Psihologie

24 Octombrie 2018

Mesajele postate pe retelele de socializare pot prezice depresia

depresie retele sociale

In fiecare an, depresia afecteaza mai mult de 6% dintre populatia adulta din Statele Unite ale Americii, adica 16 milioane de oameni, dintre care mai putin de jumatate primesc tratamentul de care au nevoie. Cum ar fi daca un algoritm ar putea sa scaneze mediile sociale online si sa indice semne ale depreziei, bazate pe lingvistica, inainte ca medicul sa stabileasca un diagnostic oficial?

Cercetatorii de la Universitatea Stony Brook si de la Universitatea din Pennsylvania au conceput un algoritm care ar putea sa prezica cu exactitate depresia urmatoare a unui om. Acestia au analizat datele din mediile sociale distribuite de utilizatorii care si-au dat acordul, pe parcursul a mai multe luni. In cazul unora dintre ei, diagnosticul final a fost depresie. Printre cele mai comune indicii s-au numarat mentiuni ale ostilitatii si singuratatii, cuvinte precum ”lacrimi”, sau ”sentimente”, dar si folosirea excesiva a pronumelor ”eu” si ”mine”.

”Lucrurile pe care oamenii le scriu pe retelele sociale capteaza un aspect important al vietii private, care este foarte greu de accesat in medicina si in cercetari. Este o dimensiune necunoscuta, comparativ cu markerii biofizici ai bolii. In cazul unor afectiuni precum depresie, anxietate, sau PTSD, vor exista mai multe indicii in modul in care oamenii se exprima online”, spune H. Andrew Schwartz, autorul principal al studiului, de la Universitatea Stony Brook.

Echipa de specialisti a studiat timp de sase ani modul in care cuvintele pe care le folosesc oamenii reflecta sentimentele lor interioare si satisfactia. Astfel, in anul 2014, Johannes Eichstaedt a inceput sa se intrebe daca ar fi posibil ca media sa prezica conditii ale sanatatii mintale, in special in cazul depresiei.

”Datele din mediul social online contin markere asemanatoare unui genom. Cu metode foarte asemanatoare cu cele utilizate in genomica, putem combina datele preluate din mediul social online pentru a gasi acesti markeri. Depresia poate fi detectata in acest fel deoarece schimba comportamentul oamenilor pe retelele sociale intr-un mod in care alte afectiuni, precum diabetul, nu o pot face”, explica Eichstaedt.

Specialistii au colaborat cu Centrul pentru Sanatatea Digitala si au colectat date de la oamenii care au acceptat sa ofere accesul la statusurile lor de pe Facebook si la informatiile medicale. Mai apoi, au analizat statusurile pentru a detecta persoanele care ar putea suferi de o forma a depresiei.

”Pentru acest studiu toti indivizii si-au dat acordul in privinta preluarii datelor din retelele sociale, iar acestea au ramas anonime, securitatea si intimitatea fiind respectate”.

Aproape 1200 de persoane au fost de acord sa isi furnizeze arhivele digitale si istoricul medical. Dintre acestea, doar 114 au avut in dosarul medical un diagnostic de depresie. Cercetatorii au comparat fiecare persoana diagnosticata cu depresie cu cinci oameni sanatosi, esantionul total fiind de 683 de persoane. Si-au propus sa creeze un scenariu cat mai realist pentru a testa algoritmul conceput de ei.

”Aceasta este o problema foarte dificila. Daca 683 de persoane sunt prezente in spital, iar 15% dintre ei sunt deprimati, ar putea algoritmul nostru sa prevada care dintre ei? Daca algoritmul spune ca nimeni nu a fost deprimat, ar fi, in proportie de 85%, corect”, spune Eichstaedt.

Cum a fost construit algoritmul?

Pentru a construi algoritmul, oamenii de stiinta au analizat 524.292 de statusuri de pe Facebook din anii in care au fost diagnosticati cu depresie participantii la studiu. Ei au gasit cele mai utilizate expresii si cuvinte, iar apoi au ales 200 de subiecte, pe care le-au numit ”markeri de limba asociati depresiei”. In cele din urma, au comparat in ce mod, si cat de frecvent, au folosit participantii deprimati aceste expresii, comparativ cu cei care nu au fost diagnosticati cu depresie.

Cercetatorii si-au dat seama ca acesti markeri cuprind procese emotionale, cognitive si interpersonale, cum ar fi ostilitatea, singuratatea si tristetea si ca ar putea anticipa depresia cu trei luni inainte de a o face un medic.

”Exista o teorie conform careia retelele de socializare nu ar fi bune pentru sanatatea mentala a copilului, dar se pot dovedi a fi un instrument important pentru diagnosticarea, monitorizarea si tratarea oamenilor”, concluzioneaza Schwartz.

Sursa: news.stonybrook.edu/



Medici PSIHOLOGIE

Doctor Ciocea Olimpia Mariana
Ciocea Olimpia Mariana
Psiholog, Competenta Psihoterapie
Ciocea Olimpia Mariana
Psiholog, Competenta Psihoterapie

PL
Peters Laura-Ligia
Psiholog
Peters Laura-Ligia
Psiholog

Vezi toți medicii

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.