana care are simptome specifice unui cancer, ei pot ajuta alaturi de alte metode specifice de diagnostic la detectia cancerului si sa ajute la diferentierea de alte conditii cu simptome similare.

✓ Stadializare: pentru putine tipuri de cancer, markerii tumorali fac parte din criteriile de stadializare ale bolii ( exemplu: cancerele testiculare si alte tumori germinative ).

✓ Monitorizarea raspunsului la tratamentul specific: pentru anumite cancere (de exemplu  cancerele mamare, testiculare, de colon si rect, ovar, pancreas ) monitorizarea seriata si repetata  a markerilor corespunzatori permite aprecierea eficacitatii tratamentului, in special in stadiile avansate de boala (daca markerul seric scade, tratamentul este eficace; daca markerul seric  ramane crescut, este necesara ajustarea sau schimbarea  tratamentului). Informatiia adusa de valorile markerului trebuie totusi utilizata cu prudenta pentru ca sunt situatii care pot creste sau scade  nivelul markerului independent de evolutia sau involutia tumorii.

✓ Detectia recidivei bolii (a recurrentei): una dintre cele mai importante utilizari a markerilor tumorali, alaturi de monitorizarea raspunsului la tratament este detectia (precoce) a recidivei. Daca valorile markerului sunt crescute inainte de initierea tratamentului, se normalizeaza in timpul sau  dupa finalizarea  tratamentului si apoi incepe sa creasca dupa o perioada de timp, este de presupus  o recidiva a tumorii care trebuie obligatoriu confirmata prin metode  specifice    imagistice (echografie, examen CT, examen RMN, examen PET-CT) sau prin  alte metode ( chirurgie, biopsii, de tesut, biopsie lichida , etc).

In continuare sunt prezentati principalii markeri tumorali circulanti (serici corespunzatori diferitelor tipuri de tumori si a utilizarii lor pentru diferite situatii clinice)

AFP (alfafetoproteina)

Beta- 2 microglobulina

CA 15-3

CA-125

Calcitonina

CEA (carcino embryonic antigen)

Cromogranina A (CgA)

DCP (Des-gama- carboxi protrombina)

Gastrina

HCG (human corionic gonadotropin) sau beta HCG

Lactat dehidrogenaza ( LDH)

PSA (Prostate specific antigen)

Tireoglobulina

CA 72-4

CYFRA 21-1

NSE (neuron specific enolaza)

S-100

Pro-GRP (pro G related peptid)

SCCA (scuamous cell carcinoma antigen)

In afara de acesti markeri tumorali serici care sunt cel mai frecvent utilizati in practica oncologica curenta, au mai fost descoeriti o serie de markeri care posibil sa intre in viitorul apropiat in utilizare curenta dat fiind gradul ridicat de specificitate (83% ) si sensibilitate (90%) cum sunt  cele patru proteine serice descoperite in carcinoamele scuamoase bucale si anume: Calcium binding protein MRP14, CD59, Profilin1 si Catalaza precum si  markerii mitocondriali-mutatii descoperite in ADN-ul mitochondrial (mtADN) recent descoperite in cancerul mamar, colonic, esofagian, endometru, cancere de cap si gat, ficat, rinichi, leucemii plaman, melanom, cavitate bucala, prostate, tiroida. 

In afara markerilor tumorali enumerati in tabelul de mai sus  sunt inclusi in notiunea de “markerI tumorali “o serie intreaga de factori dependenti sau apartinand de celulele tumorale maligne si care pot fi analizati in sange , urina sau alte lichide biologice  precum si in tesutul tumoral si care reprezinta fie mutatii  mostenite  fie mutatii  castigate in anumite gene specifice tumorii respective, cu  implicatii de prognostic favorabil sau nefavorabil precum si cu implicatii predictive ( adica factori care  arata sensibilitatea unui cancer la un anume tip de tratament ) dar a caror prezentare depaseste cadrul acestei lucrari ( de exemplu: mutatiile all- RAS, mutatiile EGFR, HER2, BRAF, BRCA1, BRCA2, microsatelillite instability_MSI si Mismatch Repair Deficiency-dMMR), PD-1/2 si PDL-1, celulele tumorale circulante si ADN-ul tumoral liber circulant-markeri moleculari cu rol incontestabil in aplicarea unui tratament oncologic tintit si personalizat.

Important este, asadar, de a nu fetisiza si utiliza fara discernamant markerii tumorali circulanti si de a-i folosi doar ca ajutor al celorlalte metode de diagnostic si de monitorizare a evolutiei tumorilor maligne sub tratament.

Data fiind lipsa de specificitate precum si sensibilitatea mediocra a acestora recomandarea lor fara discernamant  in tot felul de situatii neclare in vederea stabilirii diagnosticului poate duce catre piste false.

La fel de neadecvata este si tentatia potentialilor pacienti de a-si doza markerii tumorali, fara o recomandare medicala, intrucat aceasta atitudine poate genera  motiv serios de angoasa pentru potentialul pacient in conditiile detectarii unor valori peste asa zisa valoare normala. Niciodata aceste analize nu vor putea pune sau sugera un diagnostic de boala oncologica.

Singurul domeniu de utilitate reala a acestora este si trebuie sa ramana monitorizarea  evolutiei bolii oncologice precum si raspunsul acesteia la tratament .

Ramane inca un deziderat descoperirea unor markeri mult mai sensibili si cu specificitate mult mai mare pentru fiecare tip de cancer ,care sa permita un diagnostic cat mai precoce  al bolilor oncologice.